15,784 matches
-
ocupații. Pe aceste locuri se cultivă din cele mai vechi timpuri grâu, secară, linte, pătrunjel, pepene, păstârnac, trifoi, dar și plante aduse mai târziu de pe alte ținuturi: porumb (popușoi), cartof (barabulă), roșii (pătlăgelele), fasole și altele. Dintre plantele textile se cultivă inul și cânepa. Se mai cultivă viță de vie și pomi fructiferi. Numai că agricultura de azi nu se mai compară cu agricultura care se practica în vechime. Fără a folosi îngrășăminte, în afară de cenușa vegetației arse și a gunoiului de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din cele mai vechi timpuri grâu, secară, linte, pătrunjel, pepene, păstârnac, trifoi, dar și plante aduse mai târziu de pe alte ținuturi: porumb (popușoi), cartof (barabulă), roșii (pătlăgelele), fasole și altele. Dintre plantele textile se cultivă inul și cânepa. Se mai cultivă viță de vie și pomi fructiferi. Numai că agricultura de azi nu se mai compară cu agricultura care se practica în vechime. Fără a folosi îngrășăminte, în afară de cenușa vegetației arse și a gunoiului de la vite, producțiile erau mici. Aratul se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
loc. Era trei după-amiaza și razele soarelui de iarnă luminau, ușor, gazonul. La capătul scărilor ce duceau spre grădină era un heleșteu mic înconjurat de pruni și, dincolo de grădină, o livadă de mandarini. Se mai vedeau drumul de țară, câmpul cultivat cu orez, crângul de pini și, în zare, marea. Așa cum stăteam în sufragerie, linia orizontului părea la același nivel cu pieptul meu. Splendid peisaj! exclamă mama cu tristețe în priviri. — Poate și datorită aerului. Lumina soarelui de aici este complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ai pe mine? N-ai spus că, dacă nu m-ai avea pe mine, ai muri? De asta am stat lângă tine fără să fac nici o mișcare. Și acum port papucii ăștia amărâți pentru că singurul meu gând a fost să cultiv zarzavaturile care-ți plac ție. Cum ai aflat că Naoji se întoarce, vrei să te descotorosești de mine. „Du-te și te angajează servitoare“, spui tu. M-am săturat! Ce-i prea mult e prea mult! Cuvintele mi s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
aristocrat. De aceea-mi displace. — Chiar și Povestirile unui vânător? — Cartea aceea... e singura lui carte adevărată. Nu e proastă. — Surprinde foarte bine viața de țară. — Era un aristocrat de țară, să ne înțelegem. — Și eu sunt fată de țară. Cultiv pământul. O biată fată de la țară. — Mă mai iubești? Vrei un copil de la mine? Vocea îi era aspră. N-am răspuns. S-a apropiat de mine cu viteza unei avalanșe și m-a sărutat nebunește. Săruturile lui țipau de dorință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
și detașarea de mecanismele corporatiste, pe de alta, îi permit să așeze lucrurile într-un context teoretic și să aducă ordine în aparența haotică a experimentelor practice. Există o tentație comună, în special pentru jurnaliști și pentru cei neexperimentați, să cultive un discurs excesiv umanist al brandului. Evident că este mai la îndemână să vorbești despre ideologie, valori și suflete în rai, decât să demonstrezi unui client cum îi va afecta brandul valoarea business-ului. Pentru asta îți trebuie ceva cunoștințe
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Coca-Cola, Compania Elenă de Îmbuteliere Coca-Cola și-a asumat un angajament față de membrii echipei sale. Noi considerăm că țelurile corporative trebuie echilibrate prin respectarea principiilor sociale la locul de muncă și printr-o cultură organizațională solidă, pe care noi o cultivăm. Preocuparea față de bunăstarea angajaților noștri, față de cariere și de dezvoltarea personală reprezintă mai mult decât o datorie socială în calitate de cetățean corporativ, ci o filosofie izvorâtă din valori datorită cărora suntem un mediu deschis și cuprinzător, unde o forță de muncă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Demostene Botez, scriitorul care în 1962 vorbea, în broșura Prin URSS apărută la Editura Tineretului, despre grandoarea aproape egipteană a arhitecturii sovietice și despre ospitalitatea colhozurilor, are numai cuvinte dure la adresa editurilor interbelice (goana după câștig le-a împins să cultive pornografia și criminalitatea, iar lipsa unei perspective ideologice - o traducere belferească 32). El formulează însă și câteva observații pertinente legate de editurile prezentului: lipsa unui program coerent de opere complete, semn al unei carențe culturale, tendința unora dintre traducătorii-stilizatori de
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
