1,102 matches
-
poet cu merite în presa și literatura română. Născut în Horecea - Mănăstire - Cernăuți a debutat în revista Junimea literară, a fost liderul de opinie și unul din organizatorii ziarului Bucovina de după iulie 1941, primredactor la Bucovina literară, redactor șef la Deșteptarea, revistă bilunară de îndrumare a căminelor culturale, profesor la școlile românești, director de cămin cultural la Mânăstirea Horecii. După ani de succese devine un înfrânt în literatură și ziaristică, ca și în viața personală. Cu trei facultăți ca pregătire, cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
României, Anul al treizecilea, Sibiu. Editura și Tipografia archidiecesană, întocmit cu aceleași coordonate ca și cel din 1880. * Calendariul Poporului Bucovinean Calendarul Poporului Bucovinean, Cernăuți, 1888-1913 în editura Biblioteca poporului bucovinean (1888), editor Librăria Romald Schally (18911896), editura Gazeta poporului „Deșteptarea” (1897-1900) Întocmit de S. Morariu-Andrievici între anii 1888 - 1894, E. Neșciuc între 1895-1913. Imprimat la Tipo și litografia concesională Arh. Silvestru - MorariuAndrievici în 1891, Tipografia G.Czopp în 1897, iar din 1888 la Societatea tipografică bucovineană. Scriau: S. Fl.Marian
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu cazacii; VI. Raporturile Transnistrienilor cu polonii; VII. Românii Transnistrieni sub hatmania lui Duca Vodă; VIII. Planurile rusești de expansiune și colonizare; IX. Colonizările românești în Ucraina Hanului; X. Organizația bisericească la Românii Transnistrieni; XI. Viața economică și culturală; XII. Deșteptarea Românilor Transnistrieni; XIII. Republica Moldovenească. Codrul Cosminului 1924 mai cuprindea recenzii, cronici, bibliografie, indice, erată. Lucrare de profunzime, realizată grafic în 1925 la Institutul de Arte Grafice ș Editură „Glasul Bucovinei” - Cernăuți. * Din prefața la Buletin rezultă că o dată cu „transformarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
județul Cernăuți. Apare în perioada noiembrie decembrie 1935 - septembrie octombrie 1937. Apărea o dată pe lună. Tipografia Kramer Selzman, Cozmeni. Începând cu numărul 2/septembrie octombrie 1937, devine organul Societății pentru Cultură și Literatură română, București, secția Cozmeni, Cernăuți. Serie nouă. Deșteptarea, gazetă pentru popor, redactată de un comitet, apare la Cernăuți la 15 noiembrie 1907, bilunar. Editor și proprietar: Societatea academică „Junimea”; redacția și administrația, Cernăuți, Piața principală nr.3. „O mână de tineri ne-am hotărât să scoatem o gazetă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
înșelați de străini cum să-și caute drepturile, doctorilor trupului - să-i mântuie de boala sufletelor lor. „Nețărmuita sa iubire pentru țărani l-a făcut pe Ion Grămadă, ca imediat după întoarcerea sa la Universitate să reînvie revista pentru popor „Deșteptarea” al cărui prim-număr, redactat de Grămadă, apare la 15 noiembrie 1907” (din „Ion Grămadă - scriitorul și luptătorul” de D. Marmeliuc în „Junimea Literară” nr.13/1936). Adresată mai ales țăranilor „Deșteptarea” cuprindea materiale în consens cu așteptările cititorilor: „Întoarceți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sa la Universitate să reînvie revista pentru popor „Deșteptarea” al cărui prim-număr, redactat de Grămadă, apare la 15 noiembrie 1907” (din „Ion Grămadă - scriitorul și luptătorul” de D. Marmeliuc în „Junimea Literară” nr.13/1936). Adresată mai ales țăranilor „Deșteptarea” cuprindea materiale în consens cu așteptările cititorilor: „Întoarceți inima spre Dumnezeu” sau „Sfântul Ioan Gură de Aur”, dar mai ales articole care însemnau sfaturi pentru ei. Astfel, se aflau publicate sfaturi referitoare la ce este un testament, cine îl