2,277 matches
-
de-o sărbătoare veche, De sărbătoarea lui Dragobete! De-aceea, în astă zi, toți tresar... Și românește... sărbătoresc iar! Îngână versuri, cântece vesele, Și, sărută fetele de Dragobete. Seara, se prind în horă de mâini, Și-ncing jocul, în cinstea datinii. Îl cinstesc cu toții pe Dragobete... Căci știu sărbătorii românește! Azi, sărutați cu toții de Dragobete, Prindeți-vă în hora iubirii cu fete! Păstrați în suflet, mugurii iubiri... Și bucurați-vă de zorii primăverii! București, 23.02.2015 Referință Bibliografică: De Dragobete
DE DRAGOBETE! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376156_a_377485]
-
străbune, În satul cu nemurele Unde-s dorurile mele. Satule, tu astăzi ești Făt-Frumosul din povești, Ai alături o mireasă Pădurea verde, aleasă. La Colun și în Hârtop Săltăm horele cu foc, Cosânzene, Feți-Frumoși, Viță veche, din strămoși. Satul meu, datini străbune Strânge-ți fiii de prin lume, Hai, veniți cu toți acasă La baștina cea frumoasă, Nu mai găsiți pe pământ Sat mai frumos și mai sfânt. Și căsuța părintească Cu dor o să vă-ntâlnească. Referință Bibliografică: Satul meu / Iacob
SATUL MEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376253_a_377582]
-
istoricul de mai târziu al Transilvaniei, care a elogiat personalitatea lui Nicolae Iorga, afirmând că acesta „din slova zdrențuitelor cronici ne face să auzim îndemnătorul glas al Basarabilor și al celor Mușatini, descălecători de țară, dătători de legi și de datini” . Cu prilejul aceleiași vizite la Budapesta, N. Iorga susține o altă conferință consacrată personalității lui Mihai Viteazul, însemnătății actului său politic din anul 1600. Printre studenții prezenți se afla și Octavian Goga care a mulțumit în cuvinte calde conferențiarului pentru
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
începuturile timpului.” (Secvență). Ion Părăianu scrie versuri în stil popular despre Bunavestire. El plasează această minunată sărbătoare în satul său, reactualizând în vers minunata Veste pe care Maria a primit-o din partea Îngerului Gabriel, dar amintește și despre tradițiile și datinile legate de această sfântă zi în care a fost anunțată Nașterea Mântuitorului lumii. Gabriela Mimi Boroianu - încheie seria autorilor din această minunată carte. Autoarea pune accent pe Pătimirea Domnului, pe durerea Maicii Sfinte. În ansamblu, Antologia „Pe o cruce de
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
Sfântul prunc Isus, se-nchină. De Crăciun s-a născut fiul- Dumnezeu, ce-a arătat lumii puterea iubirii, la greu, e sărbătoarea ce unește creștinătatea, căci în cuvântul Domnului e dreptatea. Este Crăciunul și pe la ferestre răsună Colindul... cântec după datină străbună, ,,O ce veste minunată'' voi simți mereu, de Crăciun, la fereastra sufletului meu. 21 Decembrie 2016 - MIT Referință Bibliografică: DE CRĂCIUN / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2186, Anul VI, 25 decembrie 2016. Drepturi de Autor
DE CRĂCIUN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371700_a_373029]
-
râului în razeși cristale-ncet plesnește.Zăresc peștii curcubeu,aurii și argintii,ce-și pun solzii în valoare,fluturând din aripioare.Susur duios se aude... IV. MĂRȚIȘOR, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016. (După datina străbună astăzi este mărțișor, zi de primăvară, soare, sus pe boltă niciun nor) Astăzi este mărțișor - zi de primăvară, calendarul așa zice, dar e frig afară. Două fire de arnici, alb și roșu răsucesc, le atârn la capăt ciucuri și
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
mea frumoasă fericire să adune. Este vremea florilor, chiar acum de mărțișor, dintr-o lună străvezie, floare galbenă îmbie. (gingașă, frumoasă floare, într-o zi de sărbătoare să-i dea Suzanei binețe, zâmbetul să o răsfețe). Citește mai mult (După datina străbună astăzi este mărțișor,zi de primăvară, soare, sus pe boltă niciun nor) Astăzi este mărțișor- zi de primăvară,calendarul așa zice,dar e frig afară.Două fire de arnici,alb și roșu răsucesc,le atârn la capăt ciucuriși cu
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
11 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Prin troiene și nămeți, Merg copii la colindeți. Cete de băieți și fete, Să colinde pe-ndelete... Cu trăistuțele pe spate, Să le umple cu de toate, Mere, nuci și covrigi buni C-așa-i datina la români. Abia așteptam vacanța de iarnă... Cea mai mare bucurie era să mergem cu colindețele...Așa se face că, de cu ziuă, îmi pregăteam traista și un ciomag cu care să mă apăr de câinii, din curțile oamenilor care
COLINDEŢELE-TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375739_a_377068]
-
