2,188 matches
-
de la noi” (în unu, nr. 33, feb. 1931), M.H. Maxy consemna retrospectiv „prima încercare a chinuitului Armand Pascal cu «Insula» pînă la apariția trupei din Vilna, prin intermediul regizorului Daniel și al poetului Sternberg”. („Regizorul Daniel” era fratele scriitorului Paul Daniel, cumnatul lui Fundoianu, rămas în țară ca „element de legătură”.) Dintre dezideratele modeste, de bun-simț ale „Insulei”, ceva rămăsese totuși valabil pentru insurgenții avangardiști: „reintegrarea textului”, „deteatralizarea”... Emigrat la Paris, dornic să relanseze proiectul teatral eșuat în România din motive financiare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a montat cîteva piese și a realizat o parte dintre decorurile scenice. Principalul sponsor al trupei ambulante și al proiectului „Dramă și comedie” (din care făceau parte Călugăru și Maxy) a fost scriitorul, industriașul și liderul sionist A.I. Zissu, fostul cumnat al lui T. Arghezi. Reprezentările cu Cîntărețul tristeții sale de Ossip Dimov (1924-1925) și Noapte în tîrgul vechi de Peretz (1930) sînt apreciate de Ovid S. Crohmălniceanu ca niște „date memorabile în istoria teatrului idiș european” (op. cit., p. 134). O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
tine. — Eu doar am Încercat să găsesc o cale de mijloc, răspunde Lily, ridicînd din umeri. — O cale de mijloc pentru ce? Întreabă Richard, intrînd În bucătărie. Ai ciocolată prin casă, Ellie? Sigur, zîmbesc eu, știindu-l pe viitorul meu cumnat mare amator de dulciuri. Aș fi eu oare genul de femeie cu care s-ar Însura fratele tău, dacă n-aș avea În casă o rezervă constantă de ciocolată? Mă Îndrept triumfătoare către un dulap, pe care-l deschid, dînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
în gărzile palatului ducal de pe colina San Pietro, înălțat de regele got Teodoric. În aceeași biserică cu noi era și Grasulf, care, după asasinarea nepoților, a revenit la cârma ducatului, precum și Maginulf, unchiul lui Rotari, Arioald, ducele de Torino și cumnatul regelui prin căsătorie cu sora acestuia, Gundeperga. Mai era Gisulf, fratele mai mic al ducelui Archi din Benevento și văr cu Taso și cu Kakko, de felul lui din Pavia, precum și ducii de Treviso, Ceneda, Vicenza și Trento. M-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ea? țipă Emma. Mama, eu nu vreau să merg la grădiniță, se smiorcăi Kevin. Mama mea e mult prea doamnă ca să se lamenteze că nora ei nu mișcă un deget, stă relaxată În salon, ca o regină, să dea audiență cumnaților, În timp ce toate celelalte dau o mână de ajutor la bucătărie, spuse Antonio. Așa crezi tu? spuse Emma cuprinsă brusc de un calm rece. Știi ceva? Du-te tu la Santa Caterina, eu nu vin. A, da? țipă Antonio. Ce pula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Simon. Eu am să permit pângărirea singurei noastre surori, unica fiică a mamei mele? La asta, Iosif a luat o față neîncrezătoare și i-a spus lui Ruben pe jumătate în șoaptă: - Dacă fratele meu e îngrijorat pentru forma penisului cumnatului nostru, să-i spunem tatălui nostru să ceară ca dar de nuntă pielea acestuia. Cu adevărat, hai să cerem ca toți bărbații din Salem să devină ca noi. Hai să-i punem să-și taie membranele și să le ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mai mare, remarcă PM. Tulburarea lui Arthus nu-i scăpă lui Ryan, care nu putu să reziste curiozității. - Ce i s-a Întîmplat? Armelle Începu să vorbească plină de mîndrie, fericită că-i poate atrage atenția lui Ryan asupra ei. - Cumnatul meu a murit ca un erou, căzut la datorie În războiul din Algeria. Din păcate, eu n-am avut fericirea să-l cunosc și... Observă o mișcare de agasare vizibilă la Arthus. - Și... vă propun să trecem În sufragerie, schimbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Lionel Jason David Jones, D.C.D., D.T., s-a născut la Haverhill, statul Massachusetts, în 1889, a fost crescut ca membru al bisericii metodiste. Era fiul cel mic al unui dentist, nepotul a doi bunici dentiști, fratele a doi dentiști și cumnatul a trei dentiști. El însuși a vrut să se facă dentist, dar a fost dat afară de la Facultatea de Stomatologie a Universității din Pittsburg în 1910, pentru ceea ce acum ar fi, foarte probabil, diagnosticat drept paranoia. În 1910 însă, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Mutaseră petrecerea de Crăciun în jurul unui foc mare din părculețul din fața spitalului. Necazul fusese