1,932 matches
-
cu numele națiunii sale?, iar Macedon Rotaru ține conferința Despre procesul materiilor în corpul omenesc. În ședințele publice, la care puteau participa și intelectuali din oraș, se recită poezii patriotice de Vasile Alecsandri și Andrei Mureșanu, se execută piese corale (Deșteaptă-te, române, Cântecul gintei latine ș.a.), dansuri populare în costume tradiționale românești. Societatea primea ajutoare din partea unor orașe transilvănene (Deva, Gherla, Năsăud, Zalău, Sibiu, Brașov, Câmpeni, Bistrița, Prundu Bârgăului, Gilău) și din România. Presa acorda atenția cuvenită societății, oglindind diferitele
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
a avut Războiul pentru Independență purtat de România în 1877. La aflarea veștii că puterile europene au recunoscut independența României se va organiza o adunare festivă cu un program artistic compus din piesele corale Steaua României, Cântecul gintei latine și Deșteaptă-te, române. În decembrie 1884 autoritățile maghiare din Cluj, împreună cu Senatul Universității, apreciază activitatea desfășurată de societate drept „vătămătoare” și hotărăsc desființarea ei. Pentru susținerea deciziei se afirmă că în ședințele literare „Horea, Cloșca, Iancu și Balint sunt zilnic pomeniți
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
pe judecătorul și moralizează („Iară osânda trage la plată...”). în rest „interogatorii”, „confruntări” - jocuri aproape gratuite, declanșate de un anchetator sadic și ineficient (inabil în astfel de situații - pare a spune versatul Iordache Cantacuzino aflând sentință: „Și dacă l-am deșteptat, îndată au dzis: «Au perit-au cei boieri? Ț Și dacă i-au spus că au peritŭ, au suspinat greu, dzicândŭ: «Ah! Ce s-au făcut!Ț”). Boierii uneltitori, marele spătar Constantin Ciogolea, comisul Pătrașcu Ciogolea, fratele lui, și serdarul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Transilvania („Albina”, „Familia”, „Gazeta de Transilvania”), „Foaia Soțietății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina” salută fondarea asociației, exprimându-și satisfacția față de programul de acțiuni anunțat. În numeroase zone ale țării - „Pe unde a sosit ideea proclamată în capitală a deșteptat entuziasme generoase, aspirațiuni mântuitoare” - apar secții județene și orășenești ale noii instituții. Societatea trece fără întârziere la organizarea de cursuri și școli pentru adulți, cursuri pentru muncitori și micii meseriași. În programele de învățământ o atenție deosebită era acordată limbii
SOCIETATEA PENTRU INVAŢATURA POPORULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289767_a_291096]
-
de pașa din Damasc către pașa Daud al Bagdadului. Această scrisoare, care ne servea și de pașaport, constituise pentru aga din Hit obiectul unui atât de mare respect, Încât o duse la frunte În semn de prețuire. Pe la mijlocul nopții ne deșteptarăm din cauza imensei gălăgii și a tumultului care cuprinsese orașul. Cerând o explicație, ni s-a spus că arabii deșertului porniseră În urmărirea pelerinilor. Aceste vești ne umplură de spaimă și neliniște, căci eram adăpostiți cu toții În aceeași casă și credeam
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
reviste româneștitc "Descoperirea Asiei În primele reviste românești" „În fundul Evropei, pe marginea Orientului”, cum scria Alecsandri la 1848, o mână de cărturari de numele cărora se leagă toate volutele unui crescendo publicistic Îngânaseră cu Dinicu Golescu: „Vremea este a ne deștepta, ca niște bune gazde care când ies din casele lor adună pe seama lor și a casnicilor lor; așa și noi: adunând binele care din citiri și cărți folositoare, care din călătorii, care din Întâlniri și adunări cu oameni de neamuri
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1903), în care poetul român este îndemnat „să stea cu luare-aminte, ca unul care ar aștepta să i se coboare o revelație, pentru a cuprinde în el sufletul celor din țara, din neamul, din vremea lui și, exprimându-l, să deștepte în inimi frăția adormită”. Tot Iorga elogiază Cântecele de vitejie ale lui G. Coșbuc și îi sugerează lui St. O. Iosif să obțină participarea lui Mihail Sadoveanu. Astfel, odată cu publicarea povestirii Cozma Răcoare (47/1903) începe o îndelungată colaborare, poate
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
înnoiri, așa încât antiunionismul lui vehement nu miră defel. Dacă evocarea unor închipuite fapte de vitejie patriotică ale străbunilor lui rămâne amuzantă, intransigența, austeritatea morală a boiernașului, oroarea lui de orice nelegiuire, abuz sau infamie ar fi lăudabile dacă nu ar deștepta destule suspiciuni, acrul moralist putând fi lesne bănuit de ipocrizie. Memorialistul nu e lipsit însă de talent. Unele evocări și câteva portrete își au plasticitatea lor, apăsată și cam vulgară. În general, scrisul lui S. apare dezordonat, învălmășit, surprinzând totuși
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
și o epigramă acidă. Numărul 37/1885 este consacrat împlinirii a treizeci și șapte de ani de la Marea Adunare de la Blaj: se comunică programul sărbătorilor, se tipăresc articole pe acest subiect (3 Mai 1848), se reproduce poezia lui Andrei Mureșanu Deșteaptă-te, române!, lângă poemul în cinci părți 3 Mai 1848, semnat de N.G. Rădulescu-Niger. D. M.