poate fi obținută doar cu evocări encomiastice", preocuparea expresă a redacției este "de a destrăma valul uitării acolo unde rutina și comoditatea amenință să semene confuzie, aplatizarea criteriilor și, implicit, anularea ierarhiei valorilor. Deopotrivă de păgubos este un anumit sectarism, cultivat sub pretextul specificității și duce, practic, la ignorarea interferențelor și cantonarea într-un perimetru pîndit de izolare vetustă, de partizanat tradiționalist." Conform acestui program, în primul număr din 2008 al Realității evreiești, suplimentul pentru "cultura memoriei" îi e de-di-cat Margaretei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
unde titanul de la Weimar își făcea anual o cură recomandată de medicii săi și între cei doi s-a legat o amiciție, ulterior mărturisită și de cele circa 150 de scrisori schimbate între dânșii. De altfel, și Christine Reinhard a cultivat cu fervoare genul epistolar și scrisorile ei au rămas până azi un izvor deloc neglijabil pentru istoria românească a epocii, lucru confirmat și de N.Iorga în Istoria românilor prin călători. Acum doresc să semnalez doar această însemnare din Jurnalul
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
Nord, care apărea la Paris și era deseori citată în proaspăta presă românească. Un alt admirator al lui Goethe despre care știm că nu-l cunoștea în original, a fost C.A.Rosetti care, înainte de a se consacra politicii, a cultivat cu exaltare poezia și n-a ezitat să se compare pe el însuși cu Faust, notând în Jurnalul lui parizian din 1845: Am lucrat astăzi și nu am fost în durere, însă mai adineauri am citit câteva rânduri din Faust
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
Luminița Voina-Răuț Luis Leante s-a născut în Caravaca de la Cruz (Murcia) în 1963. Absolvent al Facultății de Filologie, Universitatea din Murcia, în prezent este profesor de latină în Alicante. A cultivat diverse genuri literare: povestire, teatru, roman, poezie, eseu, etc. A scris scenarii cinematografice, iar câteva dintre povestirile lui au fost ecranizate. Din bibliografia lui, menționăm volumele de povestiri El último viaje de Efraín (1986), El criador de canarios (1996) și
Luis Leante - Cât te mai iubesc by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8737_a_10062]
-
artist printr-o manualitate și printr-o capacitate de adaptare la spiritul formei și la somațiile materiei cu totul ieșite din comun, se transformă, finalmente, în ambiguă trăire estetică și în vibrație metafizică adîncă. Fără să fi fost un om cultivat în accepțiunea academică a cuvîntului, adică fără o cultură narativă solidă și sistematizată, dar cu o profundă cultură vizuală și cu un instinct infailibil al livrescului, Bitzan a intuit că una dintre cele mai eficiente modalități de a provoca interogații
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
știința mea, presa românească multă cum este, nu a luat în seamă și semnificația acestui tip de eliberare a undelor radiofonice de politica restrictivă, de cenzura care a strangulat relațiile României cu viața muzicii în lume. Aceste transmisiuni de operă, cultivate de mai mulți ani cu entuziasmul inițial al evenimentului comentat, se dedică, desigur, amatorilor. Dar ele pot atrage atenția oricărei inteligențe sensibile... cel puțin la posibilitatea unei prezențe personale în locuri de elită ale culturii mondiale. Nu numai la Milano
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
Amintiri despre nebunie (traducere de Mihnea Gafița); Jaroslav Seifert, Toate frumusețile lumii (în traducerea lui Jean Grosu); Jean Cocteau, Opium. Jurnalul unei dezintoxicări (tradus de Luminița Brăileanu). Sunt curios ce va urma. Teoreticianul Mircea Martin nu putea să nu-și cultive și să nu-și etaleze propriile preferințe. Colecția "Cărți cardinale" editează Canonul occidental de Harold Bloom (traducere de Delia Ungureanu, diferită de traducerea existentă deja în română, considerată nefericită), Minima moralia de Theodor Adorno (traducere de Andrei Cornea, tot o
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
rămas poate doar un banal emigrant de circumstanță. Certamente, implicarea sa până la identificare cu problemele noastre a fost o opțiune în care au primat afectele. Revenit în patrie după căderea regimului salazarist, acest autentic amic al românilor a continuat să cultive, fără întrerupere și cu o naturalețe ce-i e caracteristică, legăturile cu țara ce-l adoptase temporar. Pentru cineva foarte interesat de specifiul portughez (așa cum se recunoaște a fi subsemnatul), doctele disertații pe cele mai diverse teme furnizate de către Daniel
Frânturi lusitane - Lusoromânul by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8905_a_10230]
-
care voiau să profite și să exploateze prestigiul său de scriitor și de tribun. Dar Malraux a întreținut o ambiguitate, era un mister al personalității care îi caracteriza și cărțile și care l-a ferit să se scufunde în hoardă. Cultiva, cum am spus, o tehnică a simulării, nefiind de găsit la un singur punct și pe plan politic refuzând să se identifice cu o extremă sau alta. Și în artă miza pe amestecul dintre real și legendă. Ca atitudine civică
