5,558 matches
-
subl. mea - P. V.). Repet întrebarea: după ce criteriu stabilim că cineva a fost sau nu legionar? După părerea mea, un autor care are convingeri legionare și le exprimă în scris și public este legionar, chiar dacă nu a avut "fișă de cuib și legământ" sau orice altă dovadă a înscrierii sale formale în Legiune. Un articol ca De ce cred în biruința mișcării legionare?, publicat de Eliade în "Buna Vestire", 17 dec. 1937 (Țurcanu, op. cit., p. 347) și celelalte cincisprezece articole "direct favorabile
O problemă deschisă by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/10603_a_11928]
-
punct de vedere organizatoric, din Legiune: Florin Țurcanu arată, pe baza unei declarații olografe a "comandantului" Radu Demetrescu Gyr, păstrate în arhivele S. R. I., că Mircea Eliade a intrat "în așa zisa "familie legionară" numită "Luminița", o grupare de "cuiburi" de intelectuali... conduși de poetul Radu Gyr". (Țurcanu, p. 339). Dl Handoca contestă această informație pe temeiul faptului că în corespondența dintre Eliade și Radu Gyr nu există nici o aluzie la această încadrare - ceea ce, evident, nu este o dovadă. În ce privește
O problemă deschisă by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/10603_a_11928]
-
fără gust din farfuriile de plastic refugiat în toaleta rezervei în care e izolat de o săptămână întreagă. îl privesc prin crăpătura ușii și deși îl văd cum doarme cu cartea lui frank herbert pe piept (cartea și-a făcut cuib și clocește în mintea lui un alt mântuitor) știu că el e acum în vintrele mele îl port acolo ferindu-l de voi toți atât de mult îmi doresc să nu-l fi născut. (sf. Parascheva 2005) * * * motto: Ťera țărână
gheorghe mocuța by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Imaginative/10154_a_11479]
-
o stare sufletească și spirituală: "De la drum, acății suie uneori/ Destrămați în ceață, înveliți în nori./ Nu mai au nici umbră, nu mai știu de floare./ Sunetul metalic de păstăi mă doare./ Călători prin lume suntem. Călători!/ Mai aud la cuiburi bântuiri de ciori/ Când pe vale ziua prinde să coboare/ Dinspre amintire, de către răzoare,/ O să mori! îmi spune totul, o să mori!". Familiarizându-se cu această realitate inexorabilă prin înstrăinare de sine, Ion Horea își caută mântuirea în amintirea și iconografia
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
mori!". Familiarizându-se cu această realitate inexorabilă prin înstrăinare de sine, Ion Horea își caută mântuirea în amintirea și iconografia Transilvaniei natale și eterne. între tumultul haotic al orașului și "întunecimea gropii" poetul alege să se-ntoarcă "în plop la cuibul de buhă", revizitându-și reperele vitale, ocrotite de grauri și sturzi, de Târnave și Mureș, de Munții din Apus, aflându-l în toate pe El: "Desculț, pe drumul țării, de când, nici nu mai știu,/ El în vecie Tatăl și eu vremelnic
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
Acasa > Strofe > Atasament > CONSECVENȚĂ Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ca și când n-ai fi fost zile trec, zile vin, norii-și fac adăpost tot în cuib de senin, lutul crapă tăcut pe fâșii de nonsens și-și coboară durut ochiul setei imens. Ca și când n-ai fi râs de-al meu pas niciodat’ răsucit spre surâs sau de ploi clătinat zile vin, zile trec,se deșiră furtuni
CONSECVENŢĂ de AURA POPA în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373733_a_375062]
-
locuia efectiv în această casă doar de patru decenii! Dar numărătoarea anilor o făcea foarte rar, cu ocazia unor zile speciale. Cât de mult semăn cu motanul meu! își spuse amuzată Mira. Ca și el, întocmai ca și el, consider cuibul domiciliului o fortăreață; și din spatele crenelurilor ei compun strategii de apărare, de bunăstare, de creație, de viețuire etc. Cum nu mâncase nimic întreaga zi, se hotărî să se restaureze. Pătrunse în bucătărie, unde-și făcu o salată de roșii de
CAPITOLUL 15 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373697_a_375026]
-
va trebui să admitem că poezia a apărut prima oară în “Țara noastră” și apoi reprodusă în “Luceafărul”. Același lucru și cu poezia Înviere, caz cu atât mai derutant, cu cât avem două poezii cu acest titlu, una: “E-un cuib la noi visatul soare”, despre care ni se spune la Note că ar fi apărut în “Luceafărul”, VII, 1908, nr.16 (15 august), p.379-380, și o alta “A fost o lungă, jalnic-agonie”, inclusă în volumul Din larg, despre care
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
