1,323 matches
-
cu pasăre (păsările cele mai gustoase veneau din regiunea Titu, după cine știe ce legi ale pământului românesc), ar fi să dau citire iarăși unei liste de bucate, În care găsim: ciulamaua, pilaful, ostro pelul, anghima chtul, tocana, ghiveciul, puiul, găina sau curca gătită cu roșii sau numai cu sos de roșii, cu bame, cu ciuperci, cu gutui, cu prune, cu legume felurite, țărănește, sau cu car tofi noi, cu gă luști, cu mazăre verde sau boabe, cu fasole verde sau țucără, cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
războiul aista, îngână el, dar nimeni nu deslușește ce bolborosește el acolo. Simte răsuflarea caldă aburindă a calului ce-și freca botul de umărul lui. Îl mângâie pe coamă cu drag și recunoștință. Ridică privirile: Ce-mi stați ca niște curci plouate?! izbucnește el. Am izbândit doar! Să lăsăm morții să-și îngroape morții! Boierii atâta așteptau; se dezlănțuie: Strălucită izbândă!! Strălucită-strălucită, mormăie Ștefan. M-or blăstăma moldovencele de atâta "strălucire", oftează adânc mângâind fruntea calului ce nechează a mulțumire. "Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mult!! Bucățică ruptă, zâmbește cu drag Sora. Cu cine să semene oare? Niște "Năzdrăvani". Îți amintești, Ștefan, câte năzbâtii făceai? spune Sora, îmblânzită, cu nostalgia unor amintiri. Doamne! Speriaseși Borzeștiul... Amarnic și neastâmpărat mai erai. Pe lângă tine, eu eram o curcă plouată. De atunci ți s-a tras porecla "Năzdrăvanul". Și așa ai rămas... Ștefan, în capul oaselor, cu un zâmbet blând, patern: Copii, Sora, copii... Le arăt eu "Năzdrăvanilor"! își recapătă Sora autoritatea, agitând amenințătoare nuiaua. Le arăt eu!... Pleacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
A tăcut, n-a ridicat ochii din pământ. Ștt!... Vine!... Boierii, cu capetele plecate, așteaptă într-o tăcere apăsătoare... Ștefan se apropie șchiopătând, gârbovit, urmat de câțiva boieri. Îi privește lung, crispat, stacojiu... Se răstește: Ce-mi stați ca niște curci plouate?! Ați aflat și... și v-a căzut nasul în gură! Mă întreb și eu, ca prostu' fie-mi iertată obrăznicia -, replică Stanciu, unde o fi căzut nasul Măriei tale? Nasul meu?! Cred că l-am și pierdut, spune Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
că are 9 ani și e bun de treabă. A învățat să țină coarnele plugului, acum o să vadă cum se boronește ogorul”. Costache știe că Maria este ocupată până peste cap pe lângă casă, cu cloștile cu pui, cu puii de curcă atât de gingași la mâncare când îs mici, cu cei doi copilași mărunți, Gheorghiță și Maricica care mai mult o încurcă la treburi. Ajuns la poarta casei o deschide, lăsând juncanii să intre apoi privi spre cer unde soarele strălucea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pentru a hrăni mulțimea de păsări ce le aveau în gospodărie și, în timp ce boabele curgeau în căușul așezat lângă scăunelul de lângă ea, făcu un inventar rapid în minte: șase cloște pe ouă de găină, două pe ouă de rață plus curca ce-și clocea ouăle și încă două gâște ce vor scoate boboci. Noile generații de orătănii se vor adăuga la cei mărișori scoși în martie. A rânduit pentru clocit optsprezece cloște, iar trei își așteptau rândul să le facă cuibare
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
găinile gândea, zâmbind, Emilia, știa ea bine că ouăle făcute de găini ce nu au fost călcate de cocoș, sunt sterpe, nu pot fi clocite să se scoată pui din ele . Privea cu încântare la tot norodul de păsăret, găini, curci, rațe și gâște, care adunau cu hărnicie boabele de pe bătătura măturată aseară, și deslușind hodorogitul mînios al curcanilor, își scoase basmaua roșie de pe cap și o puse pe prispă; doar îi spusese maică-sa că atunci cînd văd roșu, curcanii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
apuce mai bine boabele din uluc decât pe cele împrăștiate pe jos. După ce le-a împrospătat apa din teucă, începu să numere păsările, cum făcea în fiecare dimineață: patruzeci și nouă de găini și cocoși, optsprezece rațe și rățoi, nouă curci și curcani și douăsprezece gâște, în total optzeci și opt de păsări, în afară de cloște. Lipseau patru păsări, îi spuse maică-si, urmând să caute pe cele lipsă și să hotărască cauza lipsei acestora; Maria împreună cu Mihăiță s-au îndreptat spre
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
