1,345 matches
-
efectuat în același an (1961) a surprins trei urne in situ, care conțineau resturi umane calcinate. Distrugerea necropolei nu a permis stabilirea unui număr aproximativ de morminte sau alte informații legate de ritul și ritualul funerar. Caracteristicile ceramicii au indicat datarea cimitirului în secolele VIII-IX. Cercetare D. Gh. Teodor, 1961. Materialul este la Muzeul de Istorie din Huși. Bibliografie: Teodor 1970c, p. 325-326 (fig. 1); Teodor 1978c, p. 76; Coman 1980c, p. 200, nota 21 - atribuie greșit necropolei două catarame (fig
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din aur, strânse într-un colier (salbă). De asemenea, de pe teritoriul aceleeași comune provin alte 40 de monede și 10 verigi din aur (descoperite în 1904), iar potrivit altor surse și aproximativ 60 monede bizantine (descoperite în 1905), a căror datare nu a fost stabilită inițial. Multe din informațiile menționate au fost preluate și perpetuate greșit, în timp, de la un autor la altul, iar în fapt este vorba de un singur tezaur, compus din aproximativ 120 monede din aur, emis între
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 459-461; Maxim-Alaiba, Marin I. 1987-1989, p. 225; Teodor 1997c, p. 44. b) Teritoriul localității: în condiții necunoscute, s-a descoperit întâmplător pe teritoriul satului un topor din fier având corpul îngust, lung și cu lama dreptunghiulară. Trăsăturile sale indică datarea obiectului în secolul IX. Informație D. Gh. Teodor, 1996. Piesa se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1996b, p. 149 (fig. 35/6). 159. Brăhășești (comuna Brăhășești), județul Galați a) Vatra satului: întâmplător, pe teritoriul localității
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
concluzii rezistă Încă, face parte, după știința mea, dintre puținele sale lucrări netraduse În engleză. 2. Barbara Aland, „Marcion: Versuch einer neuen Interpretation”, Zeitschrift für Theologie und Kirche 70 (1973), pp. 420-427. 3. Just. Mart., Apol. I, 26-58. 4. Pentru datare, vezi Harnack, 329. Ediția modernă utilizată este Tertulliannis, Adversus Marcionem, cura et studio Aem. Kroymann (CCL l: Tertulliani Opera, Pars I), Brepols, Turnhout, 1954, pp. 437-726. 5. J.-Cl. Fredouille, Tertullien et la conversion de la culture antique, Études Augustiniennes, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
protagonist al disputei, își asumă direct și explicit ofensiva publică, vizând întotdeauna un destinatar identificat și denominat, prezumat ca prim destinatar al alocuțiunii. Formal, acest tip de discurs polemic are toate elementele de identificare ale corespondenței private: formulă de adresare, datare și localizare, precum și semnătura inteligibilă a expeditorului, ceea ce asigură o transparență contextuală și, implicit, o decodare neviciată a mesajului. Recurgând la scrisoarea deschisă, autorul fixează, din start, conduita schimbului polemic într-o confruntare pe care o susține realitatea evenimențială (bazată
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de arătare a Dasein-ului, de situare a Ființei în clipa lui Da, în prezentul decisiv și încărcat de sens. La nivelul corpus-ului, al „miorițelor”, se operează o dublă pozitivare a actului relevat din adîncul întîmplărilor: pe de o parte „datarea” morții în clipa Dasein-ului (Ființa ființînd „aici” și „acum”), pe de alta situarea spațială în tiparul discursului formalizat, dat fiind că este vorba de un simulacru, de o punere în scenă a morții, „pe-un picior de plai”, nu de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
unele sondaje stratigrafice interesând locuirile intra și extra muros din epocile greacă, romană și romano-bizantină. Cele mai interesante rezultate ale acestor ani de investigații au fost date de observațiile privind existența unui edificiu bazilical anterior pe amplasamentul bazilicii trinave centrale, datarea zidului de incintă romano-bizantin, identificarea urmelor de locuire romană timpurie, a amplasamentului necropolei romano-bizantine și degajarea unui tronson din incinta greacă clasică. Săpăturile arheologice au continuat și între 1975-1999 prin redegajarea monumentelor identificate în timpul săpăturilor interbelice (Poarta de Vest, Poarta
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
deși nu s-au putut încheia atunci, au identificat o parte dintr-un baptisteriu cruciform (adâncime 0,50 m) al unei bazilici creștine fără criptă. Descoperirea altor numeroase obiecte ceramice (amfore, candele, capace etc.), toate ornamentate cu semnul crucii, determină datarea acestora după începutul secolului IV. La aproximativ 1 km nord de Axiopolis, pe un platou înalt de pe malul drept al Dunării, în dreptul insulei Hinog, cu prilejul efectuării unor lucrări agricole, s-a descoperit un cavou funerar. Săpăturile întreprinse de arheologii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cărei brațe erau formate din mici tuburi din foi subțiri de aur, lipite la capete. Este vorba de un mormânt (cavou de familie) creștin. Analiza semnelor descriptive (epigrafic sau pictural), a poziției scheletelor (V-E) cât și a inventarului, determină datarea monumentului în secolele VI-VII. 3. Beroe (Piatra Frecăței, jud. Tulcea) Situl arheologic Beroe, aflat pe malul Dunării, la 3 km sud de comuna Ostrov (jud. Tulcea), se compune din omonima cetate romană târzie, așezarea civilă întemeiată în secolul II