atrage mii de albinuțe harnice. Un fluturaș vesel, ce poartă pe aripi toate culorile curcubeului, se învârte fermecat pe deasupra livezilor înflorite. Caută cu nerăbdare un prieten cu care să se joace. Dar albinuțele sunt ocupate: deretică stupul. Rândunelele își construiesc cuiburile și clocesc ouăle, nu au timp de joacă. Doar un bondar gras se lasă atras de zborul fluturașului și se înalță amândoi spre cerul albastru. Munteanu Florentina
Anotimpul florilor. In: Alabala by Munteanu Florentina () [Corola-journal/Imaginative/573_a_710]
-
ORDIN nr. 3.224 din 13 decembrie 2024 pentru aprobarea relocării unui cuib de barză (Ciconia ciconia) de pe raza comunei Cârțișoara, județul Sibiu EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1327 din 31 decembrie 2024 Având în vedere Referatul de aprobare nr. DGB/141.086 din 5.12.2024 al Direcției generale
ORDIN nr. 3.224 din 13 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293075]
-
2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă relocarea unui cuib de barză (Ciconia ciconia) din comuna Cârțișoara nr. 622, județul Sibiu, în proximitatea locului unde se află actualul cuib, nu mai departe de 100 metri de acesta. Articolul 2 (1) Derogarea se stabilește de la data intrării în vigoare a
ORDIN nr. 3.224 din 13 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293075]
-
nu mai departe de 100 metri de acesta. Articolul 2 (1) Derogarea se stabilește de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la migrația de primăvară a berzelor, dar nu mai târziu de 25 martie 2025. (2) Relocarea cuibului de barză se realizează cu personal tehnic de specialitate, în prezența unui reprezentant al Agenției pentru Protecția Mediului Sibiu. (3) Pentru activitatea prevăzută la alin. (2) se va solicita și obține autorizația de mediu pentru recoltare/capturare. Articolul 3 (1) În
ORDIN nr. 3.224 din 13 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293075]
-
ORDIN nr. 3.226 din 13 decembrie 2024 pentru aprobarea relocării unui cuib de barză (Ciconia ciconia) de pe raza comunei Joseni, județul Harghita EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1328 din 31 decembrie 2024 Având în vedere Referatul de aprobare nr. DGB/141.087 din 5.12.2024 al Direcției generale
ORDIN nr. 3.226 din 13 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293093]
-
2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă relocarea unui cuib de barză (Ciconia ciconia) din comuna Joseni, drm. Borzont nr. 129, județul Harghita, în proximitatea locului unde se află actualul cuib, nu mai departe de 100 metri de acesta. Articolul 2 (1) Derogarea se stabilește de la data intrării în
ORDIN nr. 3.226 din 13 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293093]
-
nu mai departe de 100 metri de acesta. Articolul 2 (1) Derogarea se stabilește de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la migrația de primăvară a berzelor, dar nu mai târziu de 25 martie 2025. (2) Relocarea cuibului de barză se realizează cu personal tehnic de specialitate, în prezența unui reprezentant al Agenției pentru Protecția Mediului Harghita. (3) Pentru activitatea prevăzută la alin. (2) se va solicita și obține autorizația de mediu pentru recoltare/capturare. Articolul 3 (1) În
ORDIN nr. 3.226 din 13 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293093]
-
de păsări sălbatice, inclusiv a celor migratoare, atât în ariile de protecție specială avifaunistică, cât și în afara acestora sunt interzise: a) uciderea sau capturarea intenționată a păsărilor sălbatice, indiferent de metoda utilizată; b) deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau a ouălor din natură, chiar dacă acestea sunt goale; c) perturbarea intenționată a păsărilor sălbatice, în special în cursul perioadei de reproducere și de creștere/maturizare, prin activități ce contravin scopului de protecție și conservare a acestora, cum ar fi
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
ca într-un teatru absurd. Îmi gestiona cu teamă sentimentele pentru a găsi echilibrul în care să stau, să-mi fie rotunjite părerile și ascuțirile de unghi din priviri. Nu a găsit niciodată un loc sigur doar un fel de cuib undeva izolat la margine de lume unde zilele curg din inerție fiecare la fel până când afli că nu faci nimic mai mult decât să trăiești normal. Referință Bibliografică: La margine de lume / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LA MARGINE DE LUME de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349219_a_350548]
-
