929 matches
-
sipete al căror conținut nu apucase încă să-l afle. Căută prin memorie acea stare copleșitoare de conviețuire cu obiectele. Zile și nopți în șir încercă din nou să se încarce cu energia lor, dar mecanismul meditației refuza să se deblocheze. Rotițe, pârghii și arcuri noi apăruseră, complicând și deturnând jocul. Simțea că obiectele acelea misterioase pe care le agonisise, pe fiecare împreună cu povestea sa, nu se mai lăsau descifrate și nici dezghiocate de învelișul lor solzos, pentru a le putea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de Lenny, în care două mormane de mușchi în costume cu dungi păzesc o ușă. Caraliilor ăstora le plătești partea lui Lenny, jumate din tot ce câștigi. Unul îți spune numele într-un microfon prins la rever, și ușile sunt deblocate cu un bâzâit puternic. Înăuntru sunteți doar tu, Angelique și Lenny. O să râdeți, dar, oricât de însingurată și izolată pare viața ta făcând joc de picioare, viața lui Lenny arată și mai rău. Închis aici în mansarda lui, îmbrăcat într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
roșie, exact ca la televizor. Singurul remediu pentru antigel e să-i golească stomacul. Apoi să i-l umple cu cărbune activat. Să găsească o venă și să-i pună o perfuzie cu etanol. Alcool pur de cereale ca să-i deblocheze rinichii. Ca să-mi salvez cățelușa, puișorul meu, trebuie s-o îmbăt turtă. Asta înseamnă o nouă vizită la Doctorul Ken, care spune, sigur, săptămâna viitoare e foarte bine pentru interviu. Dar mă avertizează că viața lui nu-i foarte palpitantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ele nu mai existau, atunci am sărit în brațele soțului meu și am izbucnit în plâns. Plângeam de bucurie pentru că nu mai aveam dureri și pentru mine a fost ceva fantastic, atunci am înțeles, că în sfârșit mintea mea se deblocase și programul-durere a fost anulat”. Autoarea volumului “Liniștea din interior” este pasionată de ceea ce face, studiază și aplică întru binele semenilor aflați la răscruci de drumuri elemente de psihologie, într-un limbaj liber am putea spune că psihologul Doina Comânici
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
responsabilitatea pentru viața mea. La o lună și trei săptămâni am reușit să-mi dau seama că eu eram mult mai bine și mi-am dat seama printr-o întâmplare. O să vă spun pe scurt cum am reușit să mă deblochez din strânsoarea minții mele programată pe boală. Era o zi călduroasă de vară și eu cu nașa mea de cununie ne-am decis să facem o plimbare până la căsuța ei la țară. Am luat copiii ei și am plecat în
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
ele nu mai existau, atunci am sărit în brațele soțului meu și am izbucnit în plâns. Plângeam de bucurie pentru că nu mai aveam dureri și pentru mine a fost ceva fantastic, atunci am înțeles, că în sfârșit mintea mea se deblocase și programul durere a fost anulat. Acel moment a fost incredibil, îl simțeam și totuși nu-mi venea să cred. Am plâns mult în brațele soțului meu, care nu a schițat nici măcar un gest, poate nici lui nu-i venea
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
câte patru-cinci k-uri. Dintre ei se va ridica un poet sau un romancier supraomenesc. Un pictor deasupra oricărei școli. Primul muritor al cărui nume va conține șapte k-uri va stăpâni lumea. Rostirea unei asemenea serii - ori numai citirea - deblochează energii necunoscute; pe cei slabi îi paralizează. Va fi perioada de vârf a umanității: va urma căderea. Toată grija pentru acest semn satanic; folosirea lui în mod nejustificat se întoarce împotriva celui nesăbuit! Și tot așa; nimeni nu scoate o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
seama, doctore? Dețin un act infailibil produs de către un personaj inventat! Și mai e ceva, doctore: știu un punct pe coloană, între două vertebre, pe care mi l-a dezvăluit, odată, Castelanul-cel-adevărat, un punct ce, apăsat vreme de trei ceasuri, deblochează al șaselea simț, indescriptibil. Drept dovadă, de aici, țin Stațiunea sub control!” ...Romancierul își scrie de mult cartea; Magistratul a început alta; Castelanul te urmărește până-n pânzele albe, la propriu. În Stațiune nu se mai întâmplă nimic. Romancierul s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