deoarece de numele și localitatea vânzătorului era legată calitatea și chiar prețul mărfii. Foarte multe produse lactate se vindeau, caș de oaie proaspăt sau frământat, brânză de vaci și smântână, lapte dulce și acru. La sectorul păsări găseai găini, rațe, curci și pui, numai buni de tăiat din aceia care , dacă erau fripți și puși alături de un mujdei de usturoi sănătos la care se adăuga un pahar-două de vin roșu sau nohan bine păstrat în pivnițe, mai mare dragul să trăiești
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ai întâlni pe stradă... Un scriitor a făcut o carte, pornind cu o intenție și ajungând la alt sfârșit decât cel pe care îl imaginase la început. A clocit ca o pajură, însă din ou a ieșit un pui de curcă. Taine citează un autor care, vorbind de Spania, afirmă că națiunea spaniolă, prin torturi și prigoane a fost golită de liberi-cugetători, în proporție de o mie de persoane anual în trei secole. De la 1471 la 1781 au fost arși pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de unde să-l dau”. E clar: „tovul” vrea liniște în sectorul lui și-atunci, cu exemple de felul celor citate, îndeamnă la conformism, căci - oare nu ne dăm seama? - comparate cu alunecările de teren sau cu scăderea prețului cărnii de curcă de la 5.000 la 2.490 dolari, conflictele noastre interpersonale sînt insignifiante. El nu vrea să realizeze că acestea îți pot mînca ani din viață ori, mai rău, te pot omorî cu zile. Curioasă logică: adică trebuie să suportăm la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de sifilis, pelagră și tuberculoză, să facă statistica și cam atât. Fiindcă soția preotului Gâlcă funcționa la Vlădiceni, într-o bună zi ne-am urcat în căruța doctorului și am pornit într-acolo. Drumul trecea prin marginea Bolgradului, prin comuna Curci și apoi pe malul lacului Ialpug, printre vii, livezi și lanuri, la Vlădiceni. Comuna era locuită de bulgari, găgăuzi și moldoveni. Am stat de sâmbătă până luni. Doctorul avea o fetiță de vârsta lui Petrișor și noi am găsit de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de luptă plângeau toți cei prezenți și prezent era tot satul. La Bolgrad ne duceam "noi, băieții" pe jos, cei șase kilometri neînsemnând mare lucru. De multe ori ne întâlneam cu bunul prieten Mihail Driga, Mișa. Era directorul școlii din Curci. Tot cu el era și învățătorul scriitor Vasile Munteanu, cel care a scris împreună cu Jordan B Jordan romanul satiric "Revizori și inspectori". Era acolo în Curci un popă, Ciobanu, trecut de 50 de ani, bogat, gras și bețiv și mare
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
multe ori ne întâlneam cu bunul prieten Mihail Driga, Mișa. Era directorul școlii din Curci. Tot cu el era și învățătorul scriitor Vasile Munteanu, cel care a scris împreună cu Jordan B Jordan romanul satiric "Revizori și inspectori". Era acolo în Curci un popă, Ciobanu, trecut de 50 de ani, bogat, gras și bețiv și mare amator de femei. Mergeam cu toți la Bolgrad cu căruța popii, făceam un chef mare la unul dintre cele trei restaurante mai cu vază din Bolgrad
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
le ținea, maestra în tocane și sosuri ar fi aproape sută la sută adeptă a vegetarianismului: mâncare bună cu legume multe și carne puțină! Eram fericiți? Cred că da. Exact atât cât se cuvenea. Gospodărie mare cu găini, rațe, gâște, curci. La acestea, cam 300, se adăugau trei porci. Porci cu obrazul subțire și cu respect față de noi fiindcă imediat ce le dădeam drumul plecau la câmp, în libertate, adunând după pofta inimii lăcuste și gândaci și grăunțe.Arca. În 1938 s-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a revenit la catedra din satul Bogata. În ianuarie 1916 revizorul școlar C.T. Mălinescu a trimis Ministerului un tabel cu 49 de învățători concentrați și 32 concentrabili. El a subliniat cu roșu numele unor învățători S.T. Kirileanu, Gh. Rădășanu, Gh. Curcă, I. Zotta, Gh. Hreamătă, de care învățământul "ar avea imensă nevoie"31. Totuși în anii primului război mondial a luat parte la ostilități între 1916-1918, deși cea mai mare a timpului a petrecut-o în spatele frontului, pe linia Pașcani-Roman-Bacău, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cele mai simple îmi absorbeau timpul și mintea și mă transportau într-o lume cu totul închipuită. Eu și unicul meu frate, Matei, care avea trei ani mai puțin decât mine, eram singuri stăpâni în tot cuprinsul ogrăzii. Câinele, rațele, curcele, toate aveau nume date de noi și erau dragă-doamne proprietatea noastră, împărțita drept în două; însă la împărțală căutam sa alegem nu atât pe cele mai frumoase pre cât pe cele mai tari, căci puterea era în ochii noștri calitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