răsună satul, la vreo nuntă. Dumnezeu mi-a oferit privilegiul de a mă naște pe acest meleag și sunt mândră de consătenii mei, oameni harnici, demni și pasionali. Am fost crescută și educată cu dragoste și respect față de obiceiurile și datinile străbune. Obiceiurile și Tradițiile fac parte din ființa noastră , respectându-le ... ne respectăm strămoșii, țara și pe noi înșine. (Floarea Cărbune) Ilustrație de Mirela Pete Referință Bibliografică: TRADIȚII ȘI OBICEIURI LA ROMÂNI / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375740_a_377069]
-
în vers frânturi din trăirile ce-i răscolesc sufletul. Și în fața acestor tânguiri ” Doar gândul mai stă să asculte / Cum crește în suflet durerea.”... Vatra satului rămâne spațiul dezmărginit în care ” vuiește viața cu tradițiile ei, cu obiceiurile sale, cu datinile ei sacre.” Viața la țară este intens simțită, este întoarcerea veșnică pe care ți-o dorești, este locul unde afli odihna mulțumirii depline și permanente. Simte poetul Titi Nechita că satul este ”suportul eternității”?. Și iată ce se spune despre
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
cu ei cam doi ani, au tâlhărit pe unde se putea. A fost prins cu doi tovarăși de hoție și urcat pe un scăunel spre a fi spânzurat. O fată din mulțime s-a îndrăgostit de el, astfel că după datina strămoșească a fost iertat, s-a însurat cu fata cea miloasă, dar și frumoasă, a făcut mulți copii. Tot ce a învățat înainte era uitat. Copiii au rămas cu o vorbă de la tatăl lor - „Să nu visați niciodată să fiți
GOLGOTHA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377750_a_379079]
-
prof. Marcel Proca), “Ștefan, Ștefan, domn cel mare” (Dan Ravaru), “Mai suntem români adevărați?” (Lăcrămioara Iolandina Ivan), “135 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu” (fragment istoric). Nu lipsesc din acest număr de sfârșit de an pagini cu obiceiuri și datini de sărbători și nici urarea de sănătate, noroc și prosperitate, liniște sufletească, gânduri bune și pace pe care primarul comunei și redacția revistei o adresează băcănenilor, tuturor cititorilor și colaboratorilor revistei. Urăm și noi un an înfloritor și viață lungă
“BĂCANII” – O REVISTĂ DE CULTURĂ NECESARĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377766_a_379095]
-
mamă! Îsi face case frumoase, cu garduri înalte , dar nu-ți mai dă o cană de apă pe arșită! Rătăcește prin lume și uită să se întoarcă! Îi este rușine cu ai lui , cu portul lui, cu muzica lui, cu datina lui! Îi este rușine cu el și de el ! Stă mănă intinsă la bogații lumii și nu vede bogăția din sufletul lui , din casa lui, din neamul lui!Și mai ales din mintea lui ! Nemăsurată și uitată bogăție, ! Iar el
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
cuvăntul scris!Nici nu știi ce putere formidabilă are cuvântul! Voi începe de aici, din satul nostru. Voi căuta prin lăzi de zestre și poduri de case, voi căuta povești de viață și vise uitate, voi afla obiceiuri vechi și datini străvechi, voi răscoli inimi și vieți pentru a scoate la lumină diamante uitate! Și toate vor fi așternute pe hârtie! Și de câteori oi obosi și nu știu încotro să o mai iau, o să vin mereu la Crucea Eroilor din
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
spiritul indian în determinarea sa și din ea s-ar putea deduce toate cele spuse anterior. Pentru un popor, istoria are totdeauna o mare însemnătate, căci datorită istoriei, el ajunge la conștiința căii spiritului propriu care se exprimă în legi, datini și acțiuni. Legile, sub forma datinilor și instituțiilor, sînt prin excelență elementul ce rămîne. Dar istoria prezintă unui popor imaginea sa sub un aspect care devine [220] prin aceasta obiectiv pentru el. Fără istorie, existența sa în timp se desfășoară
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
din ea s-ar putea deduce toate cele spuse anterior. Pentru un popor, istoria are totdeauna o mare însemnătate, căci datorită istoriei, el ajunge la conștiința căii spiritului propriu care se exprimă în legi, datini și acțiuni. Legile, sub forma datinilor și instituțiilor, sînt prin excelență elementul ce rămîne. Dar istoria prezintă unui popor imaginea sa sub un aspect care devine [220] prin aceasta obiectiv pentru el. Fără istorie, existența sa în timp se desfășoară oarbă, numai în sine, și este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ocazia marilor serbări religioase, ei descind în popor și-și aleg femeile care le plac mai mult; apoi le izgonesc, însă, după bunul lor plac. Cît despre proprietate, brahmanii dețin un mare privilegiu, întrucît nu plătesc deloc impozite. 3) Cartea datinilor a lui Manu (editată la Calcutta, însoțită de traducerea engleză, de Sir W. Jones) formează temelia legislației indiene. Ea este însă foarte neclară și incompletă. În cartea de legi a lui Manu pedepsele cresc pe măsura ce casta este mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