emana bună dispoziție. - Aveți dreptate, spuse. Fără musafiri, cât voi lipsi. Înaintă și era gata să apese un contact dar Gosseyn îi interzise. - O clipă, te rog. Aș vrea să verific conexiunile. N-am nevoie să dai alarma, mă înțelegi? Deblocă capacul și îl deschise. Numără și găsi patru fire în plus.. - Unde se duc? îl întrebă pe Olerdon. - La sala de control. Două pentru deschidere, două pentru închidere. Gosseyn aprobă și închise panoul. Era un risc ce trebuia să și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
aveau cum să-l scoată imediat din casă, iar timpul ajunsese măsurat la secundă, bărbatul era În trening, cu bagajul desfăcut, da, tipul nu era un ticălos, putea să rămînă acolo, iar cînd pleca În oraș nu avea decît să deblocheze yala și să tragă ușa după el - Ann se scula, sîmbăta, spre prînz. Ele se vor Întoarce spre seară și, poate, vor ieși toți patru, pentru vreo două ceasuri, la un restaurant; la Întoarcere, poate vor repeta noaptea ce trecuse
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ne ascundem sub fraze de politețe. Sunt imprudent de sincer, cum ați putut remarca. Numai cu cei care mă interesează cu adevărat. Așa am decis să fiu și cu dumneavoastră, încă din prima clipă. Ciudat, sinceritatea mea nu v-a deblocat. Tocmai ea, sinceritatea, provoacă în ziua de azi suspiciune. Era suspiciunii, cum zicea madame Sarraute, o cunoașteți, cred, o persoană în vârstă și perfect onorabilă, dintr-o veche familie nomadă, știe ce vorbește. Dar nu avea cum bănui proporțiile, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
trebuie să se priceapă. Am găsit de asemenea un fel de trenuleț. E mai mic și are destul de puține locuri, dar nouă ne ajung și mai și rămân. Foarte bine. Coborâm acum! Ajunseră în fața ușii și Velail încercă s-o deblocheze, dar avu nevoie de Altanovici ca să reușească. Setară procesul de autodistrugere și apoi se preocupară de transport. Găsiră posibilele trasee ale trenulețului și își dădură seama că face legătura între toate locațiile CercG din lume. Îl setară pentru postul trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
numai după miros!!!, ăhă, să fie ele sănătoase, nu e nevoie să le și văd, chiar dacă stau cu spatele, știu cine e, ne-am jucat în facultate cu asta mereu, e incredibil!, izbucneau băieții! Câte nu poate să facă mirosul!, deblochează memoria, creează emoții, povești, nu?... Neli intră cu fânul, cu roșii, salate și câțiva ardei iuți, trece discret spre bucătărie, acolo spală ardeii și îi aduce la masă, pe o farfurie, Lori se simte o clipă minunat, unghiurile ascuțite ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ciocane. Epuizase tot ce scosese din adâncuri cel ce deschisese mina înaintea lui. De acum înainte trebuia să sape el în munte ca să scoată afară alt minereu, iar pentru asta încă nu avea tot ce îi trebuia. Era necesar să deblocheze gura minei și să facă o cercetare la fața locului. Habar n-avea ce va găsi acolo, nu știa cum se prezintă galeria și nici cât este de sigură. Nu știa nici dacă se va putea descurca singur ori dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
emana bună dispoziție. - Aveți dreptate, spuse. Fără musafiri, cât voi lipsi. Înaintă și era gata să apese un contact dar Gosseyn îi interzise. - O clipă, te rog. Aș vrea să verific conexiunile. N-am nevoie să dai alarma, mă înțelegi? Deblocă capacul și îl deschise. Numără și găsi patru fire în plus.. - Unde se duc? îl întrebă pe Olerdon. - La sala de control. Două pentru deschidere, două pentru închidere. Gosseyn aprobă și închise panoul. Era un risc ce trebuia să și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Ajuns în fața blocului, am dat cu ochii de mașina neagră, bunicul nu întârzia niciodată, mereu îmi spunea și mie că punctualitatea înainte de toate, de cum m-a văzut, mi-a zâmbit, însă n-a mai coborât, și-a întins doar mâna, deblocând portiera din spate, pe care am deschis-o singur, iar când m-am așezat în mașină, m-a întâmpinat cu un servus, asta m-a mirat oarecum, altădată nu obișnuia să facă asta, dar i-am răspuns prompt cu săru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
șofer se foia nervos la volan, blocat în căldura soarelui; și-am avut brusca impresie că lumea se oprise. Rănile de la genunchi și de la piept erau emițătoare întoarse spre o serie de transmițătoare, purtând semnalele, necunoscute mie, care aveau să deblocheze acea imensă stază și să-i elibereze pe șoferii aceia de adevăratele destinații stabilite pentru vehiculele lor - paradisurile autostrăzii electrice. Când Catherine m-a dus la biroul meu din Shepperton, amintirea acestei extraordinare tăceri îmi era încă vie în minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
