1,806 matches
-
Regiunea fluviului Regiune autonomă într-un anumit fel, neavând niciun raport cu zonele precedente, ea este, prin intermediul fluviului, în relație directă cu sudul (Brazzaville). Nu există practic căi terestre; toate comunicațiile se efectuează prin rețeaua densă și complexă de râuri. Culesul, în sensul cel mai arhaic al termenului, este încă dominant. În alte părți, producția sătească se limitează la nuci și palmieri, cele dintâi fiind transformate în ulei de către companie; aici, uleiul este făcut chiar în sat, și aceasta prin mijloace
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acestei situații, încă existente la ora actuală. Care sunt deci condițiile acestei exploatări a culturilor de palmieri naturali? Două aspecte descriptive: natura acestei activități la nivelul satului și organizarea generală a producției. Această activitate constă într-o succesiune de momente: • Culesul propriu-zis, efectuat de către om. El este precedat de căutarea prin pădure a ciorchinelui matur. Importanța acestei căutări depinde de gradul de concentrare a palmierilor și variază considerabil de la o zonă la alta. Creșterea producției înseamnă, pe de o parte, lărgirea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Există apoi o variație în operații în funcție de distanța la care se află satul față de centrul de cumpărare și de prelucrare al companiei. Pentru obținerea unui ulei de bună calitate, trebuie ca nucile să fie tratate cât mai repede posibil după cules. Deși standardele calitative impuse pentru uleiul exportabil în timpul acestei perioade erau departe de a fi draconice, numai satele învecinate cu postul CFHBC puteau vinde direct nucile, sâmburii fiind trimiși producătorului. Satele mai îndepărtate se mulțumeau cu vânzarea palmierilor. Diferența de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu mult suma impozitului; în acest caz, impozitul nu mai are practic nimic de a face cu producția forțată, fiind o simplă contribuție în cadrul unei producții voluntare. Aplicarea unui astfel de sistem la satele prinse încă într-o economie a culesului se dovedește imposibilă, absurdă. Pe când exploatarea culturii de palmieri naturali nu este în niciun fel o ruptură în raport cu prelucrarea fildeșului sau culesul cauciucului (perioadă în care numerarul nu joacă niciun rol, compania mergând până la a pune în circulație propria sa
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
contribuție în cadrul unei producții voluntare. Aplicarea unui astfel de sistem la satele prinse încă într-o economie a culesului se dovedește imposibilă, absurdă. Pe când exploatarea culturii de palmieri naturali nu este în niciun fel o ruptură în raport cu prelucrarea fildeșului sau culesul cauciucului (perioadă în care numerarul nu joacă niciun rol, compania mergând până la a pune în circulație propria sa monedă), sistemul pus în practică nu este decât reacția la ruptura totală cu economia culesului și adaptarea la o producție țărănească de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fel o ruptură în raport cu prelucrarea fildeșului sau culesul cauciucului (perioadă în care numerarul nu joacă niciun rol, compania mergând până la a pune în circulație propria sa monedă), sistemul pus în practică nu este decât reacția la ruptura totală cu economia culesului și adaptarea la o producție țărănească de culturi individuale (cafea, cacao, bumbac). Este vorba de o neadaptare născută dintr-o politică unică pentru regiuni extrem de diferite precum Coasta de Fildeș sau Congo, neadaptare pe care o vom regăsi de multe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rânduri. Ora de muncă este, în plus, întretăiată, incoerentă. Un om care curăță arborii de cafea se va plimba pe o suprafață mare fără să termine o zonă delimitată; el va amesteca, pe lângă aceasta, momentele de curățat cu cele de cules. Iată un fel de muncă oarbă, lipsită de un simț al finalizării; când recoltează cafeaua, de exemplu, lucrătorul adună câte un pic din toți copacii, și nu încearcă să strângă toate boabele dintr-un copac înainte de a trece la altul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este o articulare de momente de activitate) posedă în sine o raționalitate pozitivă care permite țăranului să o depășească, să o amelioreze prin căutarea unei productivități tot mai mari. În general, producția de cafea nu este decât o activitate de cules ameliorată; nu există această trecere calitativă la o cultură cu adevărat țărănească. Un alt aspect al problemei este consumul. Nevoile vitale ale individului se manifestă în totalitate în afara acestei activități agricole. Hrana, în special, se situează în cadrul autosubzistenței (plantațiile alimentare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