depăși sarcina atribuită ei; pentru cele mai triviale aspecte ale vieții, fiecare își are legile și regulile ei speciale. Diferențierea între caste se face printr-o infinitate de dispoziții, deosebiri, moduri de comportament, obiceiuri, prescrise fiecăreia dintre ele. Aceste numeroase datini și practici la care sînt supuse toate cástele, au cauzat englezilor mari dificultăți, anume în recrutarea de soldați. La început, aceștia erau recrutați din casta śudra, care nu este supusă la atîtea îndatoriri, cu aceștia nu s-a ajuns însă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai diverse prescripții. Îndatoririle brahmanului, ale acestei ființe eminente, care prin intermediul lor trebuie să facă onoare substanței sale, nu pot, într-adevăr, să consiste în acțiuni morale, ci mai curînd deoarece orice notă de interioritate lipsește într-un labirint de datini, care prevăd prescripții chiar pentru cea mai neînsemnată acțiune din afară și care conțin cele mai banale norme: ceva demn de dispreț din punctul de vedere al unei gîndiri raționale. Viața omului se spune trebuie să fie un necontenit serviciu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ceva. Soțul urmărit nu comite însă nimic ce i s-ar putea imputa, pînă cînd, din neatenție, își calcă urina proprie. Acum geniul rău are dreptul să-l chinuie cu patima jocului, ducîndu-l pe această cale la ruină. Aceste numeroase datini și practici religioase, la care sînt supuse toate cástele, au cauzat englezilor, după cum s-a spus [249], mari dificultăți, în special în cadrul armatei. Cei care aparțin castelor superioare nu pot mînca cereale: în armată ei primesc orez și sago. Atunci
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
des debats" numărul deputaților ce sânt a se alege în Camera Comunelor e de 652. Lupta fiind foarte înverșunată între amândouă partizile, ar trebui să presupunem de fiecare colegiu cel puțin câte doi candidați, adecă în total 1304 candidaturi. După datinele electorale din Englitera fiece candidat trebuie să fie introdus de către un număr de cel puțin zece alegători, candidatura sa cată să fie afișată cel puțin cu cinci zile înaintea datei alegerii. Dar aci ni se prezintă ceva care nouă ni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
silit până în fine să cedeze. [ 17 aprilie 1880] ["DEȘI TERMENUL "MESAJ"... "] Deși termenul "mesaj", cu înțelesul de comunicare făcută de puterea executivă către cea legiuitoare, e de origine americană și, până la 1848, se aplica numai la comunicațiunile prezidentului Statelor Unite, totuși datina acestor comunicări, combinată în statele europene cu principiul monarhic, are aci un înțeles mai grav decât în republice. În statele monarhice mesajele sânt asemenea comunicări pe cari puterea executivă le face celei legiuitoare și se împart în două categorii: cele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
miile de infuzorii [î]și dispută existența de câteva secunde într-o picătură de apă. Când statul e puternic organizat, întemeiat pe însuși natura poporului și a societății, pe un obicei al pământului trecut în sucul și sângele locuitorilor, în datinele și apucăturile lor, ambițiile indivizilor ce-și dispută puterea sânt irezistibil de comice pentru publicul mare și pentru omul dezinteresat. Mai grav este însă lucrul când statul e constituit din nou, instituțiile proaspete, legile încurcate și importate, deodată cu botinele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
are de obiect descrierea, împărțeala și spița de înrudire a popoarelor. Ca atare, se ține de-o parte de istorie și geografie, de alta de anatomie și fiziologie. În partea geografică studiază distribuția popoarelor pe glob, natura locuitorilor oricărei țări, datini și obiceie, limbă și religie. În partea istorică deosebește familiile de popoare, raporturile între ele și filiațiunea, le urmărește în migrațiunile lor cele mai depărtate și în încrucișările și corcirile lor. În partea anatomică și fiziologică în sfârșit hotărăște caracterele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și în încrucișările și corcirile lor. În partea anatomică și fiziologică în sfârșit hotărăște caracterele deosebite pe cari se-ntemeiază clasificarea raselor omenești. Dar, precum lesne se vede, etnografia nu are a face decât cu lucruri esterioare: distribuție, descendență, migrațiune, datini; ea nu se ocupă cu rezultatul lăsat în spiritul poporului prin toate schimbările acestea, cu substratul psicologic. Neapărat că și zona-n care locuiește, și natura părinților din cari se coboară, și încrucișările trebuie să se fi înmagazinat în spiritul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]