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Mormintele de tip cistă puteau fi întâlnite pe întreaga suprafață a necropolei. În aceste morminte s-au găsit mai multe schelete, foarte rar câte unul singur; apar unele obiecte de inventar, ceva mai frecvent decât în celelalte categorii. Asemănări în privința datării acestei categorii de morminte întâlnim în zona nord-pontică (secolele II-IV), la Odessos și la Intercisa (secolele V-VII); b) mormintele cu cameră boltită și cu dromos (M78, M316, M338 și una recuperată prin săpăturile de salvare din 1968), constau dintr-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
dintre pereți s-a săpat o galerie boltită definind camera mortuară, în care au fost introduse câte 2-3 cadavre. Unul dintre aceste tipuri de morminte apare ca un complex funerar, constând din mai multe galerii dispuse în formă de cruce. Datarea acestor morminte este pentru secolele V-VI; descoperiri identice la Tomis, Odessos și Provadia; f) morminte în amorfă (1). 4.2. Construcții funerare În preajma acestei necropole, în toamna anului 1983, a fost descoperită o construcție funerară (la adâncime de 1
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
poate o candelă); pe tencuiala peretelui de lângă acest vas s-au observat urme de fum). Amenajarea deosebit de îngrijită a acestei construcții (mormânt hipogeu) și bogăția inventarului a determinat arheologii să o considere zona centrală a necropolei romano-bizantine de la Callatis, stabilind datarea acestui monument pentru secolul V. 4.3. Rit și ritual în necropola callatiană Una dintre caracteristicile necropolei o constituie înmormântările comune: aproximativ 1/3 din morminte cuprind între 2-12 schelete, iar cele mai multe, circa 2/3, sunt morminte cu un singur
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
înregistrate și cele mai vaste rezultate sistematice ale cercetării ori descoperirii arheologice, care să demonstreze și cea mai mică continuitate culturală cu cele din Callatis, iar aici ne referim la tipurile de morminte corespunzătoare în bună parte celor din Mangalia. Datarea necropolei de la Callatis este susținută de prezența monedelor descoperite în aceste morminte care, la rândul lor, ne oferă o datare precisă a categoriilor de materiale descoperite, înlesnindu-ne posibilitatea fixării unor puncte de cronologie. Descoperirea celor două morminte sus-amintite, depășește
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
culturală cu cele din Callatis, iar aici ne referim la tipurile de morminte corespunzătoare în bună parte celor din Mangalia. Datarea necropolei de la Callatis este susținută de prezența monedelor descoperite în aceste morminte care, la rândul lor, ne oferă o datare precisă a categoriilor de materiale descoperite, înlesnindu-ne posibilitatea fixării unor puncte de cronologie. Descoperirea celor două morminte sus-amintite, depășește limitele de datare a necropolei și anume: un mormânt dublu grecesc din a doua jumătate a secolului IV a.Chr
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Callatis este susținută de prezența monedelor descoperite în aceste morminte care, la rândul lor, ne oferă o datare precisă a categoriilor de materiale descoperite, înlesnindu-ne posibilitatea fixării unor puncte de cronologie. Descoperirea celor două morminte sus-amintite, depășește limitele de datare a necropolei și anume: un mormânt dublu grecesc din a doua jumătate a secolului IV a.Chr. (M91), a cărui formă datează din epoca romană târzie (M92) și în jurul M30, datat la jumătatea secolului III p.Chr. În rest, toate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
țigle (1): nu prezintă urme de sicriu; sunt semnalate din secolul IV și continuă să apară până în secolul VI. Este întâlnit atât la Mangalia cât și la Piatra-Frecăței. Majoritatea mormintelor sunt orientate V-E. Materialele arheologice cât și monedele permit datarea necropolei în secolul IV. Într-un mormânt (M37/1981, o fibulă pare că poartă un simbol creștin (cruce dublă). În alte două morminte săpate în 1982, s-au descoperit două catarame de bronz: pe armătura uneia (din M7) se află
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
