1,050 matches
-
Când vorbim despre inteligență ca sistem complex de operații care condiționează modul general de abordare și soluționare a celor mai diverse sarcini și situații problematice, avem În vedere operații și abilități, cum ar fi: adaptare la situații noi, generalizarea și deducția, corelarea și integrarea Într-un tot unitar a părților relativ disparate, anticiparea deznodământului consecințelor, compararea rapidă a variantelor acționale și reținerea celei optime, rezolvarea ușoară și corectă a unor probleme cu grad crescând de dificultate. Toate aceste operații si abilități
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Când vorbim despre inteligență ca sistem complex de operații care condiționează modul general de abordare și soluționare a celor mai diverse sarcini și situații problematice, avem În vedere operații și abilități, cum ar fi: adaptare la situații noi, generalizarea și deducția, corelarea și integrarea Într-un tot unitar a părților relativ disparate, anticiparea deznodământului consecințelor, compararea rapidă a variantelor acționale și reținerea celei optime, rezolvarea ușoară și corectă a unor probleme cu grad crescând de dificultate. Toate aceste operații si abilități
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
comportări neobișnuite sunt priviți cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi, există În general o neîncredere În fantezie și o prețuire exagerată a rațiunii logice, a raționamentelor. Dar, s-a constatat că gândirea, deducțiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcții sau ale unor operații imaginare. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. Aceasta atitudine sceptică, observată atât la oamenii simpli, cât și la cei cultivați, și-ar putea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
comportări neobișnuite sunt priviți cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi, există În general o neîncredere În fantezie și o prețuire exagerată a rațiunii logice, a raționamentelor. Dar, s-a constatat că gândirea, deducțiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcții sau ale unor operații imaginare. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. Aceasta atitudine sceptică, observată atât la oamenii simpli, cât și la cei cultivați, și-ar putea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
obiective intermediare, a căror îndeplinire de către elevi va fi imediat recompensată de către profesor. În același timp profesorul este necesar să recunoască manifestările lipsei de autonomie și să le pedepsească în vederea diminuării frecvenței și a intensității lor. III.5.5. Efectele deducțiilor profesorului asupra autonomiei elevului Rezultatele experimentului realizat în domeniul al 7 -lea al secolului trecut de Kosenthal și Jacobson au rămas unele dintre cele mai surprinzătoare și mai controversate din istoria cercetării pedagogice. Ele sugerează că elevii de la care profesorii
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
unele dintre cele mai surprinzătoare și mai controversate din istoria cercetării pedagogice. Ele sugerează că elevii de la care profesorii așteaptă un nivel înalt de performanță ating acest nivel, chiar dacă nu există o bază reală pentru aceste expectanțe. Expectanțele profesorului reprezintă deducțiile pe care le face un profesor în legătură cu comportamentul viitor sau cu achizițiile academice viitoare ale elevilor lui pe baza a ceea ce el știe despre aceștia. Aceste expectanțe afectează rezultatele elevilor deoarece profesorul ia în considerare numai anumite răspunsuri, cele care
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
istorice bazată pe o judecată lucidă", tot el a adăugat, cu un ton critic, că, din memorandum, reiese că Ungaria aspira la întreaga Transilvanie. Pasajul despre Carpații Răsăriteni asta presupunea, iar hărțile atașate asta lăsau să se înțeleagă - credea el. Deducția sa era destul de ironică: "Acest Justice for Hungary (sloganul campaniei de presă demarate în 1927 de Rothermere, magnat de presă britanic, mare hungarofil) e îmbrăcat în haine după moda 1940 și cum prim-ministrul este tot transilvan, mă văd obligat
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
nu trebuie decât să identificăm o modalitate de a realiza știința. În viziunea sa era necesară o metodă puternică, imbatabilă, metodă care încă nu fusese dezvoltată. Această metodă nu putea fi deductivă, căci nu este cu putința să construiești o deducție fără a considera că există ipoteze valabile 72 și nici nu poți să ajungi la universal pornind de la elemente particulare. Metoda inductivă este singura posibilitate de a dezvolta o imagine asupra lumii pornind de la "nimicul" realizat prin cenzură. Chiar dacă ai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