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
diferența că de data aceasta subversiunea mimesisului e asumată de la început (când naratorul primește vizita unui necunoscut enigmatic) până la finalul ce proclamă distincția între „fapt” și „imaginație” ca „nesemnificativă și inutilă”. Interesante prin potențialul lor alegoric sunt și povestirile „de deșteptat copiii”, care încheie cartea și care se vor transforma, odată cu Povești din pădurile fanteziei (1998), în feerie pură. În schimb, o miză mult mai ambițioasă are romanul Ridicarea în genunchi (1999), ce se deschide cu programarea unei sinucideri și se
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
și „autoșarjă”, U., pe cale de a deveni el însuși un personaj, își dezvăluie, dar rar și cu fereală, filonul de gravitate. Dacă îi plac hoinăreala și câte o prelungită zăbavă cu amicii e și din „teama de singurătate”, ce poate deștepta, din întunecatul ei cotlon, „teama de ratare”. Ciudate crispări la un glumeț cu limbă ascuțită, care pare să ia multe în joacă. O joacă fără pretenții, dar cu o doză de insolit este Epistolar cu 3 proști (2001), împricinații ce
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
la „Ziarul călătoriilor și al științelor populare”, fiind prezent ulterior în numeroase periodice, între care „Junimea literară”, „Azi”, „Familia”, „Pagini literare”, „Societatea de mâine”, „Viața literară”, „Calendarul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Bucovina literară”, „Limba română” ș.a. Redactor la „Glasul Bucovinei” și „Deșteaptă-te, creștine!”, în 1931 va scoate, împreună cu alți colegi, revista șapirografiată „Gâtița calicilor”; în anii următori e în redacția altor publicații: „Pana literară” (1933), „Orion” (1933-1935), „Argonaut” (1934), „Nord” (1938). După 1944 va colabora la „Familia”, „Gaudeamus”, „Crișana”, „Filobiblon”, „Nebănuitele
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
de îngeri, în spate cu securi”, iar altcândva îngerul lovește în pereții sufletului cu „securea durerii”. Apartenența la tagma angelică poate fi doar aspirație, „îngerețe”: „Coborând pe line aripi de suspine, / La un loc cu viermii, lin, să nu-i deștepte. / Se întoarce-n carne, alte vremi s-aștepte, / Alba îngerețe închegată-n tine!” (Înger amânat). V. mai rescrie capitole din Evanghelie, precum acelea referitoare la umblarea pe ape și la Cina cea de Taină, ori fantazează în marginea unor momente
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
toride și toamne ploioase. Contrastul exprimă revoltele unui Darie adolescent, elev de liceu, prizonier în atmosfera sufocantă a unui „loc în care nu se întâmplă nimic”, a unui „târg unde se moare”. E îndrăgostit de Uruma, a cărei făptură îi deșteaptă în sânge vuietul pădurii nebune de altădată și tot clocotul sălbăticiei magnifice din alte timpuri. Sănătoasa primitivitate, lumea arhaică, datinile și rânduielile proprii umanității necorupte, originare, sunt elogiate și în Șatra, roman ce urmărește odiseea tragică a unei comunități de
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
numai calea datoriei, dar și pe aceea a libertății. Și nu trebuie cu nici un preț ca ceva să se pună de-a curmezișul acestui aspect al funcției sale” <footnote Paul Osterrieth, op. cit., p.178 footnote> . Tatăl care înspăimântă, riscă să deștepte-n fete frica de bărbați și să provoace la băieți refuzul de a-i semăna, consecința fiind aceea că și fetele și băieții se vor refugia lângă mama și se vor fixa la aceasta. Prin prezența sa virilă în familie
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
îmi spune: «Ați fost la d-na X? Îmi fac și eu tot așa de frumos!». și d-na respectivă preluase modelul de la cineva. Locuințele aveau toate același tipar, aceleași cutii de chibrituri întunecate și prost dotate. S-au mai deșteptat ei după ’80, dar degeaba, tot de mântuială le făceau, să fie la număr. și câte n-au făcut la fel...”. Viața la bloc devenise și mai promiscuă în ultimii ani ai lui Ceaușescu: se întrerupea lumina, căldura și apa
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de protestatari i s-au alăturat locuitori ai orașului și, treptat, cererile economice (legate de lumină, hrană, căldură, bani) au fost înlocuite cu scandări anticomuniste: „Jos Ceaușescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos cu epoca de aur!”, „Jos tiranul!”, „Jos dictatorul!”. Tonul cântecului „Deșteaptă-te, române!” a fost dat mai întâi timid, manifestanții nu își aminteau prea bine cuvintele, apoi cineva a intonat mai puternic și, chiar dacă începutul a sunat a falset, în cele din urmă vocile s-au unit și cântecul și-a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
