2,938 matches
-
nu, descifra, care vine ca un oracol al sibilinelor, neputincioși a ne împotrivi, ca un joc al stereotipiilor, în care inefabilul, inexorabilul se va produce, ca o sentință divină, irevocavilă și fără drept la recurs. „zilele ascund//la pieptul rănit//cununa de spini//a mai trecut o noapte//de atâta alb//îngerii urcă la cer”. Într-o lume bezmetică care simte zvonul de apocalipsă, îngerii trebuie să urce, iar noi vom coborî în dedesubturi, de unde vom da ori primi un telefon
PROF. VASILE POPOVICI, MEMBRU LSR – FILIALA IAŞI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341959_a_343288]
-
amintim de tine... Îți scriu moș Ioane cu sărutul lui Cuza pe obrazul brăzdat într-un ochi de țară despre șomeri pribegie diaspora... vremuri au trecut ne amintim de tine... Scrisoare către Veronica Micle Scriu cu pulbere de stele pe cununa de mirt robia iubirii strigătul șoaptelor tremurul apei vremea... trece-n amintiri Scriu cu vise de gheață pe focul durerii tăcerea scânteii fuga gândului iertarea noptii anii... trec în amintiri. Scriu cu lacrimi de gene pe rochia de mireasă dorința
ELEVA ANA MARIA GÎBU DESPRE POETA ANA MARIA GÎBU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342274_a_343603]
-
-n unghere Și-mi spală trecutul cu multele rele. Răpus de păcate Te zbați în durere Și mulțimea setoasă chiar viața Îți cere... Te oprești în genunchi, cu crucea în spate În fața atâtor suflete moarte... Așa Te-am găsit... cu cununa de spini Așteptând să Te las durerea s-alini. La ușa închisă de păcate-n delir Ai bătut să-mi aduci în palmele-Ți mir. M-ai chemat să mă scoți din ruine de fum, Să-ntorci viața mea de
CHEMAREA DIVINA de ADINA SAS SIMONIAK în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342490_a_343819]
-
propriei superiorități, ea evidențiindu-se de la sine. Modestia sinceră, bazată pe o inteligență superioară aparține, susținea cineva, „oamenilor mari”. Am ajuns în secole ale dezvoltării științei și întotdeauna am spus că știința, religia și artele trebuie să formeze o frumoasă cunună.Petre Țuțea spunea că „Știința unită cu religia și cu arta înseamnă libertate și nemurire”. Au fost matematicieni, fizicieni, chimiști, astronomi care au crezut în existența unui Creator, în existența lui Dumnezeu: Nicholas Copernic (sec. XV-XVI) - astronomul polonez care a
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
travaliul zilnic al omului social, dincolo de durerea omului ca ființă muritoare, dincolo de nădejdea omului împovărat de timp, există omul ca o întruchipare a aventurii de cunoaștere. Vedeți, omul este, după înțelegerea mea a Genesei, centrul creației lui Dumnezeu, el este cununa ei, el este singurul în care Dumnezeu a investit propria Lui suflare. Nu este greu să deduci, ca urmare, că tendința lui de a pătrunde dincolo de ceea ce se poate cunoaște în mod natural este absolut legitimă. Tot așa, cum am
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342485_a_343814]
-
așează și apoi din caierul vieții amândoi torc poveste lungă de iubire cu rost, haznă și cu împlinire copiii le devin în timp menirea sporindu-le în casă fericirea la tâmple ghioceii se adună iar anii se sporesc într-o cunună din ce în ce mai rar își amintesc de joc și timpul lor se-oprește-acum parcă pe loc privirea doar și zâmbetul își regăsesc și-i fac să-și amintească ritmul tineresc zor și zor ... iată vine-n dată ... hai la joc, busuioc, în mijloc
ANTI-CIULEANDRA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342650_a_343979]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > GÂNDURI BACOVIENE... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1803 din 08 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului În frunzele moarte un gând nerostit, se clatină-n vânt, împletindu-și cununa, doar fulgerul taie în noapte, cuțit, împlântat`n morminte flămânde întruna. Blestem nesătul se lipește de mine, mă trage-n adâncuri o foame nebună, bocancii se-nfundă călcând pe destine, o soartă într-un pumn de glod se adună... Putrede