că băiatul care îi făcuse pocinogul fetei era Aurel, fiul cel mai mare al secretarului cu organizatoricul de la Județeana de partid din acel moment, Costache Trocaru, cumnat cu Constandin F. Panaitescu, ofițerul de la Starea Civilă a Primăriei. Tatăl băiatului nici n-a vrut să audă de o asemenea poveste de amor. A trimis-o pe fată imediat la Wintris. Ai ei însă, după pățania de Crăciun, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mic, litere pipernicite, înghesuite. - Vreau să transcriu anunțul acesta și mi-am uitat ochelarii acasă. M-a rugat dom’ Faliboga să-i dau anunțul, că el nu mai iese din casă de câteva zile. O indispoziție severă la bilă. Era cumnat cu domnul Dememe, mortul din tren. Ați auzit, chestia cu aceia, cu popa. Madam Panaghia, nevasta lu’ dom Faliboga, era sora mortului din tren. A trecut în neființă... Pardon, s-a dus acuma trei ani în urmă într-o lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mârâie. Se judeca cu popa din Șoptireanca. Descoperise preotul acela că Emilian l-ar fi turnat cândva la securitate, o poveste cu greva aceea a minerilor, de demult, cu anchete, cu niște morți. Îi murise și popei din Șoptireanca un cumnat, un frate, un văr, ceva în felul ăsta și ar fi început să vorbească de rău conducerea, organele, să mai facă și aluzii în predici, sau la înmormântări, nu știa prea bine, îi povestise ceva Adina, dar nu o interesau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
secundele fatale ale destinului meu și grele de jalea care-o aducea, mai cânta și trupa lui Gipsy Kankă, aduși special pentru distracția de la bairam de la Academia de Arte, Muzică și Manele ce-o ține în București profesorul Santiago Cablu, cumnatul lui Cangurașu, era agitație și veselie și până să observăm cum a venit tragedia de s-a pus la masa noastră, Macatist plecase la plimbarea de pe urmă. Dă-i pumni, șuturi, zgâlție-l de subsiori, pune-l cu capu-n jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
află că am mai scris o carte. Geaninei, femeia care înseamnă atât de mult în viața mea și în fața căreia mă înclin, cerându-mi scuze pentru toate momentele în care „artistul” din mine este ciufut, irascibil și dificil. Nadiei și cumnatului meu, Leo, împreună cu toate gândurile mele bune. Lui Silviu Crăciunaș, coleg de breaslă și colaborator de calibru în cadrul Cenaclului de Poezie și Proză „Amprente Literare”, cel care s-a aplecat cu atenție asuora unor fragmente din această carte, oferindu-mi
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
avere celei de-a treia soții, Angela, si fiicelor lui. Antonio a renunțat la moștenirea tatălui și a cerut proprietatea ca fiind moștenirea de drept după mama sa, Alessandra. Pe 11 noiembrie 1500, Antonio s-a întâlnit cu unul dintre cumnații săi, Giovanni del Magno, în prezența unui notar, ambii fiind martori ai unui act notarial fără legătură cu cazul, NA, 16790, dos. 231r. Câteva zile mai târziu, pe 13 noiembrie 1500, s-a întocmit o înțelegere între Antonio, surorile sale
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
executați. În același an, la mijlocul lui iulie, au fost arestați fiul, Mircea Tarcea, și ginerele părintelui, Amos Mihăilă, ambii foști deținuți politici În anii 1948-1950. După 16 luni de anchete dintre cele mai Înspăimântătoare ale securiștilor din Deva, cei doi cumnați sunt implicați Într-un nou proces politic pentru „crimă de uneltire la ordinea socială” și condamnați la câte 20 de ani de muncă silnică. Către sfârșitul anului 1959, părintele Gheorghe Tarcea este transferat la Închisoarea din Aiud, unde Își găsește
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
atât de parolist și punctual ca mine. Prețuiesc Cuvântul mai mult decât viața. Calitatea-mi fundamentală de a afirma și adevărurile neconvenabile mă face nesuferit, indezirabil, nu doar printre colegi și cunoscuți, ci și printre ai mei (fii, frați, surori, cumnați, cumnate, nepoți). Cumpărai, recent, un loc dublu de veci la cimitirul din curtea bisericii satului Poiana Câmpina, În zona de „confort sporit”, având următoarea situare topografică: Curtea bisericii, zona a III-a, parcela 16, rândul 2, locurile 31-32. Pusei o
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