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
tematică. Ceea ce rezultă la capătul Însemnărilor... e un Caragiale problematizat în cercuri concentrice. Inedit prin insistența asupra detaliului, inedit prin câteva dintre concluzii, inedit prin materialul documenar. De pildă, mitul instrucției precare - pe care chiar autorul Scrisorii pierdute l-a cultivat și l-a difuzat cu umor - se spulberă complet. Ipoteza autoficțională a unei nașteri sub semnul nenorocului, într-un Ploiești ascuns sub ninsori, e și ea exclusă cu dovezi greu de pus la îndoială. Interesant mi se pare că, în
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
construiește o cabană lîngă orășelul Lincoln din statul Montana și trăiește în ea ca un sihastru: fără curent electric, fără apă curentă, fără telefon mobil și fără vreun aparat care să-i amintească de întronarea tiraniei tehnologice. Trăiește din ce cultivă în jurul cabanei și își folosește materiile fecale ca îngrășământ pentru pămînt. Bombele și le confecționează numai din obiecte pe care le găsește aruncate în zonă și nu iese în lume decît pentru a-și trimite coletele explozive. Un geniu malefic
Cazul Unabomber by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8906_a_10231]
-
Nu știu de ce, cînd Paulică Bortnovschi s-a prăpădit anul trecut, lanul meu de grîu s-a ofilit. Acum, foșnetul lui mișcă umbre. Viața lui Clody Bertola a fost departe de amorțeala noastră de azi. Departe. Inocența chipului fragil a cultivat un soi de provocare continuă. Pe scenă și în viață. Amețitor traseu...Vulnerabilitatea și forța unei feminități profunde, senzuale, adevărate, inteligente. Gesturile ei, mîinile, zîmbetul, grația unui costum, ochii...zeci de detalii le alcătuiesc. Marile spectacole ale teatrului Bulandra sînt
Melancolii de iarnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8917_a_10242]
-
Muzica în opera lui Platon. Titlul spune mai puțin decît e de găsit în carte, căci nu e vorba numai de muzică în paginile ei, ci de o rețetă de împlinire umană în numele echilibrului lăuntric. Potrivit lui Platon, nu te poți cultiva armonios decît dacă, cuplîndu-te la ordinea universului, intri în legătură cu ritmurile lui. Asta înseamnă două lucruri: 1) să fii receptaculul pasiv al unor taine pe care le primești sub inspirația muzelor; 2) să împărtășești semenilor ceea ce ai primit prin revelație divină
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
a sa "plină cu fluturi" ar putea fi luată și ca un combustibil necesar funcționării literaturii (de pe altă planetă), așa cum prozariumul este principala sursă de energie de pe planeta Dune? Greu de spus, dar dilema este tipică pentru stilul de ambiguitate cultivat de autor. Prozele din alcătuirea Prozarium-ului sunt de toate felurile: amintiri, vise, însemnări cvasi-gratuite, prilejuite de observarea obiectelor din arealul poetului, aspecte din cotidian. Apare chiar și o "parabolă a presei" cu un neașteptat final biblic sau alta cu versiunea
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
accede la fericire prin înlăturarea tuturor piedicilor care, din timpi imemoriali, l-au aservit, amintindu-i la tot pasul că e o creatură dependentă, trecătoare, născută să sufere, să rabde, să aibă stăpân. Omul de stânga crede în progres, îl cultivă, acționează în vederea construirii unei societăți comunitare, egalitariste, ieșită din menghinea abuzivelor elite. Dacă insul stingher se înșeală, rătăcind pe drumuri labirintic greșite, massele în schimb sunt infailibile, un instinct absolut le orientează întru salvgardarea propriilor interese. Ele făuresc istoria, preferând
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
înfățișările ei monstruoase - vorbește, de la sine, de o criză identitară. Fără îndoială că resortul acestui proces funcționează în fiecare dintre noi. Ființa însăși, depreciată în mod evident, vibrează la tot ce se definește a fi societate de consum. Nu se cultivă, nu se conservă, nu se memorează, se devorează. Dacă la nivel individual tot mai rar există întrebarea "cine sînt?", la nivelul societății ea se dizolvă aproape integral. Des, prea des, aud manifestat disprețul față de istorie, de trecutul imediat. Mi se
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
mai veche sau recentă. Printre acestea: Barbu Catargiu, I. I. C. Brătianu, Nae Ionescu, Octavian Goga, Constantin Tănase, Gh. Gh.-Dej, Marin Preda. Marele public este interesat de astfel de subiecte și Cronicarul nu le face vreo vină publicațiilor care le cultivă, speculând latura lor de senzație. Cu o condiție, totuși: aceea de a informa corect, de a nu spori "misterul" cazurilor în discuție prin furnizarea de false informații. Textul despre Marin Preda din "ediția de colecție" (autor: Florin Mihai) este plin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]