1,802 matches
-
păragină a lui Sârbie”, motiv ca aceste vii să fie vândute marelui logofăt de către deținătorul anterior. Viile acestea nu puteau fi decât pe teritoriul satului Bozieștii de Sus, partea Corpăceștilor, întemeiate cu ani în urmă, poate chiar acelea pomenite în dania făcută de domnitorul Vasile Lupu, în aprilie 1645. Numitul Sârbie din 1687 (Sârghie în alte acte ce-l are ca protagonist) era fiul Dimei Corpaci, iar acesta era nimeni altul decât unul din frații vornicului de poartă Ionașco Corpaci. Cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asupra însemnătății albinăritului la români. În continuare nu vom face altceva decât să venim cu câteva frânturi din texte documentare care să demonstreze adevărul privind aserțiunea ilustrului învățat. În 10 martie 1662, Mogâldea, fiul Dochiei Bălăneasă, face un zapis de danie la mâna „dumnialui Gavriliță Costache pe un loc de prisacă la Puești, pe valea Tutovei, în capul rădiului. Și locul iaste în laturi cât arunci cu răsteul în toate părțile”. După moartea lui Gavriliță, fiul său, Solomon Costache, dă și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un loc de prisacă la Puești, pe valea Tutovei, în capul rădiului. Și locul iaste în laturi cât arunci cu răsteul în toate părțile”. După moartea lui Gavriliță, fiul său, Solomon Costache, dă și el, la rându-i, zapis de danie pe același loc și în aceiași termeni ca cei din zapisul anterior în ceea ce privește întinderea locului de prisacă, „largu cât arunci cu răsteul în toate părțile de lângă prisacă”, data exactă fiind 13 iunie 1687. Anul următor, pe 11 august, Tofana, fiica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aruncării răsteului în toate părțile în laturi, trebuie în mod obligatoriu să ne poarte cu gândul la niște practici îndepărtate mult în timp. Căci nu se poate concepe folosirea efectivă a praștiei sau chiar a resteului în timpul când se fac daniile din documentele amintite mai sus. Deci albinăritul se dovedește a fi pe aceste locuri de durată milenară o practică transmisă din generație în generație, cu reglementări ce atestă o indestructibilă continuitate de viețuire, nu în niscai caverne lugubre, ci pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceara, se făcea în cantități mari din moment ce se foloseau unități de măsură precum vadra, putina și chiar polobocul, pentru miere sloiurile sau piatra de ceară, presupunând că toate acestea aveau o greutate etalon din moment ce se specifica într-un hrisov de danie „jumătate de piatră de ceară”, ce urma a fi atribuită unei mănăstiri din timp în timp. Umbrăreșteanul Vasilică Trifan, tehnician agronom în perioada interbelică la Tecuci, ne relata prin anii ’70 că auzise de la străbunicii săi cum aceștia aveau o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reînnoia din timp în timp, de obicei anual, prin persoane noi. În cel de-al doilea, conducerea rămâne aceeași ca persoană, schimbarea producându-se numai în situația că vechiul stăpân moare ori cedează dreptul său de stăpânire altei persoane prin danie, zestre, vânzare. S-au păstrat suficiente surse documentare în care se oglindește fenomenul social numit ascultare ca instituție juridico-administrativă, cele mai multe ilustrând ultima situație, dar și câteva din care se poate deduce preexistența sa în perioada anterioară. Spre exemplu, pe 6
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toate cele mai sus scrise sate, cu toate hotarele lor vechi și cu tot și cu toate câte au ascultat din vecii vecilor de aceste sate și au ținut de ele, precum stă scris în privilegiile de cumpărătură și de danie”. Prin urmare, satele cu structurile ce asigurau veniturile și dreptul asupra acestora își aveau temeiul juridic printr-o ascultare ce data din vecii vecilor, adică din vremuri imemoriale, expresia neputând fi interpretată în acest context ca o figură de stil
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe care documentele de la noi o găsesc și o menționează ca existentă, neprecizată în timp. Faptul că primele știri confirmă doar existența ca atare a respectivei categorii sociale, fără nici un fel de referire privitoare la originea robilor ce fac obiectul daniilor ori al tranzacțiilor, precum și a robiei ca fenomen social, reprezintă prin el însuși dovada că ne aflăm în fața unei situații din timpuri mai îndepărtate decât întemeierea statului din Evul Mediu. Este atât de vechi încât i s-a pierdut urma
