10,827 matches
-
2 directori adjuncți, numiți și revocați de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât conducerea nu mai este realizată de Colegiul științific, ci de directorul INM. În felul acesta, rolul INM și mai ales al Consiliului științific este slăbit, toată puterea decizională concentrându-se în mâna unui singur om, în concordanță cu întreaga viziune exprimată prin aceste proiecte de lege. Există astfel un risc sporit de influențare a activității INM. ... 57. În condițiile în care activitatea desfășurată în ultimii ani a fost
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
astfel cum este reglementat în prezent, se consideră că această afirmație este nefondată. Aceasta nu reprezintă o veritabilă critică de constituționalitate, ci doar un punct de vedere politic diferit față de decizia politică majoritară. Și afirmația potrivit căreia „toată puterea decizională se concentrează în mâna unui singur om“ este nefondată întrucât, potrivit textului de lege criticat, directorul și cei 2 directori adjuncți sunt numiți și revocați de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, care are întreg controlul asupra activității acestora, putând, în
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
alin. (3) din Constituție, în termen de cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare. ... 116. În cauză, propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților la 27 septembrie 2022, iar de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 17 octombrie 2022. Legea a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere în vederea exercitării dreptului de sesizare asupra constituționalității la data de 19 octombrie 2022, iar la data de 20 octombrie 2022 a fost
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
mic de alți magistrați în adunarea generală sunt de natură să transforme colegiile de conducere în echipa de suport a președinților de instanță, cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și ale art. 124 alin. (3) din Constituție. Or, componenta decizională ar trebui să revină tuturor judecătorilor și să poată fi exercitată prin reprezentanți democratic aleși, neconstituționalitatea prevederilor fiind evidentă, întrucât este afectată în substanță însăși independența judecătorilor. Aceleași critici vizează și colegiile de conducere ale parchetelor. ... 143. Curtea observă că
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
sunt criticate întrucât conducerea Institutului Național al Magistraturii nu mai este realizată de Colegiul științific, ci de directorul Institutului Național al Magistraturii. În felul acesta, rolul Institutului Național al Magistraturii și, mai ales, al Consiliului științific este slăbit, toată puterea decizională concentrându-se în mâna unui singur om. Se mai critică faptul că Institutul Național al Magistraturii este eliminat complet din procedura de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție sau din procedura de selecție a inspectorilor judiciari
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
termen de cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare. ... 17. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat la 11 octombrie 2021, după care a fost transmisă Camerei Deputaților, care a adoptat-o, în calitate de Cameră decizională, la data de 8 martie 2022. La data de 14 martie 2022, legea adoptată a fost depusă în vederea exercitării dreptului de sesizare asupra constituționalității legii, la data de 19 martie 2022 a fost trimisă la Președintele României pentru promulgare
DECIZIA nr. 431 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262955]
-
neconstituționalitate - în sensul că nu ar fi fost solicitată fișa financiară - nu se susțin. ... 21. Totodată, Curtea observă că autorul obiecției nu critică faptul că nu a fost solicitată o fișă reactualizată ca urmare a unor modificări operate în Camera decizională, ci numai lipsa cererii fișei inițiale, de la momentul demarării procesului legislativ. Curtea nu poate invoca din oficiu critici distincte de cele invocate de autorul obiecției, astfel că nu se poate pronunța asupra acestui aspect. ... (2.2) Criticile de neconstituționalitate raportate
DECIZIA nr. 431 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262955]
-
Curtea Constituțională cu obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 16 noiembrie 2022. Obiecția de neconstituționalitate a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a fost
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
sesizare referitoare la neconstituționalitatea art. I din Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 16 noiembrie 2022. Obiecția de neconstituționalitate a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a fost
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale și, respectiv art. I din această lege, adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 16 noiembrie 2022. Analizând susținerile Avocatului Poporului și ale celor 57 de deputați cuprinse în motivarea obiecțiilor de neconstituționalitate, Curtea constată că aceștia critică și dispozițiile art. I pct. 107 (cu referire la art. 457 din Legea
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
noiembrie 2022. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale a fost adoptată în procedură generală de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 16 noiembrie 2022 și a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaților pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității sale la data de 21 noiembrie 2022. Potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „În
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
vizează o lege nepromulgată, și anume Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, lege adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data 16 noiembrie 2022. De asemenea, Curtea reține că autorii obiecției de neconstituționalitate invocă și critici de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă ale Ordonanței Guvernului nr. 16/2022, respectiv ale unor dispoziții din aceasta, ordonanță emisă în temeiul unei legi de
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
domeniul drogurilor sau conexe ... Bugetul subprogramului C: 2.000 mii lei ... D. CERCETARE, EVALUARE, INFORMARE Obiectiv general: Dezvoltarea și consolidarea unui sistem integrat și flexibil de colectare a datelor privind fenomenul drogurilor, în vederea utilizării celor mai recente informații în procesul decizional și al formulării și aplicării răspunsurilor din domeniul sănătății publice și securității cetățenilor Măsuri de implementare: a) Dezvoltarea capacității instituționale și a infrastructurii de suport pentru activitățile de cercetare științifică în domeniul drogurilor ... b) Implementare de studii și cercetări în
PROGRAM NAȚIONAL din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263730]
-