sperma care i se răcea în testicule. Doi polițiști traversară curtea însoțiți de un câine alsacian negru. Mă priviră cum mă plimb alene pe lângă mașina mea ca și când nu le-ar fi convenit prea mult că o atingeam. După ce plecară, am deblocat portiera șoferului și, cu efort, am deschis-o. M-am strecurat pe scaunul prăfuit de vinilin, înclinat pe spate din pricina podelei îndoite. Coloana de direcție înaintase cu cincisprezece centimetri spre pieptul meu. Mi-am ridicat picioarele tremurânde în mașină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
vârste? o întreb. Și Helen râde și zice: — Pentru că asta ești. Asta suntem amândoi. Roata se smucește din nou, și începem să coborâm. Ochii ei, îi zic. Ochii ei sunt albaștri. Și asta este viața mea. Când ajungem jos, omul deblochează bara de protecție, și-i dau mâna lui Helen când coboară din gondolă. Rumegușul e moale și elastic; ne poticnim și ne împleticim prin mulțime, ținându-ne de talie. Ajungem la Mona, care încă mai citește din agendă. — Hai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
facem noi cei de aici dacă o să avem noroc? i-a întrebat, o să ieșim afară. O să-i batem cu propriile lor arme. Hai că devine interesant, observă taximetristul, asta voiam să aud, puneți-vă cu toții pe claxonat, că asta o să deblocheze cu siguranță traficul. Azi s-a dat la pompe rația de benzină, nu se vede? Au ieșit cu toții în oraș cu mașinuțele, bravo lor! Uite-așa i-a jucat Stalin pe degete atît pe Churchill, cît și pe american, zice
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
acest lucru. Mențineți poziția timp de tre-cinci secunde, apoi relaxați umerii și brațele și rotițile în față din nou. Repetați de trei-șase ori. Figura 4.14. Destinderea spatelui superior Beneficii: această manevră destinde vertebrele superioare și mușchii care le înconjură, deblocând, astfel, nervii din această zonă tensionată cronic și restabilind comunicarea neurală cu organele și glandele. Deschide cutia toracică, facilitând, astfel, respirația profundă, și destinde articulațiile umerilor. Încercați să faceți acest exercițiu din când în când în timpul zilei, mai ales după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
puțin, dați drumul presiunii și repetați de trei-patru ori. Acesta este capătul Canalului de Control (figura 4.17). Beneficii: presiunea exercitată în acest punct stimulează Canalul de Control să pulseze energia în sus spre cap dinspre coloana vertebrală. De asemenea, deblochează obstacolele din calea fluxului de energie. c) Puneți palmele pe cap, cu degetele încrucișate și folosiți degetele mari pentru a găsi cele două puncte vitale localizate la ceafă, acolo unde vertebrele cervicale se unesc la baza cutiei craniene. Apăsați tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ce i-ar fi permis să slujească la închiderea-deschiderea unei încuietori. Bărbatul mătăhălos se cățărase cu coatele peste foaie și îl bodogănea pe desenator. - Cu țeava asta vrei tu ca să le dai pe spate pe elvețience?! Cu ce o să-l deblochezi și o să-l blochezi pe mecanism?... Crezi tu că guvernantele mai copticele n-au mai văzut ele țeavă ca a ta?... A glisat ele și pe țevi mai arătoase! Pui pariu că a mea e de două ori mai groasă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se primește. Ea se simte, există sau nu în interiorul nostru. În inimă, acolo, în casa sufletului și asta o știm amândoi. - Dacă există, eu nu o mai simt. Poate s-a blocat pe undeva și nu mai reușesc să o deblochez, sau chiar s-a stins de dor și singurătate. S-a pierdut. Nu știu. - Nu mai vrei să iubești, ți-e frică să nu te rănesc. - Ai făcut-o de atâtea ori încât am devenit imună. - Așteptările tale te-au
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Îngâna cu vara, dar cărțile care au protejat de uliu mama și puii erau Încă la locul lor. De data asta nu am mai riscat o ieșire pe pervaz. L-am chemat pe Gerald de la pază să mă ajute să deblochez fereastra. Toate cărțile supraviețuiseră, mai puțin Cele zece legi naturale ale gestionării cu succes a timpului și vieții dumneavoastră: strategii demonstrate pentru creșterea randamentului și pacea interioară, care arăta ca podeaua unei peșteri, cu stalagmite mici de porumbel acoperind sloganurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]