intra în concediu de odihnă, începând de luni. Am terminat cu examenele și am hotărât să-l însoțesc pe Tinu... - Mulțumesc mult, Iulia dragă! rosti Iustin după mai multe încercări de a vorbi. Cred că doctorul..., adică, doream să zic cumnatul meu, are dreptate. Mai întâi să vedem cum se pune problema acolo. Cunoști medici de acolo, Eugen? - Nu, Tinule, nu-i cunosc... prea bine. Am mai trimis acolo doi pacienți și s-a intervenit foarte bine. Adevărat că a fost
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
din Iași, unde fusese elev în clasa a VIII-a a Liceului Internat. Sfârșise liceul, trecând examenul de capacitate, și acum venea în București la tutorele său, Costache Giurgiuveanu. Acest Giurgiuveanu, căruia obișnuia din familie a-i zice "unchiul", era cumnat al tatălui său care murise de un an. Doctorul Iosif Sima, fost medic militar, apoi demisionat, nu mai avea de mult rude apropiate de sânge. Singura lui soră, soția lui Costache Giurgiuveanu, cel căutat, murise și ea de mult. Văduv
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
legată prin asociație. Exaltă amorul conjugal, povesti primele lui tulburări sentimentale, lăudă pe Olimpia și făcu biografia îngerului ridicat la ceruri, Aurel. Ana se apropiase de el și-l ținea de braț. - În definitiv, rămânem rude, nu? - Așa e! Suntem cumnați! Stănică mai descoperi că cei doi ofițeri și unchiul colonel aveau trecere mare chiar la Cercul de recrutare, unde situația lui era foarte încurcată, ca unul ce nu făcuse serviciul militar, slujindu-se de amânări insuficient motivate. - Las' că te
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
trebuie să-ți supraveghezi expresiile, mă-nțelegi...Aici sunt părinții noștri, oameni bătrâni, sunt ordonanțele, care aud. Nu admit să ne insulți sora, așa, pe simple elucubrații de-ale dumitale. În definitiv, ce-i? S-a plimbat în oraș cu cumnatul dumitale. Dacă dumneata ești bolnav și nu suferi lumea, nu trebuie s-o silești și pe ea să se călugărească. Titi se învineți la față și, reeditând furia subită a lui Simion, bătu cu pumnul în masă, înspumat la gură
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-i împărtășea nici o idee, dar era încîntat de frenezia lui ideologică, așa de absentă la alții. - Am să mai stau un an, doi în România, unde nu pot săgîndesc liber, până îmi mărit surorile și plasez pe mătușa la vreun cumnat, și apoi mă expatriez. Mă duc în Franța. Felix îi mărturisi că și el avea de gând să plece la Paris, pentru a-și desăvârși studiile, dar că simțea ca o datorie de onoare să se întoarcă apoi în țară
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
alături și cuvânta lui moș Costache: - Pe onoarea mea, l-a lăsat ca pe un câine. N-are nicicămăși pe el. Îmi crapă obrazul de rușine, fiindcă, ce vrei, sunt ginere. M-am întîlnit cu un intern. Măcar dumneata, ca cumnat, ai putea să-i trimiți, acolo, o sută de lei, să speli rușinea familiei. Eu ce-am putut am dat. Dă-mi-i mie, că trec eu pe acolo. Felix înțelese că Stănică vorbea de Simion. Moș Costache fu auzit
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
acru și declarase de la început că e sătulă de rude. Astfel, Stănică nu fusese în măsură de a o prezenta multelor sale rubedenii, ceea ce îl jigni în adâncul sufletului. Lipsind această formalitate de deferență, rudele lui, surori, frați, unchi, mătuși, cumnați și cumnate, refuzară să-l viziteze, fără ca totuși să-i facă vreo aluzie oricât de puțin malițioasă asupra Olimpiei, și amintind mereu în chip cordial, în corespondență, și de ea. Poate că unele dintre rude ar fi consimțit în cele
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și, o clipă, u veni să plângă. Din spate, nașul îi apucă brațul și o purtă peste pragul curții, aducînd-o în fața lăutarilor. Se încinse jocul. Duduia curtea. Dogarul își chemase rudele de la Obor, o liotă de oameni cu copii și cumnați, veniți cu nevestele, firi iabrașe, se vedea bine, toți meșteri, duși pe la ospețe, gătiți, încălțați în cizme, cu fețele pline și roșii, să le tai cu firul de ață: finul Tache, un munte de om, cam zbanghiu la privire, cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mă-sa tăceau mâlc. Pe urmă, cârciumarul le spuse la toți că de când se află lumea era lucru cunoscut că averea se scrie pe numele bărbatului. Ce să caute muierile în acte? Ele nu se pricepeau. Și taică-său, și cumnații lui de la țară așa pomeniseră: averea femeii se stinge într-a bărbatului. El e stăpân în casa lui. Și are o datorie sfîntă: să-și țină nevasta și pe ai săi. Dacă știa socrul altfel, să-i spuie. - Că eu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]