1,117 matches
-
costum elegant, o ținută tipic dandy nu sunt de conceput. Spre a nu mai vorbi despre lanțuri, ceasuri ori despre bijuteriile propriu-zise (inelele, cu precădere), cărora li s-ar putea dedica un Întreg capitol. Ca și monoclului, purtat de numeroși dandy nu din motive de miopie, ci ca avertisment suplimentar pentru indiferența superioară a acestora. Dă bine să se știe că nu poți, dar mai ales că nu vrei să vezi mulțimea, fie ea și aristocrată. Sunt astfel mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
să vezi mulțimea, fie ea și aristocrată. Sunt astfel mai mult decât celebre monoclurile lui Henri de Regnier, Leconte de Lisle sau Serghei Diaghilev. Poeme Întregi s-ar putea scrie (dacă nu, măcar câteva paragrafe Într-o istorie a accesoriilor dandy) despre florile (adevărate!) pe care mulți dintre acești bărbați ce abhoră natura le poartă cu ostentativă distincție la butoniera redingotei sau de-a dreptul În mână: garoafa, crinul, trandafirul, camelia și orhideea. E de neuitat Latour-Mézeray, cu ale sale camelii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ca porte-bonheur pe rever, schimbate zilnic, al căror cost s-a ridicat, timp de 20 de ani, Între 1830 și 1850, la nu mai puțin de 50.000 de franci. La fel de importante pentru Întreg spectacolul apariției În public a unui dandy sunt tabachera și țigara, accesorii de care se leagă nu doar marea istorie a fumatului În Europa, ci și mica istorie a dandysmului. Până ca tutunul să ia forma unei țigări, până ca aceasta să intre În recuzita obligatorie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
tabachera și țigara, accesorii de care se leagă nu doar marea istorie a fumatului În Europa, ci și mica istorie a dandysmului. Până ca tutunul să ia forma unei țigări, până ca aceasta să intre În recuzita obligatorie a oricărui dandy ce se respectă, trece destul de multă vreme. Totul Începe cu arta prizatului, modă introdusă În Franța, pe vremea lui Ludovic al XV-lea. În preajma Revoluției, la curtea nefericitului Ludovic al XVI-lea, doar bătrânele doamne Își mai purtau la vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
altul decât lordul Seymour, englezul parizian, Leu de primă mărime al „Jockey Club”-ului. De când e văzut prin cluburi și cafenele cum și-o aprinde, ține, stinge, după un bine studiat protocol, țigara devine un accesoriu aproape obligatoriu al oricărui dandy. La cigarre se pronunță cu mare afectare, prin rostogolirea prelungită a celor doi r.... Să le mai oferim Împătimiților de tutun, dar și de dandysm amănuntul că lordul Petersham, celebru pentru faptul că Își croia singur costumele, Își fabrica pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
gata pregătite nu mai puțin de 365 de tabachere, câte una pentru fiecare zi a anului. Cosmetica pentru toți tc "Cosmetica pentru toți " I se adaugă acestei suprafețe pline de semnificație, veșmântul (cu accesoriile sale); Încă una, la fel de importantă: chipul. Dandy-ul cunoaște, ca nimeni altul, arta măștii. De la fardul propriu-zis la coafură, el deține inegalabila știință de a-și „compune” o figură. Dacă tot răul din lume are ca sursă pornirea naturală, dacă virtutea este eminamente artificială, rezultă, fără doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
știm de-acum că pudra de orez, carminul pentru obraji, negrul de ochi nu Își găsesc locul doar În trusele de machiaj ale doamnelor, ci și În arsenalul masculin al Înfrumusețării, nimic mai simplu decât să dăm câteva exemple de dandy atenți și la acest detaliu al făpturii lor. Să Începem cu frezele. De la perucile lui von Kaunitz, pudrate de cele două șiruri de valeți, la cozile sofisticat ornate cu pălărioare de un ridicol absolut ale avant-dandy-lor, Macaroni-i cu precădere, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de Beardsley, Wilde și mai apoi Drieu La Rochelle, frezele masculine, degajând o virilitate elegant-sportivă ale unui Scott Fitzgerald sau Maiakovski. O anchetă printre hair stylist-ii zilelor noastre ar dezvălui, cu siguranță, lucruri interesante despre ce Înseamnă a fi azi dandy În lumea modei, muzicii, artei sau sportului. Printre primii care dau (În scris) semnalul replierii la canoanele eleganței masculine se numără Însuși Brummell, cu opusculul deja pomenit. Dacă despre frizuri nu suflă nici un cuvânt, În schimb dezvoltă o Întreagă teorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
lui Brummell spun multe. Observațiile respective ar putea fi continuate de un studiu serios și aduse „la zi”. Ce anume au semnificat barba, mustața, favoriții de-a lungul secolului XX În Europa? Au fost ele vreodată un Însemn al noilor dandy? Dacă aceștia mai există (așa cum unii susțin), atunci cu siguranță că mustățile În furculiță, stil Daly, și bărbile (ample, neîngrijite sau, dimpotrivă, tunse cu grijă) pot depune mărturie despre un nou fel de a fi fashionable. La fel de important Însă este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
