5,739 matches
-
cineva se apropiase de el, „jidovul rătăcitor“, care îi schimbă bandajul, pentru a semăna cu Moshe Dayan. Paradoxal, vede mai bine cu ochiul drept: „dar nu îndrăznea să se bucure, nu-mi venea să cred; parcă tot aș fi visat“. Decanul îi cere ca a doua zi să vină la școală cu bandajul pe ochiul drept „așa cum ai fost admis și cum stă scris la dosar“. Orobete se întâlnește iarăși cu „Domnul Israelit, Domnul Jidov Rătăcitor“; acesta face iarăși o minune
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
statului este pusă în aplicare iar povestirea luptelor comuniste din anii '30 este în centrul unei tinereți înălțate la rang de model eroic. Personalitățile din lumea intelectuală și științifică i se închină: Constantinescu-Iași anunță în 1973 că Ceaușescu reprezintă viitorul, decanul Universității din București, Petric, îl consideră ca fiind "o sursă inepuizabilă de inspirație". În 1973 apare primul volum de omagii aduse lui Ceaușescu, cu ocazia aniversării a cincizeci și cinci de ani. Ediții ale operelor sale figurează în vitrinele tuturor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în spiritele celor slabi de înger prin aserția că nu mai poate exista partid conservator deoarece patru membri lipsesc din lista conservatorilor din nou organizați; fără a discuta brevetele de capacitate sau de întîietate pe cari le decernă "Romînul", ca decan al liberalilor, membrilor partidului conservator, fără a intra în fine într-o discuțiune care numai serioasă nu poate fi întru cât privește publicarea numelor numai a președintelui și vicepreședintelui partidului conservatorilor, de vreme ce oricine știe că în toate țările constituționale din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
România, cu d. dr. Davila: 1) inspector general al serviciului sanitar al armatei (leafă și rang de general), 2) profesor de chimie la facultate, 3) membru al Eforiei spitalelor, 4) membru al Consiliului permanent al instrucției publice, 5) locțiitor de decan al Facultăței, 6) inspector al Muzeului anatomic de la Colța, 7) omnipotentul dirigent al Institutului de orfane "Elena Doamna". 8) președinte al Societății de arme, 9) membru în consiliul de administrație al fabricei de chibrituri, 10) vicepreședinte al Societății corpului didactic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din întreaga Europă în lupta împotriva fascismului. În acest context și-a exprimat intenția de a înainta un memoriu forurilor competente, pentru a le informa asupra „situației grave în care este pus în țara noastră învățământul limbii și literaturii române”. Decanul Facultății de limbi slave, DUMITRU PĂCURARIU, aprecia că „programa dovedește o regretabilă îngustime de vederi, cu consecințe grave asupra posibilităților viitoare de a face, prin mijlocirea limbii și literaturii române, educația patriotică a tinerelor generații”. Este de neconceput, susține el
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
din care 900 în învățământul superior. Calificând măsura comasării unor facultăți din cadrul Academiei de Științe Economice drept „antiintelectuală”, profesorul IVANCIU NICOLAE VĂLEANU afirmă că în rândul cadrelor didactice ar exista o profundă nemulțumire determinată de aceste reorganizări. Academicianul PAVELCU VASILE, decanul Facultății de Filozofie - TUDOSESCU ION și profesorii POPESCU NEVEANU și EMIL VERZA - apreciază desființarea secție de psihologie din învățământul universitar „o greșeală politică, cu consecințe negative incalculabile”. Reprofilările din învățământul mediu - transformarea liceelor real-umaniste în licee de specialitate - precum și reducerea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
respectul desăvârșit al colegilor de catedră și al conducerii Facultății. Profitând de oarecare „dezgheț” în politica de cadre, petrecut pe la sfârșitul deceniului VIII al trecutului veac (când s-a deschis supapa promovărilor și a noilor angajări în rândul personalului universitar), decanul Facultății de Istorie, profesorul Vasile Cristian, cu concursul dobândit din partea Rectoratului Universității, a încercat să-i permanentizeze statutul didactic lui Leonid Boicu, pentru care a și fost creat un post de conferențiar. Creația științifică și prestația didactică ale acestuia erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Boicu a luat atitudine, comunicată celor responsabili de soluționarea dosarului de concurs, în cuprinsul unui text demn de o antologie a caracterelor, a demnității umane și a verticalității morale, text pe care, unul dintre destinatari (profesorul și prietenul Vasile Cristian, decan pe atunci al Facultății) l-a făcut public pe când expeditorul tocmai împlinea 65 de ani. Cu credința că gestul nostru, de a readuce acele rânduri în memoria foștilor colegi și a celor care i-au cunoscut, ori le-au fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Faptele: Un exemplu semnificativ pentru cât de benefică este orice apariție la bară a maestrului Ludovic L. (pe care, de fapt, nu-l cheamă Ludovic L., ci cu totul altfel) a fost recursul declarat de Profesorul Doctor Jasper Rodrigo Fitacek, decanul Facultății de Științe Umaniste. După cum o știe toată lumea, profesorul Fitacek este unul dintre marii savanți ai țării și nu numai -, lucru pe care nu l-a contestat nici măcar procurorul de caz, eminentul Doctor Ragnavaldur Sicl. Însă profesorul Fitacek "a căzut