circuitul banilor (de exemplu, prin specializarea regiunilor în producția alimentară industrială). Coexistența în același sat a unui sector agricol industrial și a unui autoconsum alimentar e un "paravan" care împiedică orice dezvoltare. ▪ La nivelul producției, diversificarea culturilor, depășirea activităților de cules (prin definiție, pasive) în contextul exploatării arborelui de cafea prin asocierea lor la culturile "țărănești", adică având un ciclu al cultivării anual și necesitând o practică rațională articulată. Ultimele remarci asupra acestor activități agricole: ▪ O supraproducție de manioc (fiecare femeie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
discriminare de neînțeles de către săteni. Ruptura pe care o putem constata între săteni și elita de la putere a fost puternic accentuată de această discriminare. 139 Nu este decât o piață anuală de cafea în iulie-august, care, ca și în cazul culesului, prin monotonia climatului, se efectuează tot anul, provocând un blocaj de produse și descurajare. 140 Cine sunt aceștia? Le-am stabilit biografia, nu vom spune decât câteva cuvinte despre ei. Onkoura (40 ani), întors în sat în noiembrie 1957, după ce
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
importantă între levurile sălbatice și levurile de vin cultivate este toleranța lor la alcool. Majoritatea levurilor sălbatice pot tolera doar circa 4% alcool, și când concentrația în alcool atinge acest punct fermentația se oprește. Producția vinului începe toamna devreme odată cu culesul strugurilor. Strugurii sunt striviți mecanic și sucul numit must este stors. În obținerea mustului se disting fazele: zdrobire; dezciorchinarea strugurilor; scurgerea liberă a mustului (răvac); presarea. Pentru fermentare mustul este dirijat în vase de fermentare care se umplu 85-90% din
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
gândim atât la antrenorii de excepție, pentru tinerii de excepție, cât la acei mari antrenori umili, care să urmărească zi de zi cum crește firul de grâu. I-am numit cîndva: ploaia aceea de toamnă, care nu știe nimic despre culesuri. De-am putea găsi sămânța cea bună! Douăzeci și două de boabe, numai!"" Ascult textul acesta, în ideile căruia am crescut de 15 ani încoace, pe care le-am asimilat și le-am transformat în stil de viață - și nu știu ce
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Ceva despre oierit - Ce avem de observat când cumpărăm cai? - Vârsta cailor - Cât timp poartă animalele agricole? Pomăritul: Părțile pomului - Prășirea pădureților de altoit - Despre altoire îndeobște - Surceii nobili - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Ocularea. Vieritul: Culesul strugurilor - Spălatul buților - Cum să fie pivnița? Stupăritul: Date statistice. Legumăritul: Cultura fragilor. Mătăsăritul: Păstrarea seminței - Schimbarea pielei - Omidăria - Nutrirea omizilor. Mijloace în contra unor primejdii grabnice la oameni. Varietăți ș. a. Agricultura, acest izvor însemnat al bogăției naționale, este aproape singura
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
neaua și vijeliile. Capitul XI. Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele localului de iernat - Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele localului de iernat - Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII. Întrebuințarea poamelor. A) Uscarea poamelor. B) Prepararea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele localului de iernat - Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII. Întrebuințarea poamelor. A) Uscarea poamelor. B) Prepararea lictarului; C) Prepararea vinului de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele localului de iernat - Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII. Întrebuințarea poamelor. A) Uscarea poamelor. B) Prepararea lictarului; C) Prepararea vinului de poame; Pisătoarele și pisarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întreținere pentru că nu apăruseră numeroasele boli și dăunătorii cu care se confruntă în prezent viticultorii. Activitățile din viticultură începeau primăvara, cu dezgropatul și tăiatul viței, apoi ridicatul și încordatul pe araci, săpatul făcut