unii susțin), atunci cu siguranță că mustățile În furculiță, stil Daly, și bărbile (ample, neîngrijite sau, dimpotrivă, tunse cu grijă) pot depune mărturie despre un nou fel de a fi fashionable. La fel de important Însă este și modul În care mulți dandy Își compun chipul, tot ca pe o operă de artă, Începând cu machiajul. Unor privitori mai plini de necruțare aceștia li s-ar vădi, atunci, ca și acum, drept niște „păpuși sulemenite”, iar figurile lor - jalnice măști de clovni, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
la rampă, sporind efectul unui costum, al unei freze sau măști, pare desprins dintr-o piesă de teatru. Salonul, sala de bal, grădina se transformă În veritabile scene, ca sub o baghetă magică. Atunci când Își pot Îngădui bănește asemenea fantezii, dandy-i compun fundalurile propriilor spectacole cu o voluptate de neegalat. Saloanele lui Brummell, camerele lui Eugène Sue, Jarry, Robert de Montesquiou sau D’Annunzio, debordând de un lux nu atât fastuos, strălucitor, cât inteligent, rafinat, exotic, au devenit subiect de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
fundalurile propriilor spectacole cu o voluptate de neegalat. Saloanele lui Brummell, camerele lui Eugène Sue, Jarry, Robert de Montesquiou sau D’Annunzio, debordând de un lux nu atât fastuos, strălucitor, cât inteligent, rafinat, exotic, au devenit subiect de legendă. Camera dandy e camera lui des Esseintes, eroul lui Huysmans din A rebours. Iar În realitate, reconstituit de amintirile prietenilor, apartamentul lui Eugène Sue arată nu mai puțin impresionant: vechi vitralii colorate, mobile și bibelouri scumpe din belșug, arbuști exotici exhalând arome
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
se dădeau recitaluri de poezie. Sau interioarele de-o eleganță simplă, de un alb imaculat, ale lui Drieu La Rochelle. Într-un asemenea spațiu se desfășoară Întregul spectacol al fiecărui fragment de viață cotidiană. O punere În scenă de care dandy-ul e răspunzător, ca un demiurg. El joacă și Își joacă propria viață, dereglând norme și propunând altele noi, cu un gust al teatralității care Îl Împinge, mai ales atunci când se proiectează - scriind - În personajele sale, spre o ciudată, maladivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
tot ce ține de modă, de aparență și efemeritate, de imperiul acelui „a părea Înseamnă a fi”. Care e Însă miza acestui fastuos spectacol? La prima vedere, seducția. Strategiile seducțieitc "Strategiile seducției" La o scrutare atentă se observă Însă că dandy-ul nu pare a avea energia lăuntrică a dorinței de a seduce pe cineva. Dar va obține „la rece”, premeditând ca un mare strateg, efectele unui seducător autentic, deși rezultatele acțiunii lui Îl lasă perfect indiferent (cel puțin „la vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
care nu Încetează să sublinieze - e drept, vizându-l aproape În exclusivitate pe eroul lui Kierkegaard - caracterul estetic al actului seducției. Joc secundar, gratuitate, artificiu, estetică ironică, diabolică, seducția e unul dintre efectele cele mai de temut ale dandysmului, deși dandy-i nu-și premeditează strategiile din dorință, din pasiune, din nevoia imperioasă de a-l poseda pe cel sedus. Majoritatea au fie o frigiditate Înnăscută (spun psihanaliștii), fie una dobândită (susțin psihosociologii). Dandy-ul e steril și rece, asemenea meduzei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cele mai de temut ale dandysmului, deși dandy-i nu-și premeditează strategiile din dorință, din pasiune, din nevoia imperioasă de a-l poseda pe cel sedus. Majoritatea au fie o frigiditate Înnăscută (spun psihanaliștii), fie una dobândită (susțin psihosociologii). Dandy-ul e steril și rece, asemenea meduzei pe care o contemplă Proust, evocându-l pe Charlus. Își compune un stil crepuscular, ușor pervers, cum perversă și amorală este chiar seducția pe care o exercită asupra celor din jur. Poate Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cum perversă și amorală este chiar seducția pe care o exercită asupra celor din jur. Poate Însă dandysmul generaliza fără nuanță un asemenea mod de a concepe erosul? Strict ca doctrină, deci ca eșafodaj teoretic, da. Impasibilitatea flegmatică a unui dandy nu este compatibilă cu seducția practicată de un Don Juan, chiar dacă ei au multe trăsături comune (mai puțin relația cu femininul). „Răceala” construită a dandy-lor intră În totală contradicție cu ceea ce se Înțelege, de la greci până astăzi, prin eros-pasiune. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