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la Torcești, cum ar fi zapisul din 18 mai 1732, prin care Toader Costachi, aflat acum la moșia sa din Torcești, răscumpără de la un Ciorneiu pe „Sanda țiganca, fata lui Căruță țiganul”, ce aparținuse anterior „Casandrei, fata Mitrei vornicului”, făcută danie de aceasta vărului său, Neculai Apostol, iar acesta o vânduse lui Ciornei. Cum însă soția lui Toader Costachi era rudă cu Neculai Apostol, recurge la prevederea dreptului de preemțiune și o răscumpără, trecându-o în stăpânirea sa. Mai târziu, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi intrat sub ascultarea hatmanului Isac Balica, poate moștenire de la socrul său, marele vornic al Țării de Jos, Nestor Ureche. Apoi, atât în actul din 31 martie 1640, prin care Vasile Lupu, ca domn și stăpân al satului, trece prin danie stăpânirea lui Grigore postelnic „jumătatea satului Boziești, din ținutul Tecuciului”, cât și în documentul din 4 aprilie 1645, prin care dădea cealaltă jumătate lui Iorga vistiernic, cu toate că în act specifică ce dă, „un sat numit Bozieștii de Sus ce-s
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și țăranii dijmași din satele dependente o găsim definită clar în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam în neam, slujindu-se cu dânșii la toate trebuințele și în fieștecare vreme și loc întocmai ca și cu robii țigani”, cu deosebirea că pe vecini „nu-i
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ci ei au cumpărat o cotă din vânzările rezultate din munca sătenilor și alte avantaje ce decurgeau din dreptul cutumiar, dar transformate, cu timpul în obligații și cote mai substanțiale, transferate stăpânilor individuali în schimbul unei sume de bani sau prin danie, prin care să-și asigure un protector cu putere juridică și militară. Pământul fără lucrători productivi pe el nu constituia o valoare în perioada înstrăinărilor pe bază de zapise și cărți domnești, înstrăinare ce viza, de fapt, modul de conducere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceleiași generații. Astfel se face că, la un moment dat, una, două familii ajung să dețină un număr de părți disproporționat de al celorlalți. În cadrul acestui proces de diferențiere pe număr de părți, intervin și cele derivate din căsătorii, moșteniri, danii, cumpărări. Într-o asemenea situație, ajunsă disproporționată, se recurge la ieșirea din indiviziune a acelora cu părți consistente cantitativ, fenomen semnalat corect de către păstrătorul tradiției când definește calitatea de megieș. Al. I. Gonța face aici o amplă divagație cu privire la originea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
neamurile se judecă între ele, pentru că una sau alta din părți încalcă dreptul de stăpânire al celeilalte. Este vorba de un proces ce s-a desfășurat în cursul anului 1836, când Vasile Stănilă consideră că este împiedecat în stăpânirea unei danii anterioare. Ce se întâmplase ? Cu un act datat 7 ianuarie 1821, Maftei Hărăbor și Constantin Hărăbor fac înscris „la mâna nepotului Gheorghe Stănilă că i-am dat - zic ei - capătul de moșie de cee partea de Siret, despre răsărit, un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fac înscris „la mâna nepotului Gheorghe Stănilă că i-am dat - zic ei - capătul de moșie de cee partea de Siret, despre răsărit, un bătrân [...] ce să numește Vițănti [...] am dat dumisli fiindu neam bun”, deci rudă apropiată. Actul de danie ajunge, la un moment dat, în mâna lui Vasile Stănilă, iar celelalte rude, Toader, Vasile și Călin Stănilă, probabil frați cu Gheorghe, „neamurile mele - scrie reclamantul - mă împotrivesc la stăpânirea acei danii”, în timp ce ele, neamurile, susțin, printr-o hârtie înmânată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiindu neam bun”, deci rudă apropiată. Actul de danie ajunge, la un moment dat, în mâna lui Vasile Stănilă, iar celelalte rude, Toader, Vasile și Călin Stănilă, probabil frați cu Gheorghe, „neamurile mele - scrie reclamantul - mă împotrivesc la stăpânirea acei danii”, în timp ce ele, neamurile, susțin, printr-o hârtie înmânată între timp instanței, că „nepotul nostru, Vasile Stănilă, cu ră credință stăpânești, înșelându-mă pe mine, cel al treilea iscălit (Călin I. S.), și mi-au luat o mărturie” (înscrisul de danie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
danii”, în timp ce ele, neamurile, susțin, printr-o hârtie înmânată între timp instanței, că „nepotul nostru, Vasile Stănilă, cu ră credință stăpânești, înșelându-mă pe mine, cel al treilea iscălit (Călin I. S.), și mi-au luat o mărturie” (înscrisul de danie din 1821), pe care acum ei o vor restituită, iar ei să devină copărtași. Despre felul cum a curs stăpânirea din acest bătrân Vițenti, scris când Vichentie, când Vițănchi, aflăm de la alți Hărăbori surăieni, Sava, Apostu, Ștefan și Vasile Nour