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Fitacek "a căzut de fraier", cum se spune, într-un caz de acordare nemeritată a nu mai puțin de optsprezece diplome de absolvire. De fapt, conferențiarul doctor J. B. Rupert și secretara șefă Maria Welt au manipulat acele înscrisuri, însă decanul a fost cel ce a semnat diplomele unor studenți care n-au trecut niciun examen. Speța, amplu mediatizată, a scos la iveală că Rupert și Welt au încasat bani mulți pentru acele diplome nemeritate, iar Fitacek a semnat fără să
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Mergi la serviciu destul de satisfăcut și liniștit. Până ce ajungi acolo. Această locație devine și un loc geometric al breslei pe care cu modestie o reprezint. Mulți reprezentanți ai școlii ieșene de psihopedagogie și-ai prelungit existența pe aceste meleaguri (de la decanul facultății și până la, foarte recent, administratorul nostru). Ne-am Întâlnit de multe ori, pe rând la fiecare, la câte o sfințire, o aniversare, o degustare sau o desfătare. Prilej de noi și inedite legături, convorbiri și comuniuni. „Mai toarnă, măi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
singur, conducându-și mașina și în cele mai multe ocazii stătea retras. Devenea foarte comunicativ în discuțiile inițiate pe teme din trecutul istoric, obiceiurile și costumele din țara sa. S-a dovedit un interlocutor deosebit la întâlnirile din cadrul acțiunilor diplomatice. Ambasadorul Kuweitului, decanul de vârstă al Corpului diplomatic, de aproape 80 de ani, era renumit mai mult, datorită faptului că avea soție de cca 25 28 de ani, deosebit de frumoasă, care la fiecare apariție purta veșminte diferite și cele mai scumpe, după cum relatau
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
condițiile în care alte țări candidate întârziau să se decidă. Acceptându-se propunerea, acest act a avut, ca urmare, faptul că pe tot parcursul procesului de pregătire inițiat de NATO pentru viitoarele state membre, România a contat la Bruxelles ca "decan" al țărilor candidate. Am redactat, de asemenea, documentul cerut de NATO fiecărei țări candidate, prin care acestea își prezentau viziunea proprie asupra Alianței, motivele pentru care își manifestă interesul de a se ralia la NATO, programul de pregătire avut în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la punctul 6, stipula: "Președinția și celelalte funcții de conducere ale reuniunii și ale organelor sale subsidiare vor fi asigurate de către reprezentanții tuturor statelor participante, pe baza principiului rotației". După discursul ministrului, a urmat Declarația Secretarului de stat care, mulțumind decanului corpului diplomatic, Ambasadorul Danemarcei, lăsa să se înțeleagă că președinția fusese decisă, fără a se lua în seamă sugestiile părții române. Ceea ce se bănuise la București se întâmpla la Helsinki, când proaspătul președinte a refuzat să observe și să acorde
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA * Autorul este jurist, exercitându-și profesia didactică în învățământul superior (1950-2006) unde a deținut funcții didactice, succesiv până la aceea de profesor și Decan; în diplomație (1959-1996) în Centrala MAE (director), iar în exterior, ca ambasador; la Consiliul Legislativ (1996-2008) consilier pe probleme de drept internațional. Este doctor honoris causa și i s-a conferit Premiul Internațional "Nicolae Titulescu" pe anul 2007; este Președintele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ale violenței TV și care amplifică potențialul de impact negativ al acesteia. Violența mediatică și protecția minorilor Această tematică specifică a format obiectul unui amplu Raport de sinteză întocmit de cunoscuta Annenberg School of Communication (University of Pennsylvania) al cărei decan a fost profesorul George Gerbner (pionier al cercetărilor privind violența mediatică și impactul acesteia asupra copiilor și tineretului). Raportul a fost întocmit pe baza a 4.600 de răspunsuri primite din partea comunității universitare internaționale și publicat sub titlul Violență și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
literar, stilistician. Este fiul lui Vasile Andriescu și al Mariei Andriescu (n. Samson), învățători. A absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1947) și Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1951). Funcționează ca profesor la aceeași facultate, al cărei decan a și fost între anii 1985 și 1990, deținând, concomitent, funcția de director al Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor din Iași. Un timp a funcționat ca lector al Universității din Dijon (1968-1971). A colaborat la „Cronica” (din a
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
