1,003 matches
-
al Mănăstirilor Plăviceni - el era din Plăviceni - și Lipov); Radu din Fărcașa, mare stolnic, ucis și el, în 1659, de Mihnea al III-lea Radu (casele și biserica ridicate de el erau Fărcășele, în Olt); marele stolnic Dumitrașcu Filipescu a ctitorit, în 1642, împreună cu marele postelnic Constantin Cantacuzino, biserica din Filipeștii-de-Târg; marele vistier Bunea Grădeșteanu (ctitor, în 1657, al bisericii din Grădiștea, Vlașca, unde își avea curțile; mai înainte - în 1654 - ctitorise schitul Bunea); Tudor Greceanu și-a sfârșit viața îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
erau Fărcășele, în Olt); marele stolnic Dumitrașcu Filipescu a ctitorit, în 1642, împreună cu marele postelnic Constantin Cantacuzino, biserica din Filipeștii-de-Târg; marele vistier Bunea Grădeșteanu (ctitor, în 1657, al bisericii din Grădiștea, Vlașca, unde își avea curțile; mai înainte - în 1654 - ctitorise schitul Bunea); Tudor Greceanu și-a sfârșit viața îmbrăcat în rasă monahală și, cu siguranță în schitul pe care el l-a ctitorit în satul Greci; Șerban Greceanu, fratele cronicarului Radu Greceanu (a zidit biserica din Dragomirești, localitatea sa de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Grădeșteanu (ctitor, în 1657, al bisericii din Grădiștea, Vlașca, unde își avea curțile; mai înainte - în 1654 - ctitorise schitul Bunea); Tudor Greceanu și-a sfârșit viața îmbrăcat în rasă monahală și, cu siguranță în schitul pe care el l-a ctitorit în satul Greci; Șerban Greceanu, fratele cronicarului Radu Greceanu (a zidit biserica din Dragomirești, localitatea sa de baștină); Hrizea din Popești, tatăl cronicarului Radu Popescu (ctitor - în 1676 - al bisericii din Popești - Rumâni, înglobată azi în București); Stroe Leurdeanu, mare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Greci; Șerban Greceanu, fratele cronicarului Radu Greceanu (a zidit biserica din Dragomirești, localitatea sa de baștină); Hrizea din Popești, tatăl cronicarului Radu Popescu (ctitor - în 1676 - al bisericii din Popești - Rumâni, înglobată azi în București); Stroe Leurdeanu, mare vornic (a ctitorit, în 1646, biserica din Golăești, locul de „temei” al neamului); Udriște Năsturel, al doilea logofăt și mare spătar înainte de moarte (cu fratele său, postelnicul Cazan, și cu sora sa, Doamna Elena, soția lui Matei Basarab, a zidit în 1644, biserica
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unchii săi; la Găiseni, marele vornic Drăghici Vintilescu din Florești, a pregătit o veritabilă „necropolă de familie”, căci, alături de ctitor, au fost îngropați în acea mănăstire „soția lui și fiii lui și toate rudele lor”; marele vornic Manea Perșanu a ctitorit biserica Sf. Nicolae - Andronești din Târgoviște și Mănăstirea Seaca, unde și-a aflat, se pare 18, mormântul; grecul Pano (Pană), om de credință al lui Simion Movilă, și-a găsit mormântul la Mănăstirea bucureșteană Sfânta Ecaterina, căreia i se zice
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
înmormântat acolo; Gavril Trotușan, și el mare logofăt, dar „hiclean” față de Petru Rareș, (acesta l-a și ucis în 1541), a fost înhumat în ctitoria sa de la Părhăuți); Nestor Ureche, tatăl cronicarului, a fost îngropat (călugăr fiind) la Mănăstirea Secu, ctitorită de el; Solomon Bărbădeanu, mare logofăt, a ctitorit Mănăstirea Bogdana și a fost îngropat acolo; marele spătar Dumitru Buhuș, tatăl Anastasiei (viitoarea Doamnă a lui Gheorghe Duca), a ridicat o biserică în satul Crivești, ținutul Neamțului, în care și-a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dar „hiclean” față de Petru Rareș, (acesta l-a și ucis în 1541), a fost înhumat în ctitoria sa de la Părhăuți); Nestor Ureche, tatăl cronicarului, a fost îngropat (călugăr fiind) la Mănăstirea Secu, ctitorită de el; Solomon Bărbădeanu, mare logofăt, a ctitorit Mănăstirea Bogdana și a fost îngropat acolo; marele spătar Dumitru Buhuș, tatăl Anastasiei (viitoarea Doamnă a lui Gheorghe Duca), a ridicat o biserică în satul Crivești, ținutul Neamțului, în care și-a găsit și locul de veci; Ilie Enache sau
