1,810 matches
-
creșterea stării de sănătate a populației care, văzând cât de aproape îi este groapa, va renunța să mai înjure guvernul, primăriile și ce mai merită acum de înjurat. Societățile antialcoolice vor putea, în sfârșit, să instituie printre pedepse, condamnarea la datul în gropi; direcțiile de drumuri și poduri vor deveni numai de drumuri și vor iniția plantarea masivă, în zona mediană a șoselelor, a unor superbi arbori sau arbuști, ceea ce va conduce implicit la redresarea suprafețelor împă241 durite, la revigorarea haiducismului
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
nu sunt fecioară, vezi bine că am stat de mii de ori la cozi furibunde și interminabile în vremea ceaușismului. Toate oasele, toți mușchii și toți porii și măruntaiele corpului meu cunosc prea bine ce înseamnă călcarea în picioare și datul din coate pentru obținerea unei minime plăceri gastrice sau artistice. Nu doar la carne, ouă, unt, ulei, vată și hârtie igienică, dar și la teatru, librărie și cinematograf. Însă pe atunci, odată ce aveai biletul de intrare, totul mergea uns. Acum
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
zapis, pe care l-a tot cântărit în mână în timp ce îmi vorbea. „Ia să vedem ce spune Mihalachi Sturza în zapisul ista din 24 decembrie 1726 (7235)?” Apoi iaca ce spune: „Adică eu, Mihalachi Sturza, și cu soțul meu, Anița, dat-am adevărat zapisul nostru dumisale fratelui nostru Sandul Sturza vel spătar...am vândut dumisale casile noastre din Iași... care casi sânt pe Ulița Feredeilor și se hotărăsc cu casile dumisale Costandin Costachi hatman și cu casile spătarului Palade și cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în copilărie cu copiii lor. Îmi aminteam și bancuri cu „mai împrăștiați-vă, băieți!“, și sfatu rile mamei să nu vorbesc „ce nu trebuie“, fiindcă securiștii mișunau peste tot. Ce erau securiștii și Securitatea? Și de ce-mi fusese mie dat, ca într-un banc prost, să devin bărbat cu o securistă, fie ea și în devenire? Am lăsat-o să vorbească, să-ncerce mai departe să mă (și mai cu seamă să se) convingă că făcuse bine, iar ea a
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
să fac în Eroticon și cum scriu în cartea la care lucrez în prezent) - fusesem o femeie misogină, cred, iar maternitatea m-a obligat să recunosc că preeminența conștiinței teoretice, raționale, în cultura noastră fusese o construcție istorică, nu un dat natural. Au început să mă intereseze lucrări și studii de graniță, discipline de graniță, pentru că eu însămi nu mai eram împăcată cu locul meu anterior, dar nici cu acela rezervat mamei prin tradiție (mi-a prins bine să găsesc cărți
Despre natură, anotimpuri, animale tofelul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
vînzător la ora nouă. De ce nu-i trecea nimănui prin minte să rămînă în pat într-o dimineață, de exemplu? Ar însemna sfîrșitul civilizației, dar în ciuda celor două războaie mondiale, sfîrșitul civilizației rămăsese o simplă idee, în timp ce patul era un dat imediat și călduros. îl auzi pe taică-său apropiindu-se de ușă și închise ochii. Domnul Thaw intră în liniște, trase draperiile, se apropie de pat și puse o mînă pe fruntea lui Thaw. Acesta zîmbi și-și deschise ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ce însoțesc acest ceremonial de salut sunt ochii (dacă o persoană întoarce capul și micșorează ochii, ori nu se uită în ochi, se simte vinovată). Ceremonialul de salut se realizează cu capul, verbal, gestual, cu mâinile. În Antichitate, salutul și datul mâinii demonstra că nu se ascund arme în palme. Astăzi, semnificațiile și formele sunt diferite: dacă palmele sunt întoarse din interior spre exterior se presupune resemnare, pumnii strânși inconștient presupun tensionare, dacă persoana își lipește degetele și depărtează palmele, persoana
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
argumentum et silentio, sau explicații care nu au susținere în text și care, uneori, îi fac să afirme tocmai contrariul a ceea ce vor să spună. Aceste modalități de a proceda permit să nu se probeze nimic cu orice, și niciun dat istoric nu poate să reziste unui asemenea tratament. Dacă nu se pot rezolva în manieră normală dificultățile pe care le pun textele, trebuie avut curajul de a se abandona propria ipoteză de lucru și de a încerca să se surprindă
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
așa cum creșterea intelectuală a copilului provine din îmbogățirea experienței lui. Biserica întâlnește culturi noi, probleme noi care se pun în fața ei, trebuie să se opună unor erori noi; ea mai beneficiază de reflecția maeștrilor ei. Departe de a fi un dat static, tradiția este un curent de inteligență și de gândire care-și păstrează propria unitate, dar este susceptibilă de dezvoltare și de adaptare. Cât privește divorțul și noua căsătorie, istoria constată o evoluție a poziției Bisericii: începând cu Evul Mediu