trebuie decât să respiri. Care a fost reacția Președintelui nostru în fața amenințărilor Marii Britanii? Ne-am obișnuit cu gafele Președintelui, care, în acest domeniu, îl urmează pe Bush, dar de aici până la a croi una să se usuce de râs și curcile este cale lungă. Adică cum, d-le Președinte, le aplici reciproca? Nu-i mai primești pe britanici la lucru în România? Te poți întreba de unde i se trage această inconsitență țeapănă și fudulă? Ei bine, am găsit! Când S.U.A. au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
are toată lumea, au avut francezii, că de la ei au luat țiganii formula „Regele a murit, trăiască regele!” ceea ce reprezintă triumful principiului dinastic; românii au și ei rege, au și alții. Unsul lui Dumnezeu, Stănescu, pentru a nu ajunge de râsul curcilor lui Dinescu, era mai bine să revină la tradiția țigănească de a avea un bulibuș. Vedeți, așadar, că între dinastie și țigănie este numai o legătură de rimă și degeaba rimează dacă nu-i adevărat. Pare evident că nu se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
puține lucruri și cu copii. Când s-a aplicat legea rurală, în 1864, mulți luncași aveau boi de tracțiune și vaci pentru lapte, la care se adăugau oi, mai multe la unii, mai puține la alții, iar păsările - găinile, gâștele, curcile, rațele, creșteau pe toloacă, pe lângă iazuri și pârâu. Proprietarii de oi, oierii mai bogați, luau suhat (terenurile degradate, improprii semănăturilor) de la boieri pentru care erau datori cu 3 kg de brânz pentru fiecare oaie, să dea plocoane la anumite zile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni. Când Anghelușa face danie satul Filipeni, în anul 1692, precizează partea dăruit „din jos, din hotarul lui Simion Bășicatul și din susă de Fruntești”. Lângă cei cunoscuți după nume, mai adăugăm pe Ionașcu Grasim, Ion Bâlgol, Ion Rolea, Neculai Curcă, Toader Cerbice, Toader Blidaru ca să putem aprecia că satul Filipeni avea în secolul al XVII-lea 25-30 capi de familie cu aproximativ 150 de suflete. Cu toate că satul Fruntești apare mai rar în documentele secolului al XVII-lea, trebuie să fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
strașnicii și înțelepții Ftoma lui Culbeci și mărinimosul Toader Zurgalău. Și pe cine mai zărește ochiul meu în strălucitele șiruri? Oare nu-i acela teribilul Damian Cușmălungă? Și oare cine te întrece în fapte strălucite pre tine, de berbeci adunătorule Curcă? Și v-am văzut și pe voi pe calea mărirei, pre tine, între toți isteții mai cu cap Văsălie Cotcodac, și pe tine, Neagule a lui șolomon. Iară asemenea unui chip nepieritor prin chipuri omenești și trecătoare, asemenea unui cîrnațiu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ghearele celui necurat[? ] Înainte mergea cu o prăjină lungă Vasile Buruiană, lui îi urmează barbatoșii Toma lui Culbeci si Toader Zurgălău și [mai] cu sama teribilul Damian Cușmălungă, iară * după ei, cu parul și c-un drug, de berbeci adunătorul Curcă. Și cine povestește fără să i se bucure sufletul de faptele lui Gheorghe a lui Ion a lui Sava * Cotcodac care, c-un prapure-n mână, răcnea de-l luau năbădăicile. Și pe lângă ei tot satul, mari și mici, urlau de-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
sălciile pletoase care zâmbesc parcă soarelui, fiind printre primele cărora le-au dat frunzele, la berzele care deja și-au reluat locurile în cuiburile părăsite anul trecut. La Ivănești este zi de târg, lume multă, căruțe, țărani cu găini, rațe, curci, miei de vânzare, gălăgie, vânzoleală, de abia poți să te strecori cu mașina. În zona aceasta, joi este târg la Ivănești iar duminica la Pungești. Cred că era puțin peste ora nouă și jumătate dimineața când am ajuns în Cursești
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
democrație), declar că pe ziua de azi sunt pus pe bancuri. Și fac lucrul acesta, cu conștiința că oricât m-aș forța eu ca să fac o glumă bună, niciodată n-o să iasă așa de al naibii, de să râdă și curcile până în mileniul IV, cum a făcut-o de exemplu guvernanții cu profesorii, cu această tagmă idealistă, veșnic flămândă și pusă pe cârcoteală, cu acești coate goale, mațe fripte, rupți în fund și- n bugetul personal, când printr-o lege
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]