GÂNDURI BACOVIENE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342665_a_343994]
-
enigmă și mister al lumii create. Totodată, convingerea noastră este că singură antropologia creștină are puterea de a aduce liniștea atât de mult căutată, pentru om și pentru lume, liniște izvorâtă din iubirea lui Dumnezeu și împărtășită lumii prin om - ,,cununa creației,,. Vorbirea despre Biserică între curs și discurs Vorbind despre Biserică și în Biserică - despre rolul și importanța Ei, am ajuns la multe definiții ce i se dau Bisericii, cu alte cuvinte am ajuns la o teoretizare, la o nuanțare
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
2010 14:20-14:25 Mânăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de sus LUMINA IUBIRII DOAMNE, te rog... revarsă LUMINA IUBIRII TALE... peste ființa mea... și DUHUL TĂU CEL SFÂNT, ACUM... să-mi umple inima. 25.08.2012 / 01. 01.2013 Romeo - Nicolae + AsiIiVro Cununa Vieții Inspir Iubirea Ta Doamne Iisuse Hristoase... Expir Iubirea mea spre Tine Hristoase Iisuse Doamne. +++ Amin +++ 18 Iulie 2013 Romeo - Nicolae + ASiIiVro Referință Bibliografică: Romeo Nicolae Ștefănescu / Romeo Nicolae Ștefănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 353, Anul I, 19
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341499_a_342828]
-
Să o porți azi, de sărbătoare, Tu, floare frumoasă si-nteleapta de la sat. Ți-ai rugat florile din grădina să facă hora pe pieptu-ti de fecioara Toate parfumate, zăpăcite, poleite cu pulberi multicolore. Spicele s-au grăbit să-ți facă cunună în părul zburdalnic, Păsările ți-au împletit cosite de foc. Tu, ie, floare rara-ntre flori, Zână venită din timpuri anistorice, De când rătăcești pe plaiurile acestea? Cum de rămâi mereu tânără? Cum nu te-au obosit verile, iernile, toamnele încărcate
TU, IE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341602_a_342931]
-
făcând parte din același proiect cultural, atât în spațiul Târgului de Carte cât și la sediul Bibliotecii “V.A.Urechia” , dar și la filialele acesteia, proiecții de filme, periodic, pe toată durata târgului, cum au fost filmele didactice: “Nichita Stănescu - Cununa de aur”; “I.L.Caragiale - Dl Goe”; portrete de autori, un Atelier de origami și tombola copiilor, realizată cu sprijinul membrilor Clubului Curioșilor și multe alte tentații. Ansamblul folcloric “Doina Covurluiului” al Centrului Cultural Dunărea de Jos, muzică, dans și voie
CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
-
case i-a ieșit înainte o femeie miloasă, care i-a dat o mahramă, să se șteargă pe față de sângele și sudoarea care șiroiau pe fața lui cea sfântă. Pe această năframă s-a întipărit chipul lui Iisus Hristos, cu cununa de spini pe cap. Era Vinerea de Paști a anului 33. Mahrama Veronicăi este al doua mărturie reală lăsată de Iisus Hristos, viu fiind. ,,Și pe când îl duceau, prinzând pe un oarecare Simion Cirineul, care venea din țarină, i-a
MĂRTURII ÎN TIMP, DESPRE PREZENŢA MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS PE PĂMÂNT de CARMEN MARIN în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341675_a_343004]
-
Judecății Mielului, cănd mânia lui Dumnezeu se va aprinde împotriva locuitorilor pamantuli care necinstesc Numele Lui, iar tu ai astăzi posibilitatea să urci în trenul veșniciei, să treci în tabăra celor care în Ziua aceea mare și înfricoșata vei primi cunună neprihănirii, să intri în bucuria Stăpânului Universului ! Fie că citirea acestor rânduri și mai ales ascultarea acestui mesaj audio-video să te facă să iei cea mai înțeleaptă decizie și Domnul prin Duhul Sfânt să-ți călăuzească pașii să trăiești în