După primele clase gimnaziale de la Pitești, trece la Liceul „Sf. Sava” din București, tot aici urmând Facultatea de Drept. În 1897, își susține doctoratul la Berlin. Profesor de drept civil la Iași, apoi la București, unde, din 1936, va fi decanul Facultății de Drept, figură marcantă a Baroului de Ilfov și deputat, din partea Partidului Conservator, al Colegiului de Argeș, A. s-a integrat mișcării pentru o Românie întregită. Pasionat de teatru, scrie mai ales piese istorice, unele cu subiecte celebre (Filip
ANTONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285391_a_286720]
-
a Universității „Babeș-Bolyai” (1954-1958) și se afirmă în cadrul cercurilor științifice studențești. După obținerea licenței, își începe cariera didactică în învățământul superior clujean. Doctor în filologie din 1971, ajunge profesor la Facultatea de Litere. A îndeplinit și funcțiile de prodecan și decan la aceeași facultate. Debutează cu articole de istorie literară în „Buletinul cercurilor științifice studențești. Științe sociale” (Cluj, 1956-1957), iar editorial cu studiul monografic Aron Densușianu (1974). Colaborează cu studii de istorie literară și comentarii critice la revistele „Limbă și literatură
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
se petrece ca în basm, cu numeroase apariții de personaje și locuri supranaturale: orașul Limonardo și povestea „marelui învățat Biju”, învingător în lupta cu „Mama Petre”, „monstru, cu capul despicat dintre ochi și până la bărbie”, „paznicul hranei și întrerupătorul zodiacului”, „Decanul Majestății”, „orașul-surpriză” Bostonbach, unde „locuitorii nu umblă, ci se târăsc pe o parte a trupului, cu urechea lipită de pământ” și au, ca principală ocupație, „crearea de materii nule”, călătoria cu „Antroposfera” în căutarea Kemattei etc. C. parodiază și combină
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
1943, întors în țară, ocupă Catedră de limba franceză la Academia de Înalte Studii Comerciale din Cluj-Brașov, al cărei rector devine în 1945. Din 1948 și până la sfârșitul vieții a fost profesor la Facultatea de Filologie a Universității din București, decan al Facultății de Limbi Romanice și Clasice (1963-1965) și câțiva ani prorector. A primit distincția „Palmes académiques” a guvernului francez. Teza de doctorat în literatura comparată, La Légende de Geneviève de Brabant et șes versions roumaines (1938), trecută cu mențiunea
CONDEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286356_a_287685]
-
la Ploiești și la București și studii teologice la București (1852-1858), face studii universitare de filosofie și pedagogie la Leipzig (1860-1866), luându-și aici doctoratul în filosofie (1866). Revenit la București, este profesor de liceu (1866-1888), apoi profesor universitar și decan la Facultatea de Teologie (1882-1884, 1888-1891), director de studii la Azilul „Elena Doamna” (1882-1886, 1888-1889). A întemeiat revista de pedagogie „Educatorul” (1883-1884). A colaborat și la „Columna lui Traian”, „Ghilușul”, „Învățătorul”, „Lumina pentru toți”. Autor de manuale didactice, C. publică
CONSTANTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286382_a_287711]
-
București. În 1949 își începe, la aceeași facultate, cariera universitară - care devine, pe măsura desprinderii de activitatea și funcțiile politice, un domeniu de afirmare profesională, în 1990 ajungând șef al Catedrei de literatura română, iar din 1993 până la pensionare (1996), decan, continuând să funcționeze ca profesor consultant. În 1971 a obținut titlul de doctor în filologie. Paralel cu activitatea universitară, între 1952 și 1964 a fost director general în Ministerul Culturii, a condus succesiv (de la vârsta de douăzeci și nouă de
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
fiul Agafiei (n. Rotaru) și al lui Vasile Coval, țărani. După absolvirea, la Chișinău, a Facultății de Filologie din cadrul Universității de Stat din Moldova (1961), lucrează la cotidianul „Moldova socialistă”. Doctor în filologie, între anii 1986 și 1992 activează ca decan al Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat din Moldova, iar din 1989, ca șef al Catedrei de teorie și practică a presei la aceeași universitate. C. cercetează îndeosebi fenomenul jurnalistic din secolul al XIX-lea, alcătuind culegeri de texte
COVAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286459_a_287788]
-
literaturii române, de la cea veche până la cea din deceniul al optulea, accentul principal fiind pus pe popularizarea acesteia (prin recitaluri și lecturi făcute de actori, prin dramatizări), pe conferințele și lecturile unor scriitori însemnați (cu deosebire N. Iorga, apreciat ca decanul conferențiarilor la radio, și T. Arghezi, colaborator statornic), pe scriitorii care au fost nu doar colaboratori, ci și îndrumători ai radioului (L. Rebreanu, V. Voiculescu, V. I. Popa, Horia Furtună, Em. Bucuța). În fine, în Scena undelor, C. relevă contribuția
CRACIUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286462_a_287791]