care dă bine și face ca În priviri să i se citească o strălucire tristă și profundă. Îndrăgostitul Întunecat se individualizează trecând drept singuratic și distant În ochii lumii.1 Așadar, deși ar vrea să contrazică „programul” pasiunii, În realitate, dandy-i nu sunt total scutiți de ea. Doar că marile patimi amoroase se consumă În secret, disimulate abil. E dizgrațios și, drept urmare, reprobabil ca un adevărat dandy să geamă (de plăcere, de suferință, de plăcerea suferinței, nu mai contează din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ochii lumii.1 Așadar, deși ar vrea să contrazică „programul” pasiunii, În realitate, dandy-i nu sunt total scutiți de ea. Doar că marile patimi amoroase se consumă În secret, disimulate abil. E dizgrațios și, drept urmare, reprobabil ca un adevărat dandy să geamă (de plăcere, de suferință, de plăcerea suferinței, nu mai contează din ce cauză anume) sub ochii unui salon Întreg. Sau Într-un club. Ce poate fi mai dezagreabil decât să fii surprins emoționat, transfigurat de pasiune spontan și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ochii unui salon Întreg. Sau Într-un club. Ce poate fi mai dezagreabil decât să fii surprins emoționat, transfigurat de pasiune spontan și inconștient? Atitudinea aceasta are o sursă ușor de detectat, deoarece o descriu și Încearcă să o justifice dandy-i Înșiși: oroarea de viață, de natural, de tot ceea ce i-ar putea Înscrie uniformizator În cadrul speciei. Fertilitatea și fecunditatea naturii Îi dezgustă. Le produce silă indistinctul și vulgarul, pentru că - obsesie a lui Baudelaire - „natura e toată lumea”, „natura mă silește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
lucruri Înfiorătoare. Tot ce este frumos și nobil e rezultatul rațiunii și al calculului. Crima, al cărei gust animalul uman l-a căpătat În pântecele mamei, e la origine naturală. Dimpotrivă, virtutea e artificială...”2. S-a spus că, atunci când dandy-ul premeditează seducția, ea se despovărează de dorință, rămânând „riguros sterilă și fără urmări”3. În consecință, strategiile seducției dandy au ceva dintr-o solitudine onanistă, dintr-un infantilism masturbator. Fără Însă nici o bucurie a plăcerii manifeste. Dacă am inventaria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
l-a căpătat În pântecele mamei, e la origine naturală. Dimpotrivă, virtutea e artificială...”2. S-a spus că, atunci când dandy-ul premeditează seducția, ea se despovărează de dorință, rămânând „riguros sterilă și fără urmări”3. În consecință, strategiile seducției dandy au ceva dintr-o solitudine onanistă, dintr-un infantilism masturbator. Fără Însă nici o bucurie a plăcerii manifeste. Dacă am inventaria sistematic mijloacele prin care un dandy Își elaborează strategia de seducție, s-ar vedea că el apelează la ambele formule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
despovărează de dorință, rămânând „riguros sterilă și fără urmări”3. În consecință, strategiile seducției dandy au ceva dintr-o solitudine onanistă, dintr-un infantilism masturbator. Fără Însă nici o bucurie a plăcerii manifeste. Dacă am inventaria sistematic mijloacele prin care un dandy Își elaborează strategia de seducție, s-ar vedea că el apelează la ambele formule descrise de Baudrillard. Una ar aparține „polului feminin”, directă, lineară, implicând la maximum corpul, chiar cu o anumită ostentație datorită insistenței prin care acesta e somat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
asupra propriului corp asemenea unei femei, spre a-l transforma În „marele suport al acestei gigantești Întreprinderi - seducția”, Jean Baudrillard insistă mai mult asupra strategiilor devenite ele Însele o podoabă, elaborate ironic, hipercalculate, „tipic masculine”. Unde s-ar afla atunci dandy-ul? Baudrillard nu descrie În mod special această categorie de seducători. Dar am putea deduce că un dandy Își exercită forța de cuceritor pe ambele căi. Natură efeminată, el Își transformă Întregul corp Într-un text imens și viu, silit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Jean Baudrillard insistă mai mult asupra strategiilor devenite ele Însele o podoabă, elaborate ironic, hipercalculate, „tipic masculine”. Unde s-ar afla atunci dandy-ul? Baudrillard nu descrie În mod special această categorie de seducători. Dar am putea deduce că un dandy Își exercită forța de cuceritor pe ambele căi. Natură efeminată, el Își transformă Întregul corp Într-un text imens și viu, silit să „vorbească”. Despre suprafața sa cea mai expusă și mai Încărcată de sens, veșmântul, am scris deja. Care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]