2,097 matches
-
vinde, cu altu te cumpără! Și așa era. Ce nu-i căra hoțul? Mărgele și inele, brățări și câte alea, dar de învins n-o învingea, codana nu-i da carnea ei. N-o slăbea. Seara, grămadă era la "Doi curcani", unde cânta Sinefta. Se uita. Se mai lipea vreun gagistru de avea parale. Pleca cu el. Rămânea Piele cu buzele umflate. Iar râdea Gheorghe: - Tu o aștepți ca prostu, și ea se dă-n bărci cu ăi de are franci
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ce de?! - Nu te-o mai fi ajutând câinele, nenică!? Hoțul s-a făcut roșu tot. - Dacă mai scoți o vorbă, te tai! A plecat Gheorghe. N-a mai răbdat nici Piele. S-a așezat la o masă la "Doi curcani", a privit împrejur și-a chemat cârciumarul. A cerut o vadră de vin și-a bătut-o cu trei necunoscuți. Când s-a simțit dârz, a strigat la Sinefta: - Ia să-mi joci, puică, pe masă, să știe și ăștia
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o bucurie n6uă și necunoscută, cu durere, și plânse, și râse, îl mângâie și-l sărută și ea și rămaseră unul lângă altul multă vreme, încremeniți într-o îmbrățișare veche de când lumea. 270 Țăranii ședeau în același loc, ca niște curcani înfrigurați, cu mindirele lor roșcate pe umerii ridicați. Picoteau de-a-n picioarele. Dinspre Grivița tot mai cădeau sunetele curate ale clopotelor de la Sfânta Vineri. Lumina se schimbase puțin. Se apropia seara. Vetei i se făcu deodată frică. Avea în tot
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se uitau. Zicea ăl bătrîn: - Stăpâne am să-ți spun de-acum... Hoții cei vechi le-au dat țigări și de mâncare. Au dus-o ca beii. Duminica venea țiganca în Dealul Văcăreștilor și le căra pui fripți și 275 curcani. Le mai spunea câte ceva. Dăduse și de urma lui Nicu-Piele. Îl țineau și pe el cu parale. Scăpase mai ușor. Avea de făcut numai șase luni de mititică. O privea Paraschiv printre sârme și-l apuca deznădejdea. - Nu mai ies
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
femeia ostenise, o chemă lângă el: - Mai stai colea, că ți-o fi ajungând... Muierea iar se puse pe plîns: - Sărăcuțaaa de mine... - Lasă lacrimile, că ți se duc ochii, o rugă frizerul. 293 f Aglaia morfolea o ciozvârtă de curcan în dinții ei rari. A mai tras pe câte unul de mînecă: - Beți mai puțin, că n-o să-i tihnească mortului somnul! - Morții cu morții, viii cu viile! a mormăit Țuluc. Babele șușoteau în capul mesei, amețite puțin de vin
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
bătrân atârnau miile. Au șters-o. Unul într-o parte, altul în alta: - Cărei, că ne-apucă ploaia! S-au întîlnit tocmai într-o circiumă și-au făcut banii jumate-jumate. A plecat Paraschiv la târguit. Ce n-a cumpărat? Un curcan, sticle de vin, s-o încînte pe gagică. A făcut un coș și 1-a trimis. Gheorghe 1-a dus. Pe urmă s-au întors în ceată amândoi. Hoții petreceau într-o circiumă din Dorobanți. Bea Bozoncea de joi seara
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
barde - Bani n-am mai văzut de-un secol, vin n-am mai băut de-o lună. Un regat pentr-o țigară, s-umplu norii de zăpadă Cu himere!... Dar de unde? Scârție de vânt fereastra, In pod miaună motanii - la curcani vînătă-i creasta Și cu pasuri melancolici meditând umblă-n ogradă. Uh! ce frig... îmi văd suflarea - și căciula cea de oaie Pe urechi am tras-o zdravăn - iar de coate nici că-mi pasă Ca țiganul, care bagă degetul prin
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
roze și în conformitate neglijeul său îi stă foarte frumos. Ciubotele lungi și largi ale tătîne-său îi dădeau un aspect eroic și plin de demnitate, cojocul spânzura până-n pământ și căciula sămăna un stog de fân pe un cap de curcan. Dar oare la ce să trădăm dulcele său nume? Cine nu-l ghicește - oare istoria nu-l va însemna pe paginele sale, dacă n-a avea altă treabă de făcut?... Așadar pourquoi. - A! Zi! tu, zavistnicule, ai tras clopotul ca să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
