1,599 matches
-
fraților și surorilor lor în limita posibilităților și cu toate greutățile izvorâte din vitregia situației economice a țării noastre. Astfel, au ajutat cu alimente și îmbrăcăminte, colectate, multe familii de văduve și orfani de război. Au inițiat caravane sanitare care, cutreierând țara în lung și în lat pe lângă ajutoarele date în alimente și îmbrăcăminte, au dat ajutoare medicale și medicamente în valoare de peste un miliard lei și peste 27.000 consultații medicale gratuite. Acolo, însă, unde femeile au dat dovadă de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la centrele de triere. Unele munceau zi și noapte pentru a-i spăla, curăța, îmbrăca și hrăni, altele pentru a îngriji pe cei bolnavi. La organizarea cantinelor din regiunile lovite de secetă, femeile n-au pregetat să dea ajutorul lor, cutreierând satele pe drumuri rele, pe viscole și pe ger, pentru a aduce puțină mângâiere fraților și surorilor lor. Activitatea noastră a mai cuprins și alte domenii în care, de asemenea, am avut rezultate pozitive cu toate greutățile întâmpinate. Din programul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
fiindcă vorbim despre maturitate - ce admirabil, cald, profund e sunetul pe care-l dau versurile recente ale lui M. Beniuc și proza lui Zaharia Stancu (...). Ce bine e să citești cărți, să luneci pe Dunăre în jos cu Darie, să cutreieri mările cu Balada marinarilor, să râzi de Carafu, să cânți Rondelul dopului isteț în nasul unui oportunist binecunoscut! Ce minunat e să-i știi pe Camil Petrescu, pe Călinescu, pe Jar, pe Preda, pe Vianu că șed la mașina de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că, dacă îi lipsise curajul, era din pricina femeii cu mâinile pătate de suc de zmeură. La început, se pricepu să-și găsească pretexte pentru vagabondări, încercă în zadar să dea de urma surorii lui și își petrecu mai multe luni cutreierând regiunea, de la un oraș la altul. Se duse apoi la Leningrad pentru a întâlni familia lui Marelst, după cum încercă să se convingă, de parcă mai exista încă un fir de speranță de a mai găsi pe cineva în viață după o
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
lui Herodot au fost asociate multă vreme cu Muzele, cu ficțiunea și plăcerea. «Să ne ferim ca ceea ce au făcut oamenii să se șteargă și să nu mai fie povestit» ar fi proiectul central al lui Herodot. Ziariștii care au cutreierat în lung și în lat fosta Iugoslavie au avut în mare parte un obiectiv asemănător. Dar cu o rezervă majoră: textele lor, cu un statut efemer, cu adaptarea la constrângerile redacționale, se străduiau în același timp să constate, să consemneze
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Alcătuit din „dealuri, dulci-mpădurite, ascunse jumătate în pământ” și „jumătate în văzduh”, săgetat de păsări odată cu care zboară „cu vuiet mare”, „tot mai sus”, biserici fără acoperișe, dar cu aripi de șindrilă, străbătut și de „pleoapele plopului (...) duse de vânt”, cutreierat de „somnoroase și indiferente mioare”, luminat de „ora de miere”, de „galbena zăpadă / Pe care-o ning din crengi învinse merii”, acest univers e, de fapt, un „spațiu mioritic” în viziune nouă, un spațiu de vis eminescian (Dacia din Memento
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
și „ideograme”, hermeneutul admiră cu stilizată emoție peisaje încărcate de virtualități alegorice (valea Oltului este în acest fel învestită, înainte de reportajul maiestuos retoric al lui Geo Bogza). Îmbătat de întinderea „nețărmurită” a pustiei și de reverberațiile magice ale luminii, C. cutreieră un Orient în care istoria se sublimează în metafizic (Pătrar de veghe, 1938). Moartea, atotstăpânitoare în deșertul hipnotic (tulburător prin „dumnezeiasca lui singurătate”), și viața, supusă eternelor năruiri (care încă mărturisesc despre civilizațiile de odinioară), formează supratema rafinat-penetrantelor însemnări, a
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
spinare. Dispare silueta copilului, numai un rucsac mare văd, mergând în două picioare! Castelul de sticlă -Mamă, tată, zise Prințesa, am crescut mare și vreau să văd lumea și cu alți ochi decât fiică de împărat! Am de gând să cutreier lumea până găsesc acel pământ, unde mi-ar plăcea să trăiesc. Am visat o insulă frumoasă care mă cheamă și n-o să am pace până n-o găsesc. Împăratul și împărăteasa n-aveau ce face, decât să înțeleagă dorințele fetei
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