poate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ioan Al. BrătescuVoinești, dr. Emilian Slușanschi, Mihai Vicol, Nicolai Cotos, Ilie Piticariu, Aurelian Voronca, Alexandru Vlahuță, Aurel Morariu, Iraclie Porumbescu, C. Urechie, I. Ionașcu, Mihai Teliman, Dr. Ermis, dr. O. Isopescul, dr. P. Tacu ș.a. Nu lipseau din paginile de la „Deșteptarea” evocarea lui Ciprian Porumbescu, întoarcerea la 1877, în timpul luptelor de la Plevna, când tocmai se împlineau 100 de ani de la luarea Bucovinei de către Austria, când stăpânirea sărbătorea cu tot fastul evenimentul, românii bucovineni, tinerii, sau abținut ostentativ serbării, și punându-și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
au dat în oftică și i-a adus purtarea pe crucea de la cap, la mormânt, a stihurilor: „Iar când fraților, m-oi duce De la voi și o fi să mor, Pe mormânt atunci să-mi puneți Mândrul nostru tricolor!” În Deșteptarea nr.16/17 din 1 15 iulie 1908, dar și în numărul următor, cititorii erau încunoștiințați că, fiind timp de vacanță, să-și trimită scrisorile pe adresa domnului Ion Grămadă, student la Zaharești, poșta Liteni, Bucovina. La 1 noiembrie 1908
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1908, dar și în numărul următor, cititorii erau încunoștiințați că, fiind timp de vacanță, să-și trimită scrisorile pe adresa domnului Ion Grămadă, student la Zaharești, poșta Liteni, Bucovina. La 1 noiembrie 1908, în numerele 20 și 21 ale revistei Deșteptarea, după o muncă de un an, în editorialul „Cel din urmă cuvânt către cititorii noștri”, se putea citi: Deșteptarea anunță că neprimind nici măcar o încurajare de la cei de la „Luceafărul Bucovinei”, „cu toate că ne-am îndreptat cu toată omenia către ei, nau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
adresa domnului Ion Grămadă, student la Zaharești, poșta Liteni, Bucovina. La 1 noiembrie 1908, în numerele 20 și 21 ale revistei Deșteptarea, după o muncă de un an, în editorialul „Cel din urmă cuvânt către cititorii noștri”, se putea citi: Deșteptarea anunță că neprimind nici măcar o încurajare de la cei de la „Luceafărul Bucovinei”, „cu toate că ne-am îndreptat cu toată omenia către ei, nau vrut să știe nimic de gazetă, de care ei singuri spuneau că lucrul bun e și chibzuit, și-au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
țărănimii. Conducătorul acestei reviste populare a fost regretatul Ion Grămadă, fecior de țărani din Zaharești, care în marele război de unire a poporului românesc a murit moarte de erou, scria Glasul Bucovinei în numărul său 606 din 7 ianuarie 1921. Deșteptarea, gazetă pentru popor, reapare în ianuarie 1921. În ea semnau: D. Marmeliuc, Livescu, Simeon Reli, econ. D. Furtună ș.a. Redacția și administrația în Cernăuți, strada Piața Unirii nr.3 * „Gazetarii sunt zilierii condeiului.” D.I. Lupaș „Literele sunt o republică nețărmuită
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
adaugă și rostul „de-a ilustra într-o sistematică bibliografie bucovineană și a Moldovei limitrofe distinsa Culturalitate a Bucovinei și a celorlalte meleaguri...” Pornind la drum, Leca Moraiu a avut bucuria pe care a avuto, mai înainte, Constantin Morariu la Deșteptarea: a scris și a publicat mai singur totul. El scria cuvântul de început, ca director, el „Legenda” „Spațiului mioritic”, „Din caracteristica și pitorescul limbii românești”, „Germanismomania junimistă”, „Bucovina bibliografică: Iracle Porumbescu”, el... „Multe și mărunte” plus Cronică... Și alături de el
