1,497 matches
-
pentru că prin spada sa a apărat Biserica și pentru că acesta este urmașul unui Apostol! Oh, de mi-ar fi ascultate în Cer rugăciunile și jertfa mea primită, aș putea vedea cu ochii mei înainte de a muri, sau murind, această nouă cunună nepieritoare așezată pe fruntea acestui mare Suveran! CAPITOLUL V Plaga din piciorul stîng: servitutea bunurilor ecleziastice 129. Din cele analizate pînă aici rezultă că prăbușirea Romei păgîne, prezisă de Scripturi, sub numele de Babilon, a fost, în rînduiala înaltă a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cu o funie groasă de cânepă, împletită cu două ierni în urmă de femeia lui, Iustiniana. Geaba temenele! spuse el, a doua oară, cu glas șoptit, descriindu-și în tăcere scena cu fostul primar al Goldanei, Păun cel blajin, care cununa și boteza și miluia, pe tot creștinul, ce-i bătea la ușă. Păun cel blajin ajunsese să aibă de fini și de fine, cam pe jumătate dintre locuitorii Goldanei și peste jumătate din calicimea de la Cotonoaga. Geaba temenele! cugetă iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu care Petronia, ușurată și tocmită la loc, în ce privește lăuntrurile, îl conjura de la marginea bostănăriei: Vino, omule, la țeremonia cumetriei fetei tale! Vino, nu fi nebun, vino, măcar să o vezi cât e de frumoasă! Că doar nu te-o fi cununat Partidul vostru comunist cu Pepenoaica! Arde-v-ar focul Iadului capitalist din toată America, cu partidul vostru de puturoși! Vino, că, altfel, o să ajungem de râsul lumii!... În nopțile de dinaintea cumetriei, Nicanor dormi în fânul din podul grajdului, ciulind urechea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
afund de Răsărit, Un prinț frumos și tinerel, Și fata s-a-ndrăgit de el, Că doară tocmai Viorel I-a fost menit." Preotul ia cununa mirelui și face cu ea semnul crucii pe fața lui Viky, rostind de trei ori: "Se cunună robul lui Dumnezeu, Viorel, cu roaba lui Dumnezeu Cella, în numele tatălui și al Fiului și al sfântului Duh, Amin. Îndreaptă cununa către buzele mirelui, apoi o așează împreună cu nașul pe capul acestuia. "Se cunună roaba lui Dumnezeu, Cella, cu robul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Viky, rostind de trei ori: "Se cunună robul lui Dumnezeu, Viorel, cu roaba lui Dumnezeu Cella, în numele tatălui și al Fiului și al sfântului Duh, Amin. Îndreaptă cununa către buzele mirelui, apoi o așează împreună cu nașul pe capul acestuia. "Se cunună roaba lui Dumnezeu, Cella, cu robul lui Dumnezeu Viorel, în numele Tatălui și al Fiului și al sfântului Duh, Amin." Cella sărută cununa, apoi preotul cu nașa o așează peste voalul alb. Marius prinde mâna Smarandei și începe ușor să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pe tine și pe toți ai tăi... dacă am chef, vă cumpăr pe toți! Cumpăr tot! trânti el, înfierbântat și părând că se amețește din ce în ce mai mult. E-he, Nastasia Filippovna! strigă el. Nu mă alungați, spuneți-mi o vorbă: vă cununați sau nu cu el? Rogojin pusese întrebarea ca pierdut, ca în fața unei divinități, dar cu cutezanța celui condamnat la moarte, care de-acum nu mai are ce pierde. Aștepta răspunsul într-o tristețe de moarte. Nastasia Filippovna îl măsură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
jurat, că tu ești îndrăgostit până peste urechi de Aglaia Epancina. Mie, prințe, mi-e indiferent și nici nu-i treaba mea; dacă tu n-o mai iubești, ea încă te mai iubește. Doar știi că vrea neapărat să te cunune cu cealaltă, și-a dat cuvântul, he-he! Îmi zice: „Fără asta nu mă mărit cu tine, ei la altar - și noi la altar.“ Ce să fie aici nu pot înțelege și n-am înțeles niciodată: sau te iubește nețărmurit sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