și fundamentează pozițiile României în procesul de negociere și adoptare a inițiativelor la nivel european, în domeniul său de competență, potrivit cadrului normativ privind organizarea și funcționarea Sistemului național de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituțiilor Uniunii Europene, cu modificările și completările ulterioare; ... 2. asigură îndeplinirea, în domeniul de competență, a obligațiilor decurgând din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene și al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, precum și de stat candidat
HOTĂRÂRE nr. 1.606 din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263614]
-
apartenență la o categorie defavorizată sau pe alte criterii de discriminare interzise prin lege. Atribuţiile şi Regulamentele de funcţionare ale organismelor colective şi comisiilor constituite la nivelul I.N.G.G. ,,Ana Aslan” sunt stabilite prin decizie manageriala. I.N.G.G. ,,Ana Aslan” asigură transparenţă decizională cu privire la publicarea pe pagina de intranet/internet a instituţiei, după caz, a deciziilor, reglementărilor sau a altor documente de interes general. CAPITOLUL II Obiectul de activitate al institutului Art. 2. - (1) Institutul este unitate sanitară de nivel național, cu
REGULAMENT din 8 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262813]
-
va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări. (3) În toate cazurile, raportul va cuprinde, în anexe distincte, amendamentele admise și cele respinse de comisie, cu motivarea corespunzătoare, precizând Camera decizională pentru fiecare amendament admis sau respins. (4) În cazul în care o comisie examinează în fond mai multe proiecte de lege și propuneri legislative care au același obiect de reglementare, aceasta va întocmi un singur raport de admitere, cu respectarea
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
și calitatea de membri ai comisiilor permanente. (7) Celelalte probleme legate de organizarea și funcționarea comisiilor speciale vor fi reglementate de birourile acestora, în măsura în care prevederile art. 45-67 nu sunt îndestulătoare. Articolul 80 Procedura de lucru și mecanismul decizional aplicabile în domeniul afacerilor europene se realizează în conformitate cu normele procedurale prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament. ... 4. Comisii de anchetă Articolul 81 (1) La cererea unei treimi din numărul membrilor săi, Senatul poate hotărî
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
România; • lit. s) - regimul general al cultelor; ... – art. 83 alin. (3) - Președintele României - prelungirea mandatului; ... – art. 136 alin. (3), (4) și (5) - Proprietatea; ... – art. 141 - Consiliul Economic și Social. ... ... (8) Senatul ia în dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională, proiectele de lege și propunerile legislative adoptate de Camera Deputaților, la sesizarea acesteia, în domeniile stabilite la art. 75 din Constituția României, republicată, după cum urmează: 1. proiectele de lege și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
Legislativ, Guvern, Consiliul Economic și Social. (2) Pentru celelalte proiecte de lege și propuneri legislative care se dezbat și se adoptă, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, mai întâi de Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, competența decizională aparține Senatului. (3) Senatul, ca primă Cameră sesizată, se pronunță asupra proiectelor de lege și propunerilor legislative cu care este sesizat, în termen de 45 de zile de la data prezentării acestora în Biroul permanent. Pentru coduri și alte legi
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
de primă Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite Camerei Deputaților, care va decide definitiv. (2) În cazul în care Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, adoptă o prevedere care, potrivit alin. (1) , intră în competența sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă și Senatul este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la Camera Deputaților, care va decide definitiv în procedură de urgență. (3) Dispozițiile alin. (2) referitoare la întoarcerea legii se
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la Camera Deputaților, care va decide definitiv în procedură de urgență. (3) Dispozițiile alin. (2) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător și în cazul în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, adoptă o prevedere pentru care competența decizională aparține Camerei Deputaților. (4) În situația în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, adoptă o prevedere care produce cumulativ existența unor deosebiri majore de conținut juridic și existența unei configurații deosebite, semnificativ
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
Camera Deputaților, care va decide definitiv în procedură de urgență. (3) Dispozițiile alin. (2) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător și în cazul în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, adoptă o prevedere pentru care competența decizională aparține Camerei Deputaților. (4) În situația în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, adoptă o prevedere care produce cumulativ existența unor deosebiri majore de conținut juridic și existența unei configurații deosebite, semnificativ diferite, între formele adoptate de cele două
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător și în cazul în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, adoptă o prevedere pentru care competența decizională aparține Camerei Deputaților. (4) În situația în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, adoptă o prevedere care produce cumulativ existența unor deosebiri majore de conținut juridic și existența unei configurații deosebite, semnificativ diferite, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, încălcând cele două criterii esențiale cumulative stabilite prin Decizia Curții Constituționale
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
116 Proiectele de lege și propunerile legislative se dezbat și se adoptă cu procedură de urgență, de drept, în următoarele situații: a) ordonanțe de urgență; ... b) Senatul a adoptat, ca primă Cameră sesizată, o prevedere care intră în competența sa decizională, prevedere neînsușită de Camera Deputaților, care a retrimis proiectul pentru o nouă dezbatere; ... c) Camera Deputaților a adoptat, în calitate de Cameră decizională, un proiect de lege ce conține anumite prevederi care sunt de competența decizională a Senatului; ... d) proiectele
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
de urgență; ... b) Senatul a adoptat, ca primă Cameră sesizată, o prevedere care intră în competența sa decizională, prevedere neînsușită de Camera Deputaților, care a retrimis proiectul pentru o nouă dezbatere; ... c) Camera Deputaților a adoptat, în calitate de Cameră decizională, un proiect de lege ce conține anumite prevederi care sunt de competența decizională a Senatului; ... d) proiectele de lege referitoare la armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene sau a Consiliului Europei; ... e) proiectele de lege necesare îndeplinirii obligației
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]