1,392 matches
-
lui Ștefan, iar o inscripție de la Athos arată că domnul a zidit biserica din Basarabia, Căpriana. Domnul a mai făcut un paraclis și la cetatea Hotinului. Cercetările arheologice au descoperit urmele unei biserici, la Șipote, lângă Suceava, fiind considerată o ctitorie a lui Ștefan cel Mare. În Transilvania, la mânăstirea Vadului, întemeiată de Ștefan, domnul a ridicat după tradiție o biserică. În felul acesta numărul ctitoriilor lui Ștefan cel Mare se ridică la 32. Ioan Aurel Pop consideră că la Feleac
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Hotinului. Cercetările arheologice au descoperit urmele unei biserici, la Șipote, lângă Suceava, fiind considerată o ctitorie a lui Ștefan cel Mare. În Transilvania, la mânăstirea Vadului, întemeiată de Ștefan, domnul a ridicat după tradiție o biserică. În felul acesta numărul ctitoriilor lui Ștefan cel Mare se ridică la 32. Ioan Aurel Pop consideră că la Feleac, pe locul unei biserici de lemn, Ștefan a făcut o biserică cu o sală gotică. În urma unor săpături la Pobrata, s-a ajuns la concluzia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
locul unei biserici de lemn, Ștefan a făcut o biserică cu o sală gotică. În urma unor săpături la Pobrata, s-a ajuns la concluzia că biserica veche a fost zidită din porunca lui Ștefan cel Mare, ceea ce înseamnă că numărul ctitoriilor se ridică la 34. În timpul domniei lui Ștefan, logofătul Ion Tăutu și portarul Luca Arbure au ridicat și ei câte o biserică, la Bălinești și la Arbore. Ținând seama de toate aceste informații nu este greșit să se spună că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Popăuți, cea de la Războieni și era începută mânăstirea Tazlău, care se termina în anul următor. În afara bisericilor ridicate în țară, Ștefan cel Mare a sprijinit bănește mai multe construcții la mânăstirile din Sfântul Munte. Mai înainte ca să zidească propria-i ctitorie, domnul a înțeles că prin bisericile de la Athos trebie menținută flacăra credinței creștin-ortodoxe, aceasta însemnând păstrarea identității naționale prin credință a popoarelor din sud-estul european, căzute sub jugul otoman. În 1463, se copia un Apostol pentru mânăstirea Zografu, iar la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apoi în stil gotic. Influența acestora asupra evoluției arhitecturii moldovenești este neînsemnată, monumentele ridicate de înaintașii lui Ștefan cel Mare fiind de concepția balcano-bizantină. Unele elemente de artă romanică prezente în arhitectura moldovenească se datorează mai degrabă „descălecătorilor” maramureșeni, în ctitoriile cărora se resimte o influență apuseană. Din arhitectura gotică au fost împrumutate mai ales elemente decorative, pe care le întâlnim la ancadramentelor ferestrelor și ușilor: arcul frânt, colonete, nervuri, chei de boltă, iar la exterior, contraforții. O parte dintre bisericile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dă un privilegiu mânăstirii Neamț. După alți cinci ani, răstimp în care ni se spune că domnia era consolidată, domnul mai acordă alte trei privilegii ca, între 1499 și 1503, să mai dea opt privilegii. În schimb, domnul a dăruit ctitoriei sale de la Putna 12 privilegii între 1466-1480, ca să îi acorde alte 18 între 1487-1503, la care se adaogă alte nouă privilegii acordate bisericii de la Voroneț și mânăstirilor sale de la Tazlău și de la Dobrovăț. Dacă domnul a înzestrat bisericile cu danii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și deschide o cale de comunicare regeneratoare pentru Cosmos. „Vama” peste care se face puntea duce în sacru și de aceea biserica se află la capătul ei opus: ea este Casa mitică din creștinism. În basm, tot noaptea este timpul ctitoriei mirifice: „Sî-mi faci pod di aur pisti prapastia asta, cî dacî nu-mi faci îți tai capu” (Izvoare - Soroca) Prăpastia este echivalentul simbolic al Mării Negre, ideea de ruptură la marginea universului ordonat fiind comună celor două reprezentări ale imaginarului. Podul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al Agenției Gorj a B.N.R., despre soarta Tezaurului B.N.R. în anii celui de-al doilea război mondial „Tismana este un loc interesant. Mănăstirea Tismana, cea mai veche și mai importantă dintre mănăstirile încă existente din Țara Românească, este a doua ctitorie, după Vodița, a călugărului Nicodim, venit în secolul al XIV-lea de la Muntele Atos. Actorii principali în operațiunea „Neptun” desfășurată în 1944, sunt, evident, Banca Națională, locul de plecare, și mănăstirea Tismana, locul de popas. La Tismana, primul tezaur, în afară de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în Țara Românească”, vol. II. . Cercetările lui D. Moraru arată că sculpturile au avut însă o soartă diferită; cea cu dragonul învingător a fost folosită ca piatră de construcție ce provenea din turnul dărâmat al mitropoliei care a existat anterior ctitoriei lui Neagoe Basarab. Stema cu dragonul înfrânt a fost așezată într-adins la intrare, pe turnul clopotniță, comunicând contemporanilor firea și intențiile domnitorului. „Sfidând regulile heraldice, Neagoe Basarab și-a compus o stemă (...), dar nu a introdus în compoziție și