propoziții științifice). În cazul unui silogism, adevărul concluziei depinde de adevărul premiselor. Dacă Bacon dorea să schimbe știința, el trebuia să schimbe, pe lângă metodă, și premisele (trebuia să pornească de la premise noi, certe). El nu pune în antiteză inducția cu deducția și nu-i neagă valoarea științifică a celei de-a doua, însă pentru a ajunge la propoziții adevărate, el trebuia să găsească o metodă prin care să obțină aceste premise noi. Bacon nu avea de ales decât din două operații
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
-i neagă valoarea științifică a celei de-a doua, însă pentru a ajunge la propoziții adevărate, el trebuia să găsească o metodă prin care să obțină aceste premise noi. Bacon nu avea de ales decât din două operații: inducția și deducția. Știința lucrează cu propoziții universale, iar pentru a ajunge de la particularul experienței la generalul specific teoriei putea să folosească doar inducția. Acesta este motivul pentru care a ales o metodă inductivă, ea fiind singura capabilă de generalizare. Până la Bacon, inducția
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe care o va dezvolta ulterior Bacon. La Aristotel, inducția este o cale spre (epapogé) o înaintare de la lucrurile singulare la universale. El subliniază că nu se pot contempla universaliile decât prin inducție 82. Cu toate acestea, Aristotel consideră că deducția este operația logică ce oferă certitudinea și că ea trebuie folosită în studiul științific. Silogismul este necesar și riguros, pe când calculul inductiv este caracterizat de probabilitate. Doar inducția formală (completă) apare ca riguroasă, dar ea este o formă de silogism
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
precizat că în ciuda faptului că metoda sa matematică este în primul rând de natură deductivă el nu uită să includă și inducția printre componentele metodice. El consideră că la cunoaștere se poate ajunge pe două căi: "prin experiență și prin deducție"98, experiență care echivalează cu inducția. Ulterior el va mai adăuga intuiția ca formă de cunoaștere, fiecare dintre aceste părți componente având scopul său. Principiul de la care pornește întregul demers cartezian este construit pe doi piloni: cel al simplității și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Principiile matematice ale filosofiei naturale 143, Newton realizează o sistematizare a bazelor fizicii moderne. Aici sunt puse bazele mecanicii prin introducerea ideilor de punct material, prin matematizarea mișcării și legilor fizicii, prin folosirea de instrumente de cercetare combinate: inducție și deducție, prin dezvoltarea unei viziuni coerente asupra ideilor de spațiu și timp. Dar dincolo de aceasta el realizează și o viziune sistematică asupra cosmosului. Acesta este structurat într-o viziune copernicană, dar introducându-se legile lui Kepler. Noutatea dincolo de această sinteză este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în general ci sinteză a paradigmelor specifice diverselor moduri de a vedea lumea. "Specializarea" nu însemnă altceva decât diversificare imaginarului specific naturii. O altă componentă a dezvoltări științe este dată de realizarea unui sistem metodic întemeiat pe o sinteză între deducție și inducție. Chiar dacă în funcție de direcția aleasă există o metodă predominantă, aceasta nu este considerată drept metodă unică ci întotdeauna este susținută și ideea metodei opuse. Descartes dezvoltă o metodică predominant deductivă, dar lasă spațiu și pentru inducție 4 pe care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
metodei opuse. Descartes dezvoltă o metodică predominant deductivă, dar lasă spațiu și pentru inducție 4 pe care o amintește în modalitatea de cunoaștere a naturii. La fel se întâmplă și cu Bacon 5, căci după construcția ipotezelor este necesară și deducția pentru verificarea acestora. A existat întotdeauna o combinație deducție inducție combinație pe care o regăsim și în matematică și științele naturii. Evoluția ciclică a imaginarului a fost specifică și modernității. După o perioadă de început în care s-a construit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lasă spațiu și pentru inducție 4 pe care o amintește în modalitatea de cunoaștere a naturii. La fel se întâmplă și cu Bacon 5, căci după construcția ipotezelor este necesară și deducția pentru verificarea acestora. A existat întotdeauna o combinație deducție inducție combinație pe care o regăsim și în matematică și științele naturii. Evoluția ciclică a imaginarului a fost specifică și modernității. După o perioadă de început în care s-a construit metodologia și viziunile de bază asupra universului, urmează o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
În acest nou context cunoașterea era posibilă doar prin construcție rațională ce ar fi determinat coerența logică a sistemului științific dezvoltat. S-au identificat, în special, două tipuri de inferență care au fost considerate fundamentale pentru dezvoltarea științifică: inducția și deducția. Nici unuia dintre ele nu i s-a acordat statutul de "singură metodă", ci întotdeauna au fost prezentate împreună, variabil fiind doar rolul acestora în dezvoltarea metodologică. Cea de-a doua caracteristică foarte importantă este cea a relației dintre cercetător și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