NEPREGATIT LA PORTILE VESNICIEI de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341674_a_343003]
-
adună bulgări de zăpadă, care saltă prin aer purtați de-a copiilor joacă, s-în cascadă stau să cadă ... Uite cum fulgii jucăuși în roiuri albe se adună și valsează-n ritm alert pe melodia minunată, purtați de-a vîntului cunună. Totu-i alb și strălucește în imagini de poveste, nu-i tristă iarnă, e doar rece când față ușor îți atinge și regreți când nu mai este... Referință Bibliografică: Iarna-i tristă? / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IARNA-I TRISTĂ? de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341713_a_343042]
-
MUȘAT-COMAN - CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL Autor: Carmen Mușat Coman Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Carmen MUȘAT-COMAN, "Cum s-a făcut de nu mi-am bătut copilul", Editura Cununi de stele, București, noiembrie 2011, 144 pagini. www.edituracununidestele.ro „Uite încă o deșteaptă care s-a apucat să ne învețe cum să ne creștem copiii”, veți spune, iar eu o să vă contrazic. Unu: nu sunt deloc deșteaptă, ba aș
CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]
-
2008, la editura Polirom a publicat „Cele mai frumoase basme bengaleze”, traduceri realizate din bengali, având onoarea de a fi cotraducătoare a cărții, alături de reputata scriitoare, traducătoare și cercetătoare Amita Bhose, a cărei discipolă este. În 2009 a înființat editura „Cununi de stele”, pentru a edita opera profesoarei sale, Amita Bhose, reușind să aducă la lumina tiparului 13 titluri ale primei traducătoare a lui Eminescu în Asia. Tot în 2009 a publicat prima sa carte, „Cum s-a făcut de-am
CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]
-
Lămurire asupra ediției și postfațată cu Epilogul autorului. Tot zbuciumul lăuntric în care a lăcrimat sufletul acestui mare Român, al acestui mare Creștin Ortodox, mare cât Dacia nemuritorului Decebal-geneza Străbunilor hărăziți dintru început de Dumnezeu în lume, a odrăslit în cununi de veșnicie primordială, cu Doine prelinse din bucuria și tristețea frumoasei prințese Dochia și a marilor ei luptători, cu reflexele fulgerătoare ale Eroilor urmași intrați în Legendele de Aur ale Străbunilor, cu porfira de Dor și heraldica nobilă a Suferinței
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
frumoase, alăturând simboluri antice, cu simboluri moderne, într-un tot unitar cu valențe speciale. Aproape fiecare poezie seamănă cu o pictură în ulei sau în acuarelă, unde umbrele amurgurilor se întrepătrund cu dârele de lumină ale soarelui.: „ea poartă o cunună de mirt/ și un coș de cetină/ cu un con de brad/ un șarpe în spirală/ un ou și un mesaj/ într-un sul de papirus/ ”nașterea-i un cataclism cosmic/ care-i preface pe cei vii în morți” ”(Orașul
„IMPROVIZAŢII PE CIFRAJ ARMONIC” SAU „ARHETIPALELE MESAJE ALE POEZIEI – COMPONENTE ALE UNUI UNIVERS LIRIC INOVATOR” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344258_a_345587]
-
Nunții sau Căsătoriei - în dialog, de suflet ziditor, cu părintele Vasile Gavrilă - Parohul Bisericii “Sfântul Nicolae - Rusă” din centrul Bucureștiului ... Potrivit hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, anul 2011 a fost “Anul omagial al Sfântului Botez și al Sfintei Cununii în Patriarhia Română”. De aceea, în cele ce urmează, Părintele Vasile Gavrilă - Parohul Bisericii “Sfântul Nicolae” - Paraclis universitar din capitală, autorul unei teze de doctorat despre Taina Cununiei, ne vorbește despre ce înseamnă Taina Nunții, despre prima Cununie, despre modelul