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
relevat de arheologi, care au confirmat că molozul provenit de la biserica din incinta curții, ruinată în 1330, a fost risipit în jurul noii biserici Sf. Nicolae Domnesc și în fața turnului intrării, în 1351-1352. Noul lăcaș, conservat până astăzi în stare bună, ctitorie începută de Basarab I, finalizată de Nicolae Alexandru la 1352, aparține „variantei constantinopolitane a tipului arhitectonic de plan cruce greacă înscrisă” , cu naosul larg, sub formă de pătrat, în care 4 stâlpi susțin sistemul de boltire în formă de cruce
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
Sunt născut la 16 ianuarie 1934 în comuna istorică Arbore, județul Suceava, în casa bunilor gospodari Toader și Floarea, care aveau o gospodărie mare chiar lângă renumită biserică monument istoric a hatmanului Luca Arbore. Ctitoria hatmanului Sucevei care a rezistat trecerii veacurilor, este una dintre cele cinci biserici pictate în exterior din Bucovina și face parte din patrimoniul UNESCO, ea m-a impresionat de când eram copil, fiind altfel decât celelalte biserici. Școală primară de 4
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93301]
-
tenor și sopan din lucrările amintite. Corul, în afară de orga (la care cânta pr. Gh. Pal ) era acompaniat și de fanfara satului (dirijor fiind un italian după nume), astfel că de sărbători și duminici, din noua și măreața biserică din Hălăucești (ctitorie a pr. paroh Alois Herciu) ce era de fiecare dată plină de credincioși, se ridicau spre Cer rugi și cântece religioase de o înaltă ținută interpretativă și încărcătură sufletească. Cânta în bisericile din satele în care studia ca Săbăoani și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
există imagine mai tristă decât ninsoarea care cade într-o biserică. Andrei Rubliov, Tarkovski. Sau ploaia din ceașca de ceai din Solaris. La polul opus, vrăbiile și porumbeii solari din biserica dărâmată a mănănastirii Maxineni, pierdută în deșertul Bărăganului, fostă ctitorie a lui Matei Basarab, în lumina topită a lunii august. Muzica, acest vehicul al memoriei. Ascult Simon and Garfunkel și mă simt transportat la Costinești, acolo unde "căsuțele de lemn ar fi trebuit să fie căsuțe de sticlă", după cum spunea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
acestui popor, idealurile, împlinirile și proiectele; a revedea locurile copilăriei și ale tinereții, întâia școală, întâia bibliotecă, întâiul șantier sau birou; a regăsi ambianța primelor sentimente puternice; a călca pe câmpurile biruințelor lui Ștefan sau Mihai sau a le contempla ctitoriile; a examina cu ochi expert construcțiile României din ultimul sfert de secol, către care atâția specialiști din alte țări își îndreaptă cu admirație privirile - iată experiențele pe care știm că cei originari de aici și le doresc. Asociația «România» a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
demn, solar, poem de gând ales, urare caldă acestei zile-nalte de ianuar!“ („Pentru un timp de glorii“, Scînteia, 26 ianuarie 1987) „Beneficiind de astfel de fundamentări teoretice, cultura epocii N. Ceaușescu se înscrie drept una dintre cele mai relevante ctitorii ale acestui timp, legitimându-se prin opere care întregesc fondul principal al civilizației românești. Prin ele, prin întreaga lor lucrare pusă în slujba oamenilor, a formării conștiinței noi, socialiste, creatorii patriei omagiază spiritul întemeietor al acestui timp de frumusețe și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
creatorii patriei omagiază spiritul întemeietor al acestui timp de frumusețe și demnitate românească, viața și opera bărbatului politic care conduce cu strălucire destinele poporului și ale țării, secretarul general al PCR, președintele RSR, tovarășul N. Ceaușescu.“ („Cultura epocii Nicolae Ceaușescu, ctitorie pentru contemporani și pentru posteritate“, Radio București, 28 ianuarie 1988) FRUNZĂ Eugen „La înființarea Partidului Comunist Român, acum cinci decenii au prezidat năzuințele de libertate, independență și progres ale poporului. Dăruire nelimitată pentru înfăptuirea, pe baza legităților istorice și în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
august 1971) „Istoria ne-o spune: orice conducător adevărat își leagă numele de câte o faptă bună, ctitorind ceva frumos și durabil: o mănăstire, un front, o mândră cetate, o binecuvântată lege, care înstăpânesc bucuria și încrederea poporului. Nenumărate sunt ctitoriile României socialiste care se leagă de inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu: fabrici, uzine, orașe, regiuni trezite la viață. Cred că cel puțin la fel de însemnate sunt ctitoriile de alt ordin, la care conducătorul de azi a contribuit într-o mare și semnificativă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