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dumnezeu un domn creștin ca acela să o săvârșească, Dumnezeu să-i fie întru ajutor. Mănăstirea cea de lemn, ce s-au făcut întâi, să aibă acești boieri a o socoti și a o întări” 38. Dacă biserica ori mănăstirea, ctitorită de defunct, se afla departe de Orașul de Scaun (Mănăstirea Bârnova, evocată mai sus, și isprăvită cu decoruri sobre pe fața de piatră fățuită, în incinta ei fortificată, de Istrate Dabija înaintea anului 1665, era - ne spune Miron Costin - „lângă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
adică acelora lipsite de mijloace (căci cele bogate, stăpâne din nou pe zestrea lor, își asumau responsabilitatea conducerii familiilor - „mama Kédestria”159 - și chiar a „clanurilor”, ce-i grupau pe clienți și pe partizani, făceau acte de danie, înălțau biserici, ctitoreau mănăstiri 160), Biserica le acorda sprijin. Le primea în mănăstiri și - începând din secolele al IV-lea și al V-lea - și în instituțiile - tot mai frecvente ca apariție, începând din veacul al IV-lea d. Hr., de când Biserica a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nobilissima femina și proclamând-o, în anul 325, Augustă, cu dreptul de a purta coroană imperială. Sfânta Elena, știută și stimată în imperiu (Eusebius din Cesareea), șicontinuat „viața de văduvă creștină” (opinia majorității scriitorilor), protejând Biserica, cultivând bucuriile spiritului, zidind, ctitorind, ajutând. Văduvele sfinte vin și dintr-o istorie scripturistică (proorocița Ana, la adânci bătrâneți, despre Iisus Hristos 187: „Și era și Ana proorocița, fiica lui Fanuel, din seminția lui Așer, ajunsă la adânci bătrânețe și care trăise cu bărbatul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
189; Marcela - cea martirizată pe la 410 de goții lui Hlaric -, pe care Fericitul Ieronim, aflat în corespondență cu ea, a numit-o „gloria doamnelor romane”190; Melania, cea rămasă văduvă la 23 de ani și retrasă în Palestina [unde a ctitorit și o mănăstire, după ce îi vizitase, în anul 371, pe pustnicii egipteni 191] tot de tânără - la 22 de ani - a rămas văduvă și cuvioasa Paula [mamă a patru fete și un băiat], ai cărei, pași s-au îndreptat, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ani. Nu-i făcuse copii (de aceea averea a încăput pe mâna nepoților lui Nicoriță), dar îl secondase în eforturile de adunare a unei averi impresionante - moșii, sate, vii, lacuri, mori, curți la țară, case în Iași. Cei doi au ctitorit o biserică în Iași (hramul ei este Sfântul Ioan cel Nou și i se zice îndeobște Biserica Nicoriță), au prefăcut-o apoi în mănăstire și au închinat-o la Locurile Sfinte. Traiul Todosiei în castelul de la Uście, (Ustie - îi ziceau
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
săi Craiovești: (trad. din slavonă) „Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh. S-a început acest sfânt hram, cu numele Adormirii Născătoarei de Dumnezeu, în zilele lui Io Neagoe voievod și domn a toată țara Românească și ctitori: jupan Barbul, marele ban, și Pârvul vornic și Danciul și Radul și jupan Preda. Și s-a isprăvit în timpul egumenului Marcu, amin. Mâna mulgreșitului Dobromir și Dumitru și Chirtop; ispravnic jupan Stoian; s-a început [să se zugrăvească] și s-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