putea reedita curajul lor din 1987. Mulți dintre ei au recunoscut că protestaseră fiindcă le ajunsese „sărăcia la os”, dar și fiindcă doreau un viitor mai bun pentru copiii lor. Sunt mândri că au mărșăluit în coloană și au cântat „Deșteaptă-te, române!”. Unii consideră chiar că ceea ce s-a întâmplat în 1987 a fost „un exemplu, o repetiție pentru ceea ce s-a întâmplat în 1989” (Oprea și Olaru, 2002, p. 127). În ciuda traumelor suferite, gestul revoltei nu este regretat, fiind
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
versuri și publicist. Trăind și învățând la Baia Mare, Carei, Oradea, în condițiile dificile ale oprimării românilor, P. crește în spiritul naționalist, care constituie, alături de religie, fundamentul său moral, rațiunea activității de mai târziu. Încă din liceu începe să redacteze reviste („Deșteaptă-te, române”, „Muza crișană”), iar în perioada studiilor la Colegiul „Sf. Barbara” din Viena are un rol foarte activ în organizarea studenților români. Deși este hirotonit în 1863, va fi profesor de limba și literatura română la liceul din Oradea
POPFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288956_a_290285]
-
ce este a picturii impresioniste. În loc de a zugrăvi peisaj sau obiecte, poetul le schițează doar, fugitiv, surprinse în vibrația luminii și așezate într-o perspectivă care le distanțează oarecum de privitor, fixându-le parcă într-un plan ireal. Nu priveliștile deșteaptă amintiri, ci amintirea își creează peisajele ce-i convin, proiectând sau cernând asupra lor lumina din interior. Copilăria renăscută face apele de argint, întunecă „povârnișul viei” într-un „praf de soare”, albește livezile cu „pulbere de lună”, ridică din hornul
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Ghicește-mi în cafea (1938) și Bătaia (1942). Neîndoios, d. Victor Ion Popa purcede din vâna atât de viguroasă a d-lui Mihail Sadoveanu. Sensibilitatea sa domoală, de moldovean duios, natura provincialistă a lexicului, inflexiunea lirică a tonului narativ ne deșteaptă în spirit ecoul prozei sadoveniste. Cu Velerim și Veler Doamne ne întărim din nou impresia asupra înrudirii, în spirit, în procedee, în lexic, cu cel mai mare liric sămănătorist. Aici se cuvine însă o lămurire preliminară. A califica drept sămănătorist
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
declarat, P. a transformat poezia în căutare superioară, desfășurată ca un delir obsesiv și muzical - „mistică înfiorare”, rugăciune, murmur, strigăt de spaimă. Ciclurile de poeme sunt construcții polifonice, cu laitmotive ce aduc la suprafață dureri ascunse. Emoția intelectualizată, senzațiile rafinate deșteptate de arte intră prin P. în poezie în stilizări când manieriste, când încărcate de o grație naivă. Imagini picturale și sonore se înlănțuie în asociații de simboluri cu sensuri polivalente, al căror ultim mister poetul pare a-l proteja. Sugestia
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
Toate trec prin burtă... La burtă se simt cel mai tare” (lider local). „Am auzit, cum să nu auzim... Cum adică ce e Uniunea Europeană? Se pare că e un lucru bun să intrăm pentru noi... Probabil că ne-am mai deștepta și noi... În primul rând, ca să ni se dea trebuie să ni se și ceară ceva... Nu putem să nu facem nimic și numai să aștepți ca cerșetorii la colț de stradă. Și la francezi, când a intrat euro, și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
investiții mai multe, ajutor financiar de la Uniune pentru a ne ridica. Pe de altă parte, se speră la schimbări de mentalitate, în sens favorabil. O să învățăm să muncim, o să ne schimbăm treptat mentalitatea, vom avea conștiinciozitatea lor, ne vom mai deștepta, vom fi ca ei, spun cei din sat. Un alt element pozitiv este ieșirea liberă în spațiul Schengen pentru a vedea lumea, celelalte țări. Asemănările și diferențele între România și țările Uniunii Europene Am încercat să vedem cum percepe țăranul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
bătrânăă Una la mână!» (Ă) Nu e ușor să faci poezia să sune ca o goarnă; Întinderea versului este limitată, sunetul său mai mult puternic decât muzical. Goarnele inimii ale lui Dan Deșliu Își Îndeplinesc Însă din plin menirea: ele deșteaptă, cheamă la luptă, mobilizează (Ă). Nicolae Tăutu cultivă imaginea grațioasă, poanta lirică (Ă) de cele mai multe ori În efecte ieftine. Și aceasta pentru ca să-și acordeze focurile imagistice la elementele realității. În debutul poemului sugerează obscuritatea satului Prisaca (Ă): «Satul meu n-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]