îmi scot batista-ceea, Tita dragă, /care mai poart-o urmă de parfum. (Înviere, 13 Aprilie 1958, Min. Interne, celula 35 subsol). Slovele sale plouă peste noi cu mângâieri de cântare ca frumoșii ochi de Fecioară, care tremură în pleoapele moi prin cuiburi de lumină. Neobosite de așteptări, dorințele încununează trăirea, bând frumusețea unei vieți. Inima lui caldă, dogoritoare ne deschide porțile sufletului. Cântarea răsună din adânc și ne inundă făptura. Poezia lui bate-n aripile cugetului nostru dorinți înviorate, chemări din Slava
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
caii, schimbă o vorbă două ca și între vecini , nu pleacă niciodată fără să le strângă mâna și să le ureze o zi bună. Printre atâtea răsărituri bradul din curtea casei rămâne tot verde, acoperișul casei bătrânești tot roșu, din cuibul de pe horn berzele își întind ciocurile până la soare pigulindu-l, un bob, încă un bob, până când înserarea îmi aduce în casă somnul. Între atâtea răsărituri, unele cu fulgi de nea altele cu pomi în floare, între cele cu cregile îndoindu
POEM CU CIOCÂRLII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360256_a_361585]
-
poc!“ și abia, abia scăpase sărmana de pușca vânătorului. În alte zile era urmărită de păsări mari de pradă. Acestea erau cele mai mari griji ale ei. Dar nu pentru ea se temea, ci pentru puișorii care rămâneau singuri în cuib. De multe ori, zbura departe, foarte departe, pe câmpuri unde țăranii cultivau tot felul de grâne. Semințele care le găsea pe ogor, le aduna în ciocul ei mic și cu bucurie zbura înapoi la cuib. Toamna își îndrepta privirile spre
POVESTEA UNEI VRĂBIUŢE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 () [Corola-blog/BlogPost/344201_a_345530]
-
puișorii care rămâneau singuri în cuib. De multe ori, zbura departe, foarte departe, pe câmpuri unde țăranii cultivau tot felul de grâne. Semințele care le găsea pe ogor, le aduna în ciocul ei mic și cu bucurie zbura înapoi la cuib. Toamna își îndrepta privirile spre cer privind stolurile de păsări care plecau spre țările calde. Tare ar fi vrut și ea să poată zbura acolo unde iarna nu venea niciodată. Dorea să nu mai fie nevoită să îndure frigul și
POVESTEA UNEI VRĂBIUŢE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 () [Corola-blog/BlogPost/344201_a_345530]
-
mai mare bucurie a ei era însă când puișorii ciripind deschideau ciocurile pentru a fi hrăniți. Atunci, uita de orice oboseală, frig, arșiță și chiar de pușca vânătorului care nu de puține ori era gata, gata să o atingă. În cuib uita și de păsările răpitoare care dădeau târcoale puilor. Era bucuroasă că de fiecare dată își gădea puii sănătoși și în siguranță. Iarna trecuse și în sfârșit primăvara începuse să-și facă apariția. Urmele zăpezilor se vedeau tot mai rar
POVESTEA UNEI VRĂBIUŢE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 () [Corola-blog/BlogPost/344201_a_345530]
-
și în sfârșit primăvara începuse să-și facă apariția. Urmele zăpezilor se vedeau tot mai rar și ici-colo, pâlcuri de ghiocei și toporași începuseră să răsară. Astfel, într-o zi călduroasă de primăvară, vrăbiuța noastră și-a scos puișorii din cuib pentru a le preda prima lecție de zbor dar și de căutarea hranei. Mama le explică cu răbdare și bunătate care semințe erau bune de mâncat și ce insecte pot să prindă pentru a-și potoli foamea. Când găsea un
POVESTEA UNEI VRĂBIUŢE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 () [Corola-blog/BlogPost/344201_a_345530]
-
chinuia sărmana vrăbiuță. Că nu era ușor să-i învețe să zboare și să-și caute mâncare. Dar parcă era numai asta... Puii trebuiau să „salute“ și să respecte pasările care trecea în zbor pe lângă ei sau care locuiau în cuiburi vecine. Ciripind, salutau păsările mai în vărstă. Apoi, cand se certau, ea intervenea cu duioșie între ei să-i împace. Dar puișorii nu au vrut să o asculte pe mama lor. Cu toata osteneala ei, zi de zi, puii nu
POVESTEA UNEI VRĂBIUŢE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 () [Corola-blog/BlogPost/344201_a_345530]
-
intervenea cu duioșie între ei să-i împace. Dar puișorii nu au vrut să o asculte pe mama lor. Cu toata osteneala ei, zi de zi, puii nu voiau nicicum să asculte și să învețe. Le plăcea comfortul și căldura cuibului. Vara nu le plăcea să zboare prin arșiță așa că se adăposteau la umbra frunzelor. Iar în zilele reci și ploioase se îngrămădeau zgribuliți în cuib. Până într-o zi când mama obosise și își pierduse răbdarea să tot vorbească cu
POVESTEA UNEI VRĂBIUŢE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 () [Corola-blog/BlogPost/344201_a_345530]