iarbă, vântul îi ajuta și sufla semințele, și pe meleagurile mai îndepărtate, păsările mai ciuguleau și ele din acestea dar duceau pe aripi și în cioc și spre alte zări, ca să prindă viață stratul cel verde, mângâierea pământului. Oamenii care cutreierau lumea în căutarea unei țări mai bune, duceau și ei în bocceluțe, o bucată din pământul strămoșesc, cu semințe de iarbă și le semănau în locurile unde le dădea Domnul un cămin și un loc de muncă. Și așa a
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
spionezi pe cineva care era jos, În camera de zi. ― Unde sunt dulapurile? a Întrebat Tessie de Îndată ce-am intrat. ― Dulapurile? ― Bucătăria e la un milion de kilometri de sufragerie, Milt. De câte ori vrei să iei o Îmbucătură, trebuie să cutreieri toată casa. ― Lasă că facem condiție fizică. ― Și acum trebuie să găsesc perdele pentru geamurile astea? Nu există perdele atât de mari. Toată lumea vede Înăuntru! ― Gândește-te așa: noi vedem afară. Dar din celălalt capăt al casei se auzi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
se Îngrămădeau insectele, atrase de lumină. În starea mea delfică, eram conștientă simultan de ambele procese de amor. Prin intermediul corpului lui Rex, Îmbrățișam corpul Obiectului, Îi molfăiam urechea... și În același timp eram conștientă și de mâinile lui Jerome care cutreierau pe corpul meu, cel pe care-l lăsasem pe celălalt pat. Era deasupra mea și Îmi strivea un picior, așa că l-am mișcat, mi-am desfăcut picioarele, iar el a căzut Între ele. Scotea sunete scurte. L-am luat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și de mărimea 8 - care în mod normal ar servi numai ca să accentueze cât de prost mi s-ar potrivi - în seara asta nu-mi mai pasă și oricum, o fată are dreptul să viseze, nu-i așa? Ben Williams cutreieră cealaltă parte a străzii. Și el se uită în vitrinele magazinelor, admirând cămășile și costumele, dorindu-și să fi avut ceva mai mulți bani ca să și le și permită, dar nu cu atâta ardoare ca Jemima, pentru că până la urmă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
nesaț momente și culori, apoi le aștern pe p�nza sau pe caiet. Iubesc ARTĂ, �n toate formele ei, și-mi place să dăruiesc și altora din tot ce mi-a dăruit mie Dumnezeu prin Iubirea Să. Am �ncercat să cutreier prin meandrele ființei mele, prizoniera �ntre cer și pam�nt, �nsail�nd metafore și arcuind peste timp aromele culese discret din preaplinul sufletului. Acolo, �n ad�nc, port pecetea iubirii Domnului meu Isus, dintotdeauna. Mi-am așternut sufletul �n palme
Cuv?ntul autorului by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83218_a_84543]
-
românește, Sau în adânc de suflet, când lacrimile curg. Ce taină te-nconjoară și îți îmbrățișează Fermecătoarea haină de galben călător? Ard stele și miresme pe roua ce oftează, Tânjind la hoinăreală alăturea de-un nor. Pe ce meleaguri, oare, cutreieri ostenită, Aprinsă în culoarea merelor aurii? Te caut cu privirea, de lacrimi răscolită, În frunza ce coboară, e semn c-ai să revii. Oprește-ți alergarea, rămâi măcar o clipă, Să îți ating hlamida din foc mistuitor, Când mii de
Arabesc de toamn? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83227_a_84552]
-
i se vedeau coastele, dădu buzna dintr-un desiș, se repezi, sorbi apa, tulbură ce mai rămăsese, apoi se năpusti în cealaltă margine a pădurii după o căprioară care tocmai trecea. Raza călători mai departe. Munți, dealuri, văi; ai ce cutreiera în lume când te-ai așternut la drum. Pe-un câmp, o grămadă de oameni prăfuiți, osteniți, aduși de șale, merg laolaltă. Pe umeri de-abia își duc puștile cu spăngile ascuțite. Raza îi urmărește; ar vrea să se înfășoare
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
copilărie Ce colindai la pas mai ieri Pe uliță la În ale primăverii seri Cu bucuria prinsă-n gene Și pletele lăsate-n vânt Mă contopeam cu flori și frunze Cu soare iarbă și cu vânt Iubeam cu patimă poiana Cutreierând și alergând Înconjurată de verdeață Sub tălpi ce sărutau pământ Acum înspre apusul zilei Mă cheamă dorul adunat În valea de la Vajanovski Să stau cu inima la sfat
Vajanovski by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83245_a_84570]
-
viața. 31. Căci Eu aud niște țipete ca ale unei femei în chinurile nașterii, țipete de durere ca la cea dintîi facere. Este glasul fiicei Sionului, care suspină și întinde mîinile, zicînd: "Nenorocita de mine! Mor din pricina ucigașilor!" $5 1. "Cutreierați ulițele Ierusalimului, uitați-vă, întrebați și căutați în piețe, dacă se găsește un om, dacă este vreunul care să înfăptuiască ce este drept, care să se țină de adevăr și voi ierta Ierusalimul. 2. Chiar cînd zic: "Viu este Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