multe ori pe Conachi, Bolintineanu, Alecsandri... dar aproape totdeauna sub presiunea unei circumstanțe. Ca elev am Învățat pe din afară testamentul lui Ienăchiță și am prins, mai ales, latura comică din Jalobele lui Conachi. Am recitat, ca atîția alții, Peneș Curcanul la serbările școlare, iar mai tîrziu, cînd spiritul meu a devenit mai exigent, aceste modele - deteriorate, printr-o laudă perpetuă și nediferențiată, de școală - nu mi-au mai spus mare lucru. Am simțit, acum, nevoia să mă Întorc cu altă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ageri, unul ridicîndu-se de pe Carpat, celălalt de pe Balcan. Urmează o bătălie cumplită În aer, din care victorios iese, bineînțeles, vulturul carpatin. O confruntare de efigii, un transfer ce vine din basmul popular. Alecsandri flatează mitologia națională În popularele poeme Peneș Curcanul, Sergentul, Frații Jderi, folosind o retorică simplă și eficientă. O retorică a eroismului popular, aceea ce cultivă inima de foc și brațul de oțel. Un lirism al sinecdocei. Inima bravă și brațul tare stau față În față cu o păgînitate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
multe ori pe Conachi, Bolintineanu, Alecsandri... dar aproape totdeauna sub presiunea unei circumstanțe. Ca elev am Învățat pe din afară testamentul lui Ienăchiță și am prins, mai ales, latura comică din Jalobele lui Conachi. Am recitat, ca atîția alții, Peneș Curcanul la serbările școlare, iar mai tîrziu, cînd spiritul meu a devenit mai exigent, aceste modele - deteriorate, printr-o laudă perpetuă și nediferențiată, de școală nu mi-au mai spus mare lucru. Am simțit, acum, nevoia să mă Întorc cu altă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai târziu, nici nu trebuie udați la rădăcină, își trag din pământ cât le trebuie. Chiar și prunele de pe jos se culeg, sunt cele mai bune... Turnă în cele două păhărele și adăugă, mândru : — Uite câte mărgele face, ca la curcan... Ridică paharul, pentru a cinsti bărbătește. Dar rămase cu mâna în aer, când văzu că femeia îl privește neclintit. Pentru morți nu se ciocnește, părea ea să spună. Omul strânse din buze și lăsă încet mâna jos. Apoi, răzgândindu-se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de un colț. O îndreptă, zâmbind. Cine i-o fi dat numele ăsta ? întrebă, cu simpatie totuși. Parcă ar fi un fel de mâncare, ceva cu sos ori aspic. FUPSIC. Nu doriți un fupsic de miel ori un piept de curcan în fupsic ? — Așa era pe-atunci ? spuse Jenică. Nu mai țin minte... — Eu țin minte doar că eram cu douăj’ de ani mai tânăr, spuse Maca, cercetând curtea interioară. N- aveam niciun fir de păr alb. Și tu n-aveai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de Barsch pe care urmează să-l pregătesc la cuptor cu sos de vin, lămâie, capere, ulei de măsline și o lingură de creme fraîche. Pentru a doua cină, de astă seară, mi-am programat un sote de piept de curcan cu Sherry, legume preparate chinezește și un orez Thai parfumat cu iasomie. Însă astăzi de dimineață am fost cu toții la Heiligenberg; au venit să ne ia cu mașina prietenii mei heidelberghezi, Ursula și Gelu, și am urcat "în munte", cam
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înțelepți, Ion Vraciu, Jenică Bertea și Constantin Georgescu povestesc cu însuflețire și îndreptățită mândrie despre legendele întemeierii satelor lor, despre faptele de vitejie ale oștenilor conduși de Ștefan cel Mare pe valea Berheciului și despre bărbăția cu care au luptat „curcanii” din satele lor la Plevna, despre eroismul fiilor acestora, demonstrat mai apoi la Mărășești și Oituz, în Crimeea sau în munții Tatra și peste tot unde patria le-a cerut să o apere ca buni români. Stau mărturie în fața timpului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
uzează de pumnale ca să ucidă demonstrativ un profesor, adversar al Mișcării. Crima se face asemeni omorârii lui Cezar, pentru a excita imaginația. Tot stimulat de lecturi istorice, un copil dintr-o nuvelă de Titus Popovici, Moartea lui Ipu, decapitează un curcan cu sabia. Personajele cazone ale lui A. Bacalbașa folosesc în aplicarea disciplinei militare pumnul, centironul, nuiaua. Sau, la distanță, la exercițiile de cavalerie, pietre aruncate în soldați. În caz de conflict, superiorul are totdeauna dreptate iar soldatul e pedepsit în
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
alb, o lingură la cană. Se beau 2-3 căni pe zi, iar după ce a venit ciclul menstrual, se bea ceai de răchițică, o lingură la cană. Baie cu fiertură din planta pucioasă, iar după ce au venit "rândurile": ceai de moțul curcanului, o lingură la cană. Ceai de vâsc, cu sânzâiene și nalbă mare, În părți egale, o lingură de amestec la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de cimbru de grădină, o linguriță la cană. Se beau 12 căni