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
Mt 14,24 Origen discută numai de motivul repudierii, omițând să vorbească de noua căsătorie - pomenește numai la sfârșitul paragrafului, pentru a spune ceea ce de-abia am văzut - nu înseamnă că, după părerea lui, posibilitatea unei noi căsătorii este un dat deja obținut, deoarece rațiunea este clară: el citează de trei ori Mt 19,9 sub forma lui Mt 5,32, care nu vorbește de noua căsătorie a soțului care și-a repudiat soția, și aceasta este unica lectură atestată de
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
soții în viață. Dacă este vorba de o căsătorie după divorț în IX, 1-8, este o argumentare, pe de altă parte destul de sofisticată, unde, plecând de la interdicția separării și a noii căsătorii după separare, recunoscută de el ca fiind un dat al tradiției, el face eforturi pentru a arăta că interdicția noii căsătorii după văduvie este consecința ei necesară. De aceea acest studiu semantic conduce spre concluzii mai degrabă diferite de cele ale lui Cereti: menționarea celei de-a doua și
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
al actului criminal, de frustația sau disstresul resimțit de subiectul individual, agresivitatea manifestată nu poate apreciată doar ca un simplu episod accidental în evoluția personalității și a conștiinței morale, cât mai degrabă o particularitate dobândită prin învățare și nu un dat aprioric. Așadar, revenim la teoria învățării agresivității elaborată de Bandura conform căreia manifestarea agresivă nu reprezintă o caracteristică nativă a persoanei, ci este un comportament învățat (actantul confruntat cu diferite situații sociale, apreciate de acesta drept frustrante va copia o
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Canada, am vădite semne de dragoste și respect pentru vârsta venerabilă pe care am atins-o - 95 de ani. Nici în cele mai optimiste situații n-am îndrăznit să sper la așa ceva! Se vede treaba că așa mi-a fost datul, deși am fost în miezul vremurilor zbuciumate prin care am fost nevoit să trăiesc. Cum s-ar zice, pornesc mai departe pe calea vieții cât va mai voi Cel de Sus. E o zi a multor aduceri aminte, cu bune
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Unele modificări climaterice ar putea fi ireversibile. Provocări esențiale, cum ar fi apa potabilă, alimentația, îngrijirea sănătății, transporturile și comerțul sunt în mod direct legate de climă. Acesta este cel mai important semnal de alarmă. Acceptăm clima ca atare - un dat care ne oferă soare sau ploaie, zăpadă sau nori și ocazional produce dezastre. Dar problema este că ea devine neplăcută pentru noi toți. Modificările climaterice, cum este încălzirea globală, constituie un risc nou emergent pentru mediul înconjurător, care amenință businessul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
până când toate fișierele aveau să fie șterse pentru totdeauna. Arizona trebuia să-l cruțe pe Mustafa de blestemul care se abătea asupra tuturor bărbaților din familia Kazanci. Însă el nu credea În astfel de lucruri. Îndepărtarea de toate acele superstiții, datul În bobi pentru deochi, cititul În cafea, ceremoniile de ghicire a viitorului din familia sa, era mai puțin o alegere conștientă și mai curând un reflex involuntar. Credea că toate astea făceau parte dintr-o lume Întunecată și complicată, numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Auzea caii mișcîndu-se și tremurând neputincioși. Noptea trecută, împreună cu Drozdov, vorbiseră despre suflet și despre chestiunea supraviețurii după moarte. Cu încrederea oarbă a tinereții, rezolvară problema dincolo de orice dubiu. Drozdov era medic și era gata să garanteze personalitatea este un dat fiziologic. Argumentul era irefutabil. Din moment ce personalitatea unui subiect poate fi modificată de o boală morbidă, ca în cazul demenței praecox, este logic să tragi concluzia că aceasta nu își are baza în ceva etern și imutabil. Iar dacă o boală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
spune ea, apucîndu-l de tăria care, sub atingerea ei, devine din ce În ce mai tare. — Distracția europeană nu este niciodată suficient de aproape de capitulare continuă ea, În timp ce-i mîngîie delicat Învîrtoșeala. Este un soi de pauză disperată Între războaie, o scutire de la inevitabilul dat al sorții. Deci așa arată distracția americană, În stilul Coastei de Vest. Zace Într-un rîu de senzualitate, trupul Îi e ca o lăută sau o vioară, iar bule de șampanie se joacă pe deasupra capului său, desprins parcă din desene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