front, o mândră cetate, o binecuvântată lege, care înstăpânesc bucuria și încrederea poporului. Nenumărate sunt ctitoriile României socialiste care se leagă de inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu: fabrici, uzine, orașe, regiuni trezite la viață. Cred că cel puțin la fel de însemnate sunt ctitoriile de alt ordin, la care conducătorul de azi a contribuit într-o mare și semnificativă măsură: legile a trăi drept (sic!), echitabil, în limitele adevărului și potrivit eticii comuniste. Este o ctitorie de conștiință, menită să înfrunte vremea și să
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
viață. Cred că cel puțin la fel de însemnate sunt ctitoriile de alt ordin, la care conducătorul de azi a contribuit într-o mare și semnificativă măsură: legile a trăi drept (sic!), echitabil, în limitele adevărului și potrivit eticii comuniste. Este o ctitorie de conștiință, menită să înfrunte vremea și să lumineze tot mai puternic drumul națiunii până departe, în comunism.“ (România pitorească, ianuarie 1973) „Am înțeles mai clar, mai acut, mai responsabil, toate aceste comandamente ale vocației scriitoricești din recentul dialog angajat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ideii, la transpunerea ei în marmura veșniciei. Este primul constructor al României, este cel ce a făcut din construcție, din marea construcție, însăși emblema de astăzi a țării simbolizând-o cu numele său: Nicolae Ceaușescu.“ („Epoca Nicolae Ceaușescu - Epoca Marii Ctitorii Naționale“, Viața românească, ianuarie 1987) RĂCHIȚEANU-ȘIRIANU Irina „ Cred că în aceste zile, în care teatrele își definitivează repertoriul, angajarea deplină a artiștilor în efortul colectiv presupune meditația și participarea lor la o concepere judicioasă a afișului, cu gândul la înalta
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de a fi, în aceeași vreme, martorul și constructorul epocii celei mai cutezătoare și mai fertile din întreaga noastră istorie, Epoca Ceaușescu.“ („Certitudinea viitorului“, Scînteia, 21 septembrie 1984) „O nobilă tradiție istorică a consacrat pentru totdeauna drept simbol nepieritor al ctitoriei de neam și de țară imaginea conducătorului iubit al poporului însoțit necontenit în stânga de inimă și de credință de cel mai apropiat tovarăș de viață și de muncă și de luptă pentru mai binele patriei și pentru izbânda marilor ei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
iunie 1988) „O tinerețe eroică fără sfârșit Este viața României dintotdeauna Cum o tinerețe eroică fără sfârșit Este viața Elenei Ceaușescu, Femeie-gând, și vis, și lumină, Inimă din inima României, Alături de marele întemeietor Nicolae Ceaușescu Făuritorii marii noastre epoci De ctitorie în OM.“ („O tinerețe eroică“, România literară, 5 ianuarie 1989) ZANC Grigore „În socialism se extinde la scară socială aceeași morală - morala comunistă - pe temeiul scopului fundamental al politicii Partidului Comunist, și anume făurirea societății deplinei afirmări și dezvoltări umane
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
va răspunde simplu: Ceaușescu, Fiu respectat al scumpei Românii. Întreabă-ți inima vibrând aprinsă Cine i-a dat imensa bucurie, Și-ți va răspunde simplu: Ceaușescu, Al țării fiu și om de omenie.“ („Al Țării fiu“, Scînteia, 26 ianuarie 1984) „Ctitorii ale epocii Nicolae Ceaușescuă Le întâlnești oriunde poposești astăzi pe întinsul patriei, în locuri unde până nu demult nu se întâmpla nimic deosebit, dar care astăzi pulsează în ritmul înflăcărat al noii ere.“ („Mândria noilor ctitorii“, Scînteia, 30 ianuarie 1988
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Scînteia, 26 ianuarie 1984) „Ctitorii ale epocii Nicolae Ceaușescuă Le întâlnești oriunde poposești astăzi pe întinsul patriei, în locuri unde până nu demult nu se întâmpla nimic deosebit, dar care astăzi pulsează în ritmul înflăcărat al noii ere.“ („Mândria noilor ctitorii“, Scînteia, 30 ianuarie 1988) „Rostim un nume, Ceaușescu, Și glasul nostru Se preface în sunet de vioară, Ce vibrează adânc În inimile împurpurate de dragoste, Ca ecou al celor mai intense trăiri Ale ființei noastre.“ („Rostim un nume“, Scînteia tineretului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
al Rusiei și la consulul francez Billecoq. Iașul trecutului (cel din Puțină istorie), Iașul epocii lui Vasile Lupu, ctitor al Trei Ierarhilor, și al lui Miron Costin, reclamă satisfacție. E amintit Lecomte de Nouy, restaurator al Trei Ierarhilor și al ctitoriei ștefaniene "Sf. Neculai Domnesc". Modul sintetic e caracteristic acestor pagini. Aproape în spiritul lui Ibrăileanu, în capitolul Lumină din lumină se configurează pledoaria pentru specificul culturii românești. Dincolo de influențele din afară, acesta și-a afirmat, spre onoarea lui, linia proprie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]