zice: „Fără asta nu mă mărit cu tine, ei la altar - și noi la altar.“ Ce să fie aici nu pot înțelege și n-am înțeles niciodată: sau te iubește nețărmurit sau... dacă te iubește, cum de vrea să te cunune cu alta? Zice: „Vreau să-l văd fericit“, deci, înseamnă că te iubește. — Ți-am spus și ți-am scris că... nu-i în toate mințile, spuse prințul, după ce-l ascultă pe Rogojin cu o expresie chinuită. — Dumnezeu s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ce-i asta, știi ce înseamnă scrisorile? Gelozie; e mai mult decât gelozie! Ea... dumneata chiar crezi că se va mărita într-adevăr cu Rogojin, cum scrie aici, în scrisori? S-ar sinucide chiar a doua zi după ce ne-am cununa noi! Prințul tresări; inima i se opri în loc. Dar o privea uimit pe Aglaia: i se părea ciudat să recunoască acum că acest copil este de mult femeie. — Dumnezeu mi-e martor, Aglaia, că mi-aș da și viața ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nevenindu-i nici ei să creadă că e în stare să rostească asemenea vorbe. Îngrozită, Aglaia se repezi spre ușă, dar se opri ca țintuită în prag și asculta. Vrei să-l alung pe Rogojin? Credeai că m-am și cununat cu Rogojin, ca să-ți fac ție o plăcere? Uite, strig acum, fiindcă ești de față: „Pleacă, Rogojin!“, iar prințului îi spun: „Ții minte ce ai promis?“ Dumnezeule? Pentru ce m-am umilit atâta în fața lor? Prințe, nu tu ești acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
domnișoară din casa respectivă, fată care-i era deja logodnică, a făcut pasiune pentru o celebră cocotă, a rupt toate legăturile pe care le avea și, neținând cont de nimic, în pofida amenințărilor, în pofida indignării publice generale, are intenția să se cunune zilele acestea cu femeia aceea dezonorată, chiar aici, la Pavlovsk, pe față, în văzul lumii, cu fruntea sus și privindu-i drept în ochi pe toți. Anecdota începea să fie atât de înflorită cu scandaluri, într-atâta erau amestecate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
prin a-l speria groaznic pe prinț. La început nu voia să-i răspundă la unele întrebări speciale și doar zâmbea când Ippolit îl sfătuia „să fugă chiar și în străinătate; preoți ruși se găsesc pretutindeni, și acolo vă puteți cununa“. Dar în cele din urmă Ippolit încheie cu următoarea idee: „De fapt, mi-e frică numai pentru Aglaia Ivanovna; Rogojin știe cât de mult o iubiți; dragoste pentru dragoste; i-ați luat-o pe Nastasia Filippovna, el o va ucide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
câtă vi le‑au trimis paznicii lor. Nimeni să nu se Îndoiască, nimeni să nu șovăiască ; el e acel luptător nebiruit. Aceste oseminte le recunoaște Domnul, ele s‑au luptat Împreună cu sufletul fericitului. Ele și sufle‑ tul lui vor primi cununa la dreapta zi a răsplătirii lui”317. La rândul său, Sfântul Ambrozie al Milanului, Într‑una din scrisorile sale, amintește și el de rugăciunile ce se săvârșeau atunci când Într‑o localitate se primeau oseminte sfinte : „(...) să strângem, așadar, sfintele moaște
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a orașului) mărturisesc o rezervă identică față de ideea Înrudirii cu străinul, ipostaziată prin mijloacele expresive ale oralității populare: Dac-ai fi o româncuță, Te-aș lua eu de mânuță Și, de-ar vrea maica, sau ba, Noi, dragă, ne-am cununa. Sau: Mândră-i nana, ochișa, Numai nu-i de legea mea! Dacă această interdicție matrimonială pe considerente etnico-religioase funcționa În mod ireproșabil la nivelul colectiv al comunității tradiționale, În planul conduitei individuale interveneau Însă, ca Întotdeauna, abateri de la norma general-acceptată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acesteia. Episodul răpirii se leagă de necesitatea scoaterii fetei din spațiul de alteritate căruia Îi aparține, element ilustrat de fuga lui Gruia. Acasă Însă, cununia este oprită În chip miraculos: Biserica tremura, Icoanele lăcrima, Maica Mărie zicea: - Preotule, blăstămate, Nu cununa sor’ cu frate, dovedindu-se că fata este sora lui Gruia. Și În acest caz, unul dintre sensurile primare ale baladei relevă rădăcinile ei ancestrale, prin tema interdicției incestului. Dar, Încă o dată, alegerea relației dintre fata de latin și eroul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rugându-se la fiecare biserică Întâlnită. Într-o biserică, el cântă așa de frumos, Încât călugărul cel mai mare Îl ia sub protecția lui; o slugă vede scrisoarea pecetluită, iar călugărul schimbă conținutul scrisorii, cerându-i astfel Împărătesei să-l cunune cu fata ei și să-l facă Împărat. A doua zi după cununie, Împăratul cel șchiop se duce el Însuși să vadă ce s-a Întâmplat. După ce slugile sale sapă o groapă sub poartă pentru ginere, Împăratul cade În groapa