stinge pe 23 decembrie 1711. Safta (1687-1747) (a cărei foaie de zestre a fost alcătuită pe 12 mai 1700) s-a măritat - în 1700 - cu vornicul Iordache Crețulescu, fiu al postelnicului Pârvu Crețulescu. I-au cununat pe (cei ce vor ctitori biserica din București ce le poartă numele) mitropolitul Theodosie Veștemeanu și Sanela, fiica spătarului Iordache Cantacuzino. Ancuța (1691-1730) a fost soția postelnicului Nicolae Ruset (dobândise acela titlul de conte al Imperiului Habsburgic), fiu al influentului vistiernic grec Iordache Ruset, care
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
multe dintre dverele. (draperii brodate ce marcau ușile împărătești), zăvesele (perdele - de felul celei ce înfățișa Adormirea Maicii Domnului, care l-a încântat pe Paul de Alep, brodată - probabil - de Doamna Despina Milița) și epitrahilele dăruite apoi bisericilor și mănăstirilor ctitorite de Voievozi sau de Doamnele țării și acoperămintele de mormânt ce-i cinsteau pe cei dispăruți și exprimau o reclamată solidaritate cu ei. Alte operații de prelucrare a textilelor erau încredințate slujnicelor și roabelor (vezi nota 119). în odăile acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acum cum o privea partidul. Într-o informare din luna mai 1976 semnată de Zolyneak cu privire la presa studențească 21, se arată că aceasta este pe linia cerințelor politicii partidului, că este angajată în educarea patriotică a studenților - dă exemplu grupajele "Ctitori de neam românesc", "Zidiri ieșene", "Studenți în profil etic" (Opinia studențească) și "Programul Partidului - Programul întregii națiuni" (Viața Politehnicii) - că s-a implicat puternic în campania integrării prin înființarea unor rubrici speciale: "Imperativele integrării" (Opinia studențească), "Universitatea la ora integrării
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mai mari ctitori de biserici și mănăstiri din țările române. Încă Înainte de a ajunge domnitor, el a ridicat două biserici, una la Potlogi și alta la Mogoșoaia, lângă București. După ce s-a urcat pe tronul Țării Românești, Brâncoveanu a mai ctitorit tot În București Încă trei biserici, pe locul unora mai vechi: biserică Sfanțul Ioan cel Mare sau Grecesc, biserică mănăstirii Sfanțul Sava, demolate În secolul trecut și biserica Sfanțul Gheorghe Nou, existentă și azi, În centrul capitalei, fiind recent restaurată
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
țară. Al. Balaci, prin inimitabila sa viață și operă, ca și Dante odinioară, "preanunța zorile iradiante ale Renașterii" țării sale pe care a reprezentat-o ca nimeni altul în Italia (1981 - 1990), în calitate de director al așezământului românesc cultural de la Roma, ctitorit de savantul Vasile Pârvan sub numele de Accademia di Romania. Zori care n-au zăbovit să-și arate razele de speranță și libertate, odată cu Revoluția din Decembrie 1989. Calea pe care a pășit Profesorul Alexandru Balaci a legat întotdeauna trecutul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Biserica Sf. Nicolae Domnesc, ctitorie ștefaniană. Starețul Mănăstirii Golia, Protos. Vitalie Danciu, este și director al Tipografiei „Trinitas“, care funcționează aici. Tot aici se află și o colecție de artă bisericească, precum și sediul Asociației Studenților Greci din Iași. Mănăstirea Galata, ctitorită de Petru Șchiopu între anii 1582-1584, reînființată în 1996, are cinci monahii, care au și activități la atelierele de croitorie și broderie. La Mănăstirea Cetățuia, una dintre cele mai reușite opere de artă din Moldova, a funcționat o vestită tiparniță