alta în formă de cruce (M22). S-au mai descoperit și unele monede (din timpul împăraților romani Maximianus (286-305), Licinius (308-324), Constantin (306-337), Constantius II (337-361), fibule (de tipul cu butoni în formă de ceapă) și alte materiale care permit datarea acestei necropole în secolul IV; s-au mai cercetat și unele morminte din secolul IV. Între anii 1987-1988, la sud de orașul antic, între actuala str. Traian și vechiul golf, s-au desfășurat lucrări de construcție. Cu această ocazie, s-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ipotetic cu Sfântul Ștefan (diacon martir, secolul I); o alta, purtând tot aureolă, poate fi, de asemenea, un sfânt. Alte figuri sunt identificate cu reprezentări tradiționale ale defuncților. Monedele (în special ultima, de la împăratul Valens, datată între anii 367-375) permit datarea mormântului în ultimele decenii ale secolului IV; 3) dintr-o asemenea construcție funerară se crede că provine o masă monolită de calcar cu două picioare, descoperită spre sfârșitul secolului trecut în zona necropolei de pe terenul fostei gări din Constanța. Pe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Acestei bazilici îi erau atașate și unele clădiri anexe pe toată latura sudică (cu 5 încăperi) și nordică, unde se presupunea existența unui baptisteriu, încă neidentificat. Tot aici s-au ivit și bazele unor coloane care susțineau pridvorul de la intrare. Datarea edificiului în secolul V se bazează și pe construcția nartexului; 2) bazilica «de marmură» (B) a fost construită din piatră, cărămidă și marmură. Orientată E-V (25,50 m), bazilica prezintă următoarele elemente: spre vest, un atrium triporticat (8 m
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
nord se află câte o nișă de cărămidă unde erau depuse sfintele moaște. Cripta este asemenea unei cavități din subsol ce are pe latura de răsărit nișa unui reliquarium, iar pe cea de nord, una mai mare, poate pentru ofrande. Datarea bazilicii este stabilită arheologic pentru secolul VI; 3) bazilica cimiterială (E) așezată pe o colină la nordul cetății, în cimitir, era construită din piatră și cărămidă, având o formă rectangulară (15 m x 11 m) (simplă și destul de largă), spre
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
avea una din cele mai vechi (bazilici, n.n.) din Sciția Minor. Descoperirile din ultimii ani au scos la iveală unele elemente constructive legate de bazilică, precum cercetările recente care au arătat că bazilica suprapune o criptă sau un mormânt martiric. Datarea bazilicii cimiteriale a fost stabilită pentru secolul IV; 4) bazilica forensis, descoperită la sfârșitul secolului XIX, orientată N-S lângă Via principalis. Creată pentru scopuri laice, ulterior a fost înlocuită de o bazilică creștină uninavată (24 m), zidită din pietre
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
formule epigrafice creștine); 6) Tomis (municipiul Constanța): din cele 27 de mormintele simple cu groapă rectangulară, descoperite între 1987-1992, unele prezentau urme de sicriu, marcaje de una sau mai multe țigle, altele nici măcar atât. Absența inventarului funerar a determinat o datare specifică perioadei romano-bizantine. Tot aici trebuie amintită și prezența unor morminte colective (M103 și M111) dispuse în formă de cruce, precum și a altor morminte simple (într-un caz, prevăzut cu un pat de țigle și cu inventar). Elementele prezenței paleocreștine
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sau nu o pală de vânt învârtindu-se în jurul unei himere. Dacă arta este una, în esență, atunci există o istorie a artei. Și dacă nu? Ei bine, dacă nu, "măgarii purtători de relicve" își fac iluzii. Profesioniștii pasionați de datare, atribuire și documentare vorbesc în numele Științei. Ba chiar consideră de obicei reflecția filosofică drept ceva arbitrar, subiectiv și doctrinar, pe cei ca noi, care-și pun întrebări, drept niște hâtri, iar întoarcerile radicale spre origini drept perspective de survol. N-
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
trei săptămâni de când a fost investit. Despre Raul Puschkin (îndoielnicul al Zecelea) se crede că s-ar fi refugiat în Republica soră Vandana de Sud. Acestea toate sunt scrise negru pe alb, chiar dacă unii, mai în șoaptă, au dubii în legătură cu datarea evenimentelor și, deci, și cu verosimilitudinea lor. Dar dacă așa au scris istoricii cei mai respectați, dacă așa se învață încă din școala primară, orice urmă de îndoială ar putea fi socotită cel puțin lipsită de respect față de trecutul național
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
cu opiniile fostului său profesor H.S. Nyberg (Die Religionen des alten Irans, Leipzig, 1938), redactarea Avestei în perioada sasanidă, cca 500-600 d.Hr., chiar dacă multe pasaje ale acesteia (YaÍt) pot fi datate prin conținutul lor cu multe secole înainte. În funcție de datarea acestui gest inaugural, Wikander judecă și legitimitatea zoroastrismului ca religie - nu se poate vorbi despre zoroastrism ca religie autonomă și constituită decât pornind de la data acestui act inclusiv instituțional. Și această problematică ilustrează departajarea particulară a lui Wikander față de concepțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]