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în preajma alegerilor de atunci. Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni nr.12 din 25 mai 1911 informa despre apariția broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, broșura fiind o încercare de a schița istoria răzășimii cu arătarea pericolului slavismului, chemând la deșteptarea națională a răzășimii. Despre slăbirea solidarității satului românesc de către stăpânirea austriacă vorbește pe larg prof. Constantin Loghin: „... constatând că unii țărani purtau încă din era moldovenească, ca descendenți din țărani liberi sau boieri scăpătați, numirea de „răzeși” sau „mazili”, stăpânirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Iorgu de la Vama publica traduceri din W. Hauff. Redactor responsabil la Încercări literare a fost St. Bodnărescu. Revista este o continuare a ceea ce fusese în ianuarie 1892 publicația litografiată „Tinerimea română” care i-a și reluat unele materiale pentru publicare. Deșteptarea din 1903 spunea: „Revista Încercări literare a apus acum 10 ani din cauza lipsei materialelor literare” * Temistocle Bocancea (1873-1916), care mai semna și B. Lucescu a colaborat la Încercări literare (18921893, Gazeta Bucovinei (1893, 1895), la Deșteptarea (19011904) dar și la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unele materiale pentru publicare. Deșteptarea din 1903 spunea: „Revista Încercări literare a apus acum 10 ani din cauza lipsei materialelor literare” * Temistocle Bocancea (1873-1916), care mai semna și B. Lucescu a colaborat la Încercări literare (18921893, Gazeta Bucovinei (1893, 1895), la Deșteptarea (19011904) dar și la alte periodice. El redacta Buciumul de la Câmpulung, o revistă politicoliterară, unde era avocat. Era prezent mai ales prin versuri cu tematică erotică, meditativă sau patriotică. Alături de Tudor Flondor și C. Berariu este coautorul lui „Moș Ciocârlan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Iancu Zota (18931896); Vartereș Prunal (1896 - 1897); Iancu Lupu (18971899); G. Popovici (1900); Iancu Flondor (19001902); Eudoxiu Hurmuzachi (1902-1904); Iancu Flondor (1908-1910). Organe de presă: Gazeta Bucovinei (14 mai 1891 - 6 aprilie 1897); Patria (14 iulie 1897 - 12 aprilie 1900); Deșteptarea (2 septembrie 1900 - noiembrie 1904); Apărarea Națională (17 octombrie 1906 - 29 septembrie 1908); Românul (16 octombrie 1908 - 4 februarie 1909); Patria (7 februarie 1909 - 27 noiembrie 1910); Viața nouă (6 ianuarie 1912 - august 1914). PARTIDUL CONSERVATOR ROMÂN DIN BUCOVINA Creat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
politică, în cultură, din amvonul bisericilor și chiar în Parlamentul de la Viena. Este drept, Transilvania cu Sibiul, Blajul și AlbaIulia a fost un pas înainte. Din Transilvania au venit profesioniștii care au creat și au stabilit platforma politică a jurnalelor Deșteptarea, Glasul Bucovinei de la Cernăuți; tot din Ardeal au coborât la Bârlad, în Țara de Jos, un Ion Popescu și a creat în 1870 ziarul Semănătorul, Ștefan Neagoe - Paloda, Haliță, Bârladul, dar și în Transilvania au mers un Alecsandri, un Eminescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Condusă de personalități cu însușiri și simțăminte alese, publicistica și-a adus din plin contribuția la crearea și consolidarea statului român, la soliditatea bazelor sale instituționale, la imprimarea valorilor politice, economice, literare și sociale, detașându-se Glasul Bucovinei, Bucovina și Deșteptarea, Junimea literară, Făt-Frumos, Fond și formă, iar mai recent tânăra revistă Glasul Bucovinei cu contribuție cernăuțeanobucureșteană, dar și jurnaliști cu dăruire în luptă. Păstrând vie amintirea unor vechi lucrători în presă - Artemie Berariu, Constantin Morariu, Iracle Porumbescu, Hurmuzăcheștii, Andrievici Morariu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bolgia închisorii va afla acces la fericire; aici i se vor lumina și se vor deschide izraelitului încă neconvertit porțile fericirilor, după spusa Mîntuitorului. În prima noapte după proces, cînd începe detenția propriu-zisă, se va trezi, în zgomotul infernal al deșteptării de la 5 dimineața, lîngă un preot-călugăr ortodox, care i se recomandă, în continuare, pe același prici, se aflau doi preoți catolici fac la fel. Sîntem în 7 martie 1960. Se hotărăște imediat să-i spună călugărului ortodox că-i ovrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