Agenda2004-7-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282078_a_283407]
-
culturală întreprinse în bună înțelegere cu colegii francezi. În cartea lui Alexandru Șerban există o fotografie a unei superbe bisericuțe cu fresce exterioare, evocând stilul mănăstirilor moldave, amplasată într-un mirific peisaj. E vorba despre biserica ortodoxă din Tușnad Băi, ctitorită de Mihai Șerban în anul 1938. În urma unor îndelungi tribulații, și înșelând vigilența organelor totalitare, cei trei frați Șerban - Mihai, Alexandru și Constantin - au reușit să transporte corpurile neînsuflețite ale ambilor părinți și să le înhumeze, acolo unde aceștia își
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
a trecut la cele veșnice în 7 aprilie 1925. Tihon a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă în 1989. Majoritatea analiștilor au văzut în acest gest un exemplu tipic de dezgheț din epoca Glasnost. C. C. Voroneț, Capela Sixtină a României Ctitorită de Ștefan cel Mare și Sfânt, continuată de fiul său, Petru Rareș, Mănăstirea Voroneț a devenit emblematică pentru perioada de înflorire a artei feudale românești. După cum arată pisania, mănăstirea a fost zidită în anul 1488 în doar câteva luni. Pe
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
primului război mondial, al cărui nume îl poartă și un bulevard din Timișoara. l Mănăstirea Arnota Se află la o oră de mers (pe jos) de Mănăstirea Bistrița, la o altitudine de 840 m, pe versantul muntelui cu același nume. Ctitorită de Matei Basarab, între anii 1633 și 1636, mănăstirii i-au fost adăugate ulterior (1766) noi încăperi și a fost refăcută de Barbu Știrbei (1852-1856). La rândul lui, Constantin Brâncoveanu a reamenajat fântâna. La Mănăstirea Arnota se află mormântul lui
Agenda2003-47-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281754_a_283083]
-
urmă cu 130 de ani a murit Andrei Șaguna, mitropolitul Transilvaniei. A contribuit la dezvoltarea învățământului în această provincie istorică, a întemeiat ziarul „Telegraful român“, imprimându-i un caracter religios și național, a înființat o școală de teologie ortodoxă, a ctitorit biserici. A fost membru de onoare al Societății Academice Române. Duminică, 29 iunie Studierea Soarelui Acum 125 de ani s-a născut astronomul american George Ellery Hale. Majoritatea cercetărilor sale s-au îndreptat spre studierea Soarelui. Ca director al departamentului
Agenda2003-26-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281173_a_282502]
-
memorabilă cu Bruges și Rothenburg. Și Münsterul e superb, la fel Aachenul; iar Carol cel Mare, conducătorul mult-admirat, este elogiat într-o pagină frumoasă: "mai multe hărți - pe unde a poposit magnificul Carolus în expedițiile sale militare, ce mânăstiri a ctitorit, ce orașe a întemeiat sau extins. Mai toate acele locuri s-au dovedit, baremi vreme de 1000 de ani, sfințite prin speranțe; însă Portugalia și sudul Italiei, Rusia, Prusia și pământurile românești nu se numără printre ele. Aachen e temelia
Un american la Paris by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8140_a_9465]
-
primului război mondial, al cărui nume îl poartă și un bulevard din Timișoara. l Mănăstirea Arnota Se află la o oră de mers (pe jos) de Mănăstirea Bistrița, la o altitudine de 840 m, pe versantul muntelui cu același nume. Ctitorită de Matei Basarab, între anii 1633 și 1636, mănăstirii i-au fost adăugate ulterior (1766) noi încăperi și a fost refăcută de Barbu Știrbei (1852-1856). La rândul lui, Constantin Brâncoveanu a reamenajat fântâna. La Mănăstirea Arnota se află mormântul lui
Agenda2003-44-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281669_a_282998]