ÎN DIALOG CU PĂRINTELE VASILE GAVRILĂ – PAROHUL BISERICII “SFÂNTUL NICOLAE – RUSĂ DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343765_a_345094]
-
-mi gheișe sunt punți vindecătoare, continuu explorează o lume fremătândă: pietriș, ogor și iarbă - iar soarta schimbătoare viclean le-ademenește, cu ghimpi ce stau la pândă; Un nou tărâm mă cheamă, să-l mângâi cu durere, și spinii-mi fac cunună din lacrimile florii iar îngerii-mi dau leacuri, divină mângâiere, ar i pi în tălpi și-n suflet, să pot atinge norii. Și tălpile-mi gheișe sunt punți vindecătoare, unind destine-n clipe, deloc întâmplătoare... 24 iulie 2012 Referință Bibliografică
PUNŢI VINDECĂTOARE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 638 din 29 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343865_a_345194]
-
longer, You were just an apparition... TĂCIUNI E întuneric, Văd doar focul, dansând haotic În șemineul plin de cenușă. Mă farmecă tainele-i nespuse. Vreau să îl iau de mână, Să dansăm împreună Valsul iubirii mocnite. Încerc să îi ating cunună, Dar mă arde. Mă așez din nou să îl privesc, Acum aud numai tăciunii... EMBERS It’s dark, I can see only the fire, dancing chaotically În the fireplace full of ashes. I am fascinated by its secrets. I want
LANSARE DE CARTE GEORGE NICOLAE STROIA – ILUZII/ ILLUSIONS (ARMONII CULTURALE, ADJUD, 2015) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342738_a_344067]
-
că ni se risipesc prin lume pruncii, Cei rămași acasă ard de vii? Copiii arși ridică înspre cer Mâini gri de cenușă Cum să se salveze, greu mister, Pe o singură, închisă ușa? Doamne, azi ți-am pune flori Nu cununi de spini Vom aprinde candele în nori Te-om spală cu mir la rădăcini Și îți vom reda trupul de lut Să ne ierți de mult-răul făcut Smulge suferință, buruiana grea Doamne, te rugăm, nu ne mai pedepsi așa! Pentru
DOAMNE, DE CE? de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342837_a_344166]
-
buchet miresei, Din flori de pe câmpie. Mă-ntreabă cu ardoare În prag de cununie: Tu, fată iubitoare, Ai vrea să-mi fii soție? Cu boare de căldură, Obrajii îmi mângâie. O sărutare-mi fură Când vântul lin adie. Îmi așează cunună Cu steluțe de argint. Din petale de lună Îmi dă inel aurit. Prin frunze, vântul hoinar, Alaiul însoțește. Neobosit lăutar, Harpă veche strunește. Conduri la dănțuire Iau ciuboțele de cuc. Cu visul de nuntire, Pe-al iubirii Dor să urc
SECȚIUNEA POEZIE- PREMIUL I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342886_a_344215]
-
precum și altor mari ierarhi și luminători ca: A. Crimca, Varlaam, Sava-Mărturisitorul, Dosoftei, A. Ivireanul, Rafail Caligraful, Iacob Putneanul, P. Velicicovschi, Iacob Stamati, Calinic de la Cernica, V. Costachi, Chesarie al Buzăului, A. Șaguna, Mel. Ștefănescu, Iosif Naniescu, G. Grosu, Chesarie Păunescu, Cunună asumată în ramura sofianico-filocalică: Paulescu, Boca, Stăniloae, Boghiu, Nae Ionescu, Vulcănescu, Țuțea, Oprișan, Noica, Crainic, Băncilă, Bernea, Brăileanu, Petrovici, Ianolide, D. Tudor, N. Măndiță, B. Ghiuș, I. Imbrescu, I. Felea, I. Popovici, I. Pârvu, Galeriu, Papacioc, Ierom. R. Noica, I.
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
bucurii, cu zguduiri și înălțări, cu psalmi și armonii, cu prigoniri și biruințe, cu persecuții și iertări, cu căutări și iluminări, cu răstigniri și învieri. Blazonul Geniului creștin-ortodox, înnoitor și izbăvitor de Neam, nu este descendența dintr-o castă nobiliară, cununa academică cu lauri ori vreun semn heraldic cât mai vechi, ci CRUCEA biruinței întru HRISTOS. Bunăoară, Geniul creștin-ortodox veghează permanent și luptă cu râvnă, cu dăruire supremă pentru a exista o deplină concordie între Stat și Biserică, armonie care instituie
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]