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alege din sat din Torcești”, martori fiind mai mulți militari din tabăra de la Ștefănești, datornicul Furdui însuși aflat aici în postură de militar. Unii dintre martorii cuprinși în cartea domnească din 20 mai 1634, prin care se întărește stăpânirea pe dania lui Melinte și vânzarea lui Trif din Torcești, sunt specificați cu atributul ostășesc de iuzbașă, chihae. De asemenea, câțiva din cei 34 bătrâni, pe care a fost distribuită obștea umbrăreșteană răzășească, poartă alături de numele propriu (Năstase, Dima, Manea) rangurile ostășești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de iuzbașă, chihae. De asemenea, câțiva din cei 34 bătrâni, pe care a fost distribuită obștea umbrăreșteană răzășească, poartă alături de numele propriu (Năstase, Dima, Manea) rangurile ostășești de mai sus. Scriitorul zapisului din 1664, prin care sătenii din Umbrărești fac danie vadul lor de moară hatmanului Neculai Racoviță, este „Necula vătah de hânsari din satul Umbrărești”. În documentul intitulat Catastiv ot volost Tecuci za călărași, za dajdii, deci o evidență a călărașilor din ținutul Tecuci cu dările lor, întâlnim pe călărașii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cărămidă păstrându-se doar o parte, dar suficient pentru a se face dovada științei de carte la data și locul respectiv. Un bun scriitor a fost vornicul de poartă Ionașco Corpaci de la Tămășeni, el fiind, probabil, scriitorul unui act de danie, pe care o face „Rucsanda, fata lui Deli Gheorghie, giupâneasa lui Ionașco ce-au fost logofăt” mănăstirii de la Soveja; în final citim textul: „Eu, Ionașco Corpaci, sin /fiu/ lui Ionașco logofăt, am scris și am iscălit”. Cum nici Rucsandei, nici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cel care dăruiește din puținul ce-l are celor care au de toate din belșug. (E) Căci nimeni nu-l crede că face daruri degeaba, ba te mai pomenești că e acuzat de slugărnicie și ploconeală. Gândește-te acum, față de daniile astea materiale, cât sunt mai presus prin frumusețe și noblețe darurile venite de la omul ce-și Împărtășește știința și Înțelepciunea. Asemenea cadouri este frumos nu doar să le faci, ci să și ceri În schimb de la acei care le primesc
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
mare operă construcția de biserici în stilul neasemuit al mănăstirii de la Putna. Se pare că Pătrăuți, a doua biserică din această scurtă minune a artei universale, a fost dăruită Vochiței când aniversa vârsta de treizeci de ani. Stau mărturie numeroasele danii pe care Maria Vochița le-a făcut acestei biserici. Românul atribuie vestitului domnitor atribute legendare. Poporul l-a numit „cel Mare” pentru că mari au fost faptele sale. Și-a pus în slujba țării și a credinței mintea, brațul și inima
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
al volumului „Un veac într-un vis", apărut la Ed. Junimea, Iași, 2005; „Stoișești străveche vatră de civilizație"; prezentări de acte vechi, multe inedite, despre așezări sătești, așezăminte de cult și de cultură, acte de împărțeală, moșii date cu zestre, danie și cumpărătură, dar și teme de o sensibilitate și subtilitate mai deosebite: „Mari teme ale literaturii universale și românești Iubirea" de prof. Stan Ștefan, „Dimitrie Cantemir în gândirea și conștiința națională română" de prof. Gheorghe Clapa. La cele de mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Vom vedea ce Cărări va mai urma. Adio "prag iubit/ Că mult te-am jinduit !". PNG Pricăjiții Neamului Gigi cel creștin (cu crucea furată ?) și mai democrat (ca orice SRL) se dau tari pe motocicletele gonflabile bazați pe vreo altă danie a lui Gigi. Mă intrigă lipsa lor în media pe care o vor aservită dar nu plătită. Dacă această căciulă de oameni din acest partid obține 5% în județ ar fi cea mai mare mirare, dar și... semn de mare
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe deantregul și atât de bine. Și tot ceea ce a fost agonisit cu aceste calități cu care natura l-a în zestrat, n a fost păstrat și cheltuit pentru el și ai săi, ci strâns cu grijă, sʹa întors, prin dania făcu tă Academiei, ca să sporească comoara limbii și literaturii române și ca să amintească viitorilor elevi ai liceului «Codreanu» din Bârlad, că pe băncile unde dânșii, își capătă acum învățătura, a stat cândva și școlarul Hamangiu, care și-a consacrat toată
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]