te cațări pe crengile de dormit. Se dormea cîte doi în pat, cap la cap, dar și cap la picioare, mai ales atunci cînd se înghesuiau cinci sau șase deținuți în două paturi alăturate. Nici nu s-a dat bine deșteptarea, că oamenii s-au repezit la coadă la closet. Closetul, și el bine gîndit de capetele luminate ale administrației, consta în două hîrdaie de lemn, unul pentru urină, celălalt pentru fecale; pînă am ajuns și eu la ele, se umpluseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
centrele universitare din țară și, mai ales, la Putna, la mormîntul domnitorului. Modelul lor îl constituise serbarea națională organizată de Eminescu și Slavici la împlinirea a 400 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna. Și unii, și alții urmăriseră același lucru: deșteptarea, redeșteptarea sentimentului național. În secolul al XIX-lea, autoritățile Bucovinei, supuse Austriei imperiale, îngăduiseră o manifestare ce le era ostilă; în secolul XX, activiștii partidului comunist, credincioși Moscovei proletare ruși de limbă română, cum i-a numit filosoful Petre Țuțea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
foști complici, de altfel, ai dictatorului, ca și unele, criptice, „demersuri” ale unor inși, foști aparatcici, ba la Moscova, ba la New-York, sunt din ce în ce mai rizibile!...Ă Cred însă că violența, singulară, a revoluției, uciderea potentatului va fi „un semn” de deșteptare cu adevărat națională, de „maturizare civică și politică” a românilor, de pierdere a acelei naive credințe într-un „drăguț de împărat”! Revoluțiile încep, de altfel, cu „uciderea stăpânului absolut”. Englezii au făcut-o în secolul al XVI-lea, francezii la
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
al prezentelor memorii, acela de a îndrăzni mult, plecând de la date „puține și mizere” și, mai ales, neînfricați de acea veche și chinuitoare problemă a identității, netimorați de târzia constituire într-un stat puternic și centralizat și de relativ târzia deșteptare a artei noastre literare lucide, majore, a formelor suprastructurii, precum istoria, filozofia - văzută ca sistem! -, psihologia, sociologia etc. Nordic în cazul meu vrea să însemne, în linia maestrului meu Nietzsche, a spune da existenței, norocului nostru pământesc și, în cazul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
rămânea izolați de interesele semenilor noștri; nu se poate să nu participăm cu toată energia la prefacerile ineluctabile, rezultat istoric și necesar. De aceea revizuirea materialului nostru istoric în legătură cu mișcarea de la 1848 și cu personalitatea lui Nicolae Bălcescu; de aceea deșteptarea din uitare a lui Dimitrie Cantemir și a legăturilor atât de strânse cu marii noștri vecini din răsărit; de aceea intensificarea cunoașterii sufletului colectiv al tuturor prietinilor noștri. Au început a se tipări traduceri din maghiară și bulgară. Se pregătesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de partea acuzaților. Și totuși n'au pornit ei norodul și nu l-au ațâțat. Dar cine știe ce se poate întâmpla mâni, dacă nu vom avea norocul să vedem cât-decât lucrurile îndreptându-se, mai ales că mișcarea norodului a fost o deșteptare teribilă pentru multe suflete. În paginile acestea nu vorbesc decât de învățătorii din satele unde a fost o mișcare, ori un început de mișcare. Gh. Țântilă din Cristești. În această comună sunt trei învățători: Țântilă, Ion Todicescu (Homița) și Costea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]