metodă clară și ușor de aplicat, totuși în descoperirea formelor pot apărea și probleme, pentru rezolvarea cărora trebuie folosite ajutoare ale inducției. Aceste ajutoare sunt: "cazurile prerogative", "reazemurile inducției", "corectarea inducției", "variația cercetării după natura subiectului", "însușirile prerogative", "limitele cercetării", "deducția pentru practică", "pregătirile pentru cercetare" și "scara crescândă și descrescândă a propozițiilor". Bacon nu a reușit să prezinte decât cazurile prerogative, Noul Organon rămânând neterminat. Cazurile prerogative, douăzeci și șapte la număr, sunt ajutoare date intelectului în cercetarea naturii. Sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aceasta, fiind mult mai complexă și mai vastă. Inducția incompletă nu este decât o parte a metodei. Chiar dacă Bacon a criticat cu vehemență metodele științifice de până la el (metode ce aveau la bază silogismul), el nu neagă în totalitate importanța deducției. Pentru efectuarea unui demers științific real trebuie folosită mai întâi inducția, în încercarea de a defini termenii de bază ai științei, și abia apoi deducția, pentru a descoperi experiențe noi pornind de la cele deja existente. In metoda sa, Bacon păstrase
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de până la el (metode ce aveau la bază silogismul), el nu neagă în totalitate importanța deducției. Pentru efectuarea unui demers științific real trebuie folosită mai întâi inducția, în încercarea de a defini termenii de bază ai științei, și abia apoi deducția, pentru a descoperi experiențe noi pornind de la cele deja existente. In metoda sa, Bacon păstrase un loc și pentru deducție, dar a considerat că mai importantă este inducția deoarece știința se fundamenta experimental. Metoda baconiană trebuie privită ca un punct
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
științific real trebuie folosită mai întâi inducția, în încercarea de a defini termenii de bază ai științei, și abia apoi deducția, pentru a descoperi experiențe noi pornind de la cele deja existente. In metoda sa, Bacon păstrase un loc și pentru deducție, dar a considerat că mai importantă este inducția deoarece știința se fundamenta experimental. Metoda baconiană trebuie privită ca un punct de răscruce în filosofie, un moment de nou început. Opera filosofului englez și implicit partea sa metodică nu au rămas
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ce poate determina construcția ulterioară cogito-ul. Aceasta este cel care va fi sursă a construcției metodice ulterioare. Toate regulile și toate instrumentele dezvoltate ulterior se află în lumea cogito- ului. Instrumentele amintite de către Descartes sunt în număr de trei: intuiția, deducția și inducția. Intuiția poate fi privită ca cel mai controversat dintre instrumente pentru că ea este o formă de "cunoaștere de-a gata". Aici putem vorbi despre o formă de apriorism în sens kantian, dar argumentele și construcția carteziană nu este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
încât să nu mai rămână cu desăvârșire nici o îndoială asupra lucrului pe care îl înțelegem. Cu alte cuvinte numesc astfel conceptul acela neîndoielnic al inteligenței pure și adâncite în sine născut numai prin lumina minții și mai sigur decât însăși deducția, întrucât e mai simplu decât ea - deși am văzut mai sus că nici cu privire la deducție oamenii nu pot greși"87. Definiția intuiției subliniază faptul că o parte a cunoștințelor se află dincolo de o metodă rațională. Aceste cunoștințe sunt cele de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Cu alte cuvinte numesc astfel conceptul acela neîndoielnic al inteligenței pure și adâncite în sine născut numai prin lumina minții și mai sigur decât însăși deducția, întrucât e mai simplu decât ea - deși am văzut mai sus că nici cu privire la deducție oamenii nu pot greși"87. Definiția intuiției subliniază faptul că o parte a cunoștințelor se află dincolo de o metodă rațională. Aceste cunoștințe sunt cele de care suntem absolut siguri. Exemplele pe care le oferă filosoful francez sunt trecute cunoștințele matematice
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sunt simple, dar ele sunt considerate ca un dat iar relația de egalitate dintre cele două ca o operație logică complexă, dar tot înnăscută. Parte dintre ele sunt analitice, dar o parte sunt sintetice, aducând elemente de noutate. În cazul deducției viziunea lui Descartes este apropiată de sensul său clasic: "deducția - prin care înțelegem orice operație de a conclude, în mod necesar, din cunoștințe sigure date anterior"89. Deducția reprezintă instrumentul cel mai important al metodei carteziene căci pe baza lui
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]