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zahăr, apă caldă și zahăr. În caz de avort, se foloseau: Fierturi de oleandru, din frunze de bujor roșu, de busuioc roșu, din crenguțe de cireș amar, de crin, cuișoare, din rădăcină de leuștean, din flori de liliac, de nasul curcanului, de flori și frunze de mușcată, muguri de plop, rădăcini de pătrunjel, pelin, coajă de stejar, trandafir roșu, troscot, floarea ursului. Consum de drojdie de bere, amestecată cu vin sau țuică, chinină, cârmâz, plămădeală din rachiu și miere de albine
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rii orașul rimărie tr. Frunze C s-a instala l, Sala Sp ui". Casa (Judecăto Monum Peneș Parcul urme de Războ 1918) puține vechim păstrea lor 2, actu asa Mavrocorda t un mall orturilor, de cultu ria), C Mavrocord entul Curcan Copou ale postu radio iul și doar urme e se m ză. Prin ala redacți t ; la un ră, asa at, lui ul, (cu lui din alte de ai tre e a TV cu și o Pre lip ape irig
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
urbană s-a cvaduplat deși populația e în scădere datorită migrației în Europa și America de Nord (azi, 70.000 locuitori). Urbanizarea actuală include clădirea Consiliului Județean, Tribunalul, Finanțele, BCR, mall-urile, adăugate la Casa Ghica, biserica Sf. Ioan, monumentul lui Peneș Curcanul. Sintetic: MERIDIANUL poate fi considerat principalul exponent (scris) al curentului cultural-informațional vasluian într-o unică expansiune la cumpăna dintre ani, secole și milenii. De ce ? Paginile sale culturale au ilustrat valorile cele mai răsărite ale momentului. Din lista de 57 periodice
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
electorală! In anul de grație 1961, Bill Crash, marele fermier zootehnist din Keralee, Oklahoma, avea în padocurile sale avicole o mândrețe de producție, formată din găini cu mersul leneș, doldora de carne, cocoși numai de la opt kilograme în sus și curcani așa de mari, că l-ar fi putut face să pălească de invidie până și pe curcanul-șef al Poliției districtuale. Și bucuros era, și mândru era, Bill Crash, cel mai mare crescător de păsări de carne din SUA, fiindcă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sale avicole o mândrețe de producție, formată din găini cu mersul leneș, doldora de carne, cocoși numai de la opt kilograme în sus și curcani așa de mari, că l-ar fi putut face să pălească de invidie până și pe curcanul-șef al Poliției districtuale. Și bucuros era, și mândru era, Bill Crash, cel mai mare crescător de păsări de carne din SUA, fiindcă întreaga producție din acel an, fusese contractată prin contracte ferme și fără prea multă tocmeală de armata
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cale ferată, pe întreaga țară din cei 11.000, de 0 (zero) kilometri în 2008, 0 (zero) km în 2009, 0 (zero) km în 2010. Imaginați-vă dragi români, care-i îndopați pe „revoluționari" cu bani cum se îndopau cândva curcanii cu nuci, dialogul dintre telespectatorii pakistanezi, indieni sau de pe meleagurile Bangladeshului dacă ar vedea asemenea știri la ei la televizor. Prima replică ar fi o întrebare: „Auzi mă da' România asta nu cumva e țara ceea care a intrat acu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
este prociclic. Iar criza pare abia la început. Anii 2005 și 2006 au fost cei mai frumoși ani ai gogoașei imobiliare despre care am vorbit. Datoriile se acumulează în continuare, iar "dinamicele" fonduri speculative se îndoapă în continuare ca niște curcani cu produse derivate. Problema mare e că finanțele au devenit globale par excellence, iar erorile financiare se globalizează, întreaga lume fiind atinsă de delirul imobiliar american și contaminîndu-se cu neîncredere. Astfel, totul se înlănțuie. De fapt, criza este una de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
curățenia caselor, spală rufele, gătesc, servesc masa și se ocupă de păstrarea alimentelor pe termen mai lung. Femeile nu au nici un fel de autoritate în privința cheltuirii banilor, cu excepția micilor sume pe care le obțin din vânzarea puilor de găină, a curcanilor, a ouălor sau a micilor obiecte artizanale (șervete brodate, fețe de pernă, fețe de masă, pânze de in pentru păstrat tortilla și coșuri de pâine). Banii astfel obținuți sunt cheltuiți în general duminica, la pueblo, pe jucării, medicamente sau dulciuri
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]