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Acesta Îl ia la el acasă ca să-i păzească grădina; Îl Însărcinează să-mpuște pe oricine ar Încerca să pătrundă În grădină. Stăpânul se preface Într un om hâd, intră În grădină iar paznicul grădinii Îl Împușcă, după care se cunună cu mama lui, rămasă văduvă. Într-o zi Îl cută femeia În cap și găsește acul Înfipt demult sub piele, la ureche. Atunci și-a dat seama că e feciorul ei, care și-a omorât tatăl, Întocmai cum au prorocit
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
eroina Îi zice lui Făt Frumos: tu m-ai adus aici, mi-ai adus herghelia, tu ai omorât zmeul care mă furase, tu mi-ai adus vasul cu botez, tu să-mi fii bărbat. Aidem să ne Îmbăiem și ne cununăm. Se Învoiră și intrară În baie. Ileana chemă armăsarul ei ca să Încropească laptele În care se vor Îmbăia. Chemă și Împăratul cel nou pe Galben de-soare. Și astfel amândoi caii se Întreceau care de care să facă baia mai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Împăratul cel nou pe Galben de-soare. Și astfel amândoi caii se Întreceau care de care să facă baia mai potrivită de caldă stăpânului său și mai nimerit de Încropită. După ce s-au Îmbăiat, a doua zi s-au și cununat. Apoi s-au urcat În scaunul Împărăției. Trei săptămâni ținură veseliile, și toată lumea se bucura că le-a dat Dumnezeu un Împărat așa de viteaz, care făcuse atâtea isprăvi. a. Căutarea sortituluisortitei În basmul Petrișor, Făt Frumos, băiatul pleacă În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Îi răspunde la niște Întrebări. Atunci ea Își dă seama că numai cu ajutorul calului și cu vasele Mumii-pădurii n ar fi răpus el pe zmeu, de n-ar fi fost și viteaz din fire. Îl primi dar de bărbat și cununându-se cu dânsul, după legea domnilor și ampăraților, cu alai de la-mpărăția socru-su și de la crăiia tată-su. Macul este folosit În multe ritualuri cu funcție apotropaică, Împotriva vrăjitoarelor și a strigoilor. În tradiția mito-poetică e legat de somn
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
spate i se resfiră, ca o leasă, păru-i cu totul și cu totul de aur. Și rămase fata frumoasă și luminoasă, ca o zână din Dafinul-Verde!), duce la recunoașterea celor doi, la identificarea adevăratei ursite, cu care se și cunună. Tot un basm În care apare vânătoarea este și Petrișor, vânător , În care eroul ia fata, o duce la casa lui și o lasă acolo, nu Înainte de a-i spune mamei tranșant: -Mamă, io am adus fata asta și-o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
iepuri, 800 de vulpi și 800 de lupi. Zina a șuierat voinicește și, la chemarea ei, au venit fiarele; când au ajuns la-mpăratul, au deschis singure poarta. Împăratul a făcut nuntă. După ce le-a pus soarele și luna drept cunune În cap, i-a cununat. În Soarele Însurat, un om se Însoară a doua oară, dar mașteha vrea să i piardă copii și le dă drumul În pădure. Băiatul Își ia rămas bun de la fată, spunându-i că se duce
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
800 de lupi. Zina a șuierat voinicește și, la chemarea ei, au venit fiarele; când au ajuns la-mpăratul, au deschis singure poarta. Împăratul a făcut nuntă. După ce le-a pus soarele și luna drept cunune În cap, i-a cununat. În Soarele Însurat, un om se Însoară a doua oară, dar mașteha vrea să i piardă copii și le dă drumul În pădure. Băiatul Își ia rămas bun de la fată, spunându-i că se duce să-i caute ei partea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Îi spune fiicei sale În povestea Soția credincioasă [NiculițăVoronca, II]: Cine va vorbi mai Întâi cu tine astăzi dimineață, cu acela, ia, să te măriți! Vine un prost care spune Bună dimineața!; Împăratul le-a dat bani și i-a cununat. Tinerii au cumpărat o căsuță; În timp ce el dormea toată ziua, ea lucra năfrămi frumoase. Dumnezeu și Sfântul Petru trec pe acolo, văd că femeia lucrează și bărbatul doarme, apoi se conving că femeia Îi este credincioasă bărbatului. Fidelitatea Îi este
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Când s-a mai dus cu oile, În locul păsării a venit o zână, care-i spune a venit momentul să nemperechem amândoi. Fata recunoaște că ea era pasărea care țopăia Înaintea fiului ei, apoi tinerii merg la popă și se cunună. Zâna Îl duce pe fecior Într-o pădure, ca să-i arate bordeiul În care locuiește ea, de fapt, un palat ce se află În mijlocul unui eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]