căci fecioara, fiica poporului meu este greu lovită cu o rană foarte usturătoare. 18. Dacă ies la cîmp, dau peste oameni străpunși de sabie. Dacă intru în cetate, dau peste niște ființe sleite de foame; chiar și proorocul și preotul cutreieră țara, fără să știe unde merg." 19. "Ai lepădat Tu de tot pe Iuda și a urît sufletul Tău atît de mult Sionul? Pentru ce ne lovești așa, că nu mai este nici o vindecare pentru noi? Trăgeam nădejde de pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
vor întoarce privirile spre el, și vor zice: "Veniți să ne alipim de Domnul, printr-un legămînt veșnic care să nu fie uitat niciodată!" 6. "Poporul Meu era o turmă de oi pierdute, păstorii lor îi rătăceau, îi făceau să cutreiere munții, treceau de pe munți pe dealuri, uitîndu-și staulul. 7. Toți cei ce-i găseau îi mîncau, și vrăjmașii lor ziceau: Noi nu suntem vinovați, fiindcă au păcătuit împotriva Domnului, Locașul neprihănirii, împotriva Domnului, Nădejdea părinților lor." 8. "Fugiți din Babilon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
de argint va fi lăsat pradă mărăcinilor și spinilor: 24. vor intra acolo cu săgeți și cu arcul, căci toată țara nu va fi decît mărăcini și spini. 25. Și toți munții lucrați cu cazmaua acum, nu vor mai fi cutreierați, de frica mărăcinilor și a spinilor; vor da drumul boilor în ei, și le vor bătători oile." $8 1. Domnul mi-a zis: "Ia o tablă mare, și scrie pe ea, așa ca să se înțeleagă: "Grăbește-te de prădează, aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
aceleași spațiu fără să se întâlnească sau să-și vorbească cu lunile, cu excepția ședințelor de lăsare de sânge ale grafului. Rufus avea o meteahnă pe care graful o cunoștea, dar pe care i-o tolera cu îngăduință. Noaptea, bătrânul servitor cutreiera satul cu un hanger la brâu, sărea gardul în curtea vreunui gospodar și se repezea la câine, încăierându-se cu el, încercând să-l castreze pentru a răzbuna rușinea familiei și moartea fiicei sale. Se întorcea la castel, în toiul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
căror nume Bătrânul le auzea pentru prima dată. Fascinat, se lăsa purtat în lungi călătorii pe care nu s-a încumetat vreodată nici să și le dorească. Jordan se înhăitase de copil cu un vânător ambulant de păsări, cu care cutreierase Balcanii, ungând crengile copacilor cu clei din fiertură de boabe de vâsc. Seara strângeau recolta de păsărele epuizate, cu picioarele înțepenite și aripile vlăguite de fâlfâit zadarnic. Îi povesti despre vulpi ce-și lăsau piciorul însângerat în capcană, ca o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
care circulau despre peregrin povestesc că odată un lepros îngrijit de Pimen i ar fi mulțumit, punându-i ceva de-ale gurii în vas. Leprosului i-ar fi căzut și o bucată de deget și sfântul ar fi mâncat-o. Cutreiera anume regiunile muntoase întrebând mereu, în așezările prin care trecea, de o bisericuță ascunsă într-o peșteră în munți, dar toți ridicau, nedumeriți, din umeri. După mai mulți ani, află din gura unui bătrân legenda Sfântului Grigorie Decapolitul, care, prigonit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
foc și sunt țesute din fire toarse din coconi de salamandră. Acest comerț luase o astfel de amploare încât puține erau gospodăriile care să nu aibă sub grindă o punguță cu "praf din călcâiul de aur al lui Zlota". Degeaba cutreiera potera munții și mlaștinile, degeaba defrișa pădurile, incendia stuful bălților și inunda galeriile peșterilor; frecventele răufăcătorii ale tâlharului erau singurele dovezi ale existenței sale. Până la urmă se apelă la serviciile și la dibăcia babei Sempronia, care-i făcu farmece de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
incertitudine îl apăsa. Se hotărî, după luni de zile, să deschidă ușa propriei sale claustrări. Un simț biologic îi dictase că afară e noapte. Animalele nocturne cu priviri fosforescente însuflețeau bezna cu trupuri arcuite și cu chemările lor de rut. Cutreieră orașul, bănuind pe după geamuri cranii lucioase abandonate cu voluptate în cușca somnului lor bântuit de vise fără memorie. Rătăcind fără noimă pe străzi, recunoscu la un moment dat împrejurimile. Șarpele timpului părea că se învârte în loc, devorându-și coada. Fără
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]