1966, pp. 491-499). Despre istoria și relevanța conceptului de generație, propus în istoria literară de François Métre (1920) și Julius Petersen (1930), la noi de Mircea Vulcănescu (1934) și T. Vianu (1936) - v. și Paul Cornea, „Periodizarea ca «lectură» a datului istoric și strategie zonală“, în Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii: concepte, convenții, modele, Editura Eminescu, București, 1980, pp. 121-123. Ar fi însă mai nimerit, poate, să vorbim - pe urmele sociologului francez Robert Escarpit - despre o „echipă”: „Noțiunea de generație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1983, pp. 35-37 Cizek, Oscar Walter, Eseuri și cronici plastice, Editura Meridiane, București, 1967 Constantinescu, Pompiliu, Scrieri, Ediție îngrijită de Constanța Constantinescu, cu o prefață de Victor Felea, vol. V, Editura Minerva, București, 1971 Cornea, Paul, „Periodizarea ca «lectură» a datului istoric și strategie zonală”, în Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii: concepte, convenții, modele, Editura Eminescu, București, 1980 Cotorcea Livia, Avangarda rusă, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2005 Crăciun, Gheorghe, Aisbergul poeziei moderne, cu un argument al autorului, postfață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
case, s-a măturat curtea, și turnul a fost împodobit cu iederă și cu hamei înflorit, împletite cu ramuri de arin și de dafin. La bucătărie nu mai făceau față cu jumulitul de fulgi și de piele, cu tăiatul cărnii, datul în clocot și rumenirea ei la proțap; aerul era pătruns de mirodeniile obișnuite la sărbători. Faroald a poruncit să fie puse la răcit în apa râului cinci amfore din vinul cel mai bun. Toți și-au pus hainele cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
orientarea sa personalistă, este utilă pentru descifrarea ei. Din moment ce persoana este prezența însăși a omului, ea nu poate fi susceptibilă de o definiție riguroasă. De asemenea, ea nu este obiectul unei experiențe spirituale pure, detașată de lucrarea rațiunii și a datului sensibil, ci se descoperă prin intermediul unei experiențe decisive, care se adresează libertății fiecăruia. Nu este vorba de experiența imediată a unei substanțe, ci de experiența progresivă a unei vieți personale. De aceea, potrivit lui Mounier, noi nu putem să descriem decât
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o experiență creștină. Aceste tipuri de experiență ne ajută să identificăm elementele ce caracterizează experiența: faptul de a fi imediat constituie esența experienței, receptivitatea, întrucât ceea ce este experimentat nu e creat prin activitatea autonomă a subiectului, ci primit ca un dat inconfundabil și contactul cu realitatea - noțiunile ideale (figurile geometrice) și operațiile logice formale - corespunde cu datul prezent al conștiinței (E. Husserl). 2.2 Persoana - subiectul experienței Pentru a înțelege ce anume implică acțiunea din punct de vedere moral este fundamentală
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de a fi imediat constituie esența experienței, receptivitatea, întrucât ceea ce este experimentat nu e creat prin activitatea autonomă a subiectului, ci primit ca un dat inconfundabil și contactul cu realitatea - noțiunile ideale (figurile geometrice) și operațiile logice formale - corespunde cu datul prezent al conștiinței (E. Husserl). 2.2 Persoana - subiectul experienței Pentru a înțelege ce anume implică acțiunea din punct de vedere moral este fundamentală interogarea subiectului care se angajează și suferă direct această experiență. Luând ca punct de referință subiectul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pe experiență, în dialog cu cultura, este o morală care caută în cultură noutatea materială care urmează să fie supusă evaluării criteriilor sale normative. Experiența ca „reflecție transcendentală” presupune o dublă capacitate în subiect: receptivitatea ca facultate de a surprinde datul de cunoscut și spontaneitatea care caracterizează receptivitatea și care se identifică cu intuiția. Momentul inițial și fondant al experienței transcendentale, în experiența obiectelor și în experiența ființei, îl constituie auto-experiența. În cadrul acestei auto-experiențe se desprinde posibilitatea experienței transcendentale ca întâlnire
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
atunci când numai prin intervenția rațiunii pot fi găsite valorile și nonvalorile, în contextul diverselor probleme cu caracter matrimonial (de exemplu faptul că uniunea dintre bărbat și femeie presupune căsătoria monogamică și indisolubilă). Ideea pe care Fuchs o subliniază este că „datul naturii” (de exemplu, sexualitatea), de la sine poate să indice doar modul în care funcționează dimensiunea sexualității, dar nu faptul că ea este o datorie morală. Cu alte cuvinte, nu poate să derive „a trebui” de la „a fi”, pentru că ar fi
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]