cu sapa, prășitul din timpul verii, urma culesul și vinificația. Ciclul se încheia toamna târziu, cu îngropatul viței, pentru a fi protejată de înghețuri. S-ar mai putea adăuga la aceste lucrări și cele pentru plantare și întemeierea podgoriilor. Sunt singurele lucrări pe care le găsim trecute în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se fac referiri și la domeniul despre care discutăm, contractul având ca obiect de arendă și „a spicula băutura”, adică de a comercializa produsele viticole în satul Umbrărești. Condițiile erau următoarele: -„noi, lăcuitorii dați în orândă, suntem slobozi di la cules viile și până la lăsatu săcului di postu Crăciunului a bea vin din vasîli noastri fără oprire, când atunci să vor țăncui (însemna și sigila, I. S.) și cine va cuteza să bea să va învoi cu dumnealui orândariu; -pentru nuntă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sociale. Discutăm ceva mai pe larg fiecare din aceste aspecte comune. Diviziunea muncii. O cauză care determină existența rolurilor diferite în orice structură socială este că oricare societate mai complicată decât o societate simplă care se ocupă cu vânatul și culesul, cere o diviziune a muncii ori specializare. Cu alte cuvinte, există o mare varietate de sarcini de executat în societate și este mult mai eficient ca fiecare individ să facă una din ele decât să încerce să le învețe și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care reprezintă modurile în care oamenii rezolvă problema asigurării nevoilor de bază ale vieții: hrana, îmbrăcămintea și adăpostul. Concentrându-ne în principal pe variațiile componentelor structurii sociale, vom examina pe scurt cinci dintre pattern-urile de subzistență primare: vânătoarea și culesul, pastoralismul, horticulturalismul, agriculturalismul și industrializarea (Lenski, G. și Lenski, J., 1982). 4.6.1. Tipuri de structuri sociale Cea mai veche și mai simplă structură socială este cea găsită în societățile de vânători și culegători care sunt cel mai adesea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
urmă. Pastoralismul implică creșterea turmelor de animale domestice și horticulturalismul este bazat pe cultivarea plantelor astfel ca grâul, orezul și alte cereale folosind câteva unelte simple. Aceste pattern-uri de subzistență sunt de departe mult mai productive decât vânătoarea și culesul. Ca rezultat, societățile pastorale și horticultoare nu numai că asigură aprovizionarea sigură cu hrană, dar de asemenea pot furniza un surplus. Aceasta înseamnă că ele tind să fie mult mai mari decât societățile de vânători și culegători, numărând sute și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Fiecare teorie are o anumită contribuție, care ne oferă posibilitatea să înțelegem mai bine schimbarea socială. Teorii evoluționiste. Cercetarea schimbării sociale impune o între-bare fundamentală: Cum ființele umane au trecut de la numeroase societăți mici care se ocupau cu vânatul și culesul la ceea ce astăzi este numit "satul global"? Un răspuns semnificativ îl oferă teoriile evoluționiste. Acestea au avut mulți susținători atât în Europa cât și în America de-a lungul ultimelor două secole (Spencer, Morgan, Durkheim, Parsons). Teoriile evoluționiste se bazează
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
De ce unele țări s-au modernizat înaintea altora? De ce țările lumi a treia nu au urmat pattern-urile țărilor industrializate? Perspectiva pe termen lung ne oferă răspunsuri la asemenea interogații. Bazându-ne doar pe "revoluția neolitică" schimbarea de la vânătoare și cules la agricultură nu găsim nici un motiv să credem că după aceea lumea întreagă putea să se industrializeze în același timp. Realitatea este că unele societăți au evoluat și s-au industrializat, în timp ce altele nu au făcut-o, iar acest lucru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
footnote Walter Goldschmit, Man’s way. A preface to the understanding of Human Society, New York, Holt, p. 194. footnote> Grupul uman produce În sens real (ca mijloc secundar, sursa principală de procurare a bunurilor necesare traiului rămânea „activitatea prădalnică” a culesului, vânătorii și pescuitului), prin aceea că realizează conștient, cu un scop, o realitate pe care natura nu o genera spontan (sub aspectul cantității, de a mări prin activități specific umane volumul de produse, calitativ neproducând nimic nou). Prin aceasta, grupul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]