6,423 matches
-
Casație și Justiție o pronunță în procedura mecanismului de unificare a practicii judiciare produce un efect concret asupra soluției din procesul pendinte. ... 67. Sesizarea de față pune în discuție o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea fondului dedus judecății, deoarece examinarea apelului și, implicit, a cererii introductive este indisolubil legată de modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 39 alin. (5) raportat la cele ale art. 14 din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul de a se stabili
DECIZIA nr. 51 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275977]
-
normativ anterior evocat va conduce la confirmarea soluției primei instanțe, din perspectiva acestui motiv de apel, echivalent soluționării pricinii pe calea unei excepții procesuale, sau va determina, în limitele cererilor de apel și ale soluțiilor posibile, analizarea fondului raportului juridic dedus judecății. ... 81. Împrejurarea că este vorba despre un aspect de drept procesual supus analizei este irelevantă din punctul de vedere al admisibilității sesizării, câtă vreme, în jurisprudența dezvoltată în aplicarea acestei instituții, a hotărârii prealabile, instanța supremă a statuat, în
DECIZIA nr. 63 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276069]
-
cauzei. ... 72. În ceea ce privește condiția noutății se constată că în cauză, deși prevederile art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005 și ale art. 31 alin. (1^1) și (1^2) din Legea nr. 360/2002 nu sunt noi, problema de drept dedusă judecății a fost generată de faptul că, prin Adresa nr. xxxxxx din 22 ianuarie 2019, emisă de secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne, au fost stabilite precizări privind procedura de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 284/2005, în sensul că
DECIZIA nr. 59 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276221]
-
în vedere funcția decizională acordată instanțelor judecătorești. ... 71. În ceea ce privește invocarea de către autorii sesizării a „unui paralelism legislativ“, având în vedere relația dintre prevederile contestate și dispozițiile din Codul civil privind contractul de locațiune, nemodificate prin legea dedusă controlului de constituționalitate, se arată că în Codul civil contractul de arendare este reglementat prin norme cu caracter special, în art. 1.836-1.850, iar în completarea acestor articole se aplică dispozițiile generale din materia contractului de locațiune, când este cazul. ... 72
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
respectiv Ordinul ministrului finanțelor publice, ministrului muncii și protecției sociale și ministrului sănătății nr. 2.814/1.536/1.806/2020 și Ordinul ministrului finanțelor publice, ministrului muncii și protecției sociale și ministrului sănătății nr. 1.942/979/819/2020, având în vedere că acestea au fost abrogate. Actele administrative deduse judecății nu mai erau în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată și, în consecință, încetaseră efectele sale juridice, inclusiv efectele considerate de reclamantă ca fiind vătămătoare pentru sine. Față de cele menționate, pârâtul solicită admiterea excepției inadmisibilității
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
f. 121, vol. I). În ceea ce privește excepția lipsei calității sale procesuale pasive, instanța urmează a proceda la respingerea acesteia din următoarele considerente: Calitatea procesuală presupune existența identității între părțile în proces și părțile raportului juridic de drept substanțial dedus judecății (art. 36 din Codul de procedură civilă). Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat, alături de cererea principală referitoare la anularea Ordinului președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză nr. 239/2019, și anularea a încă două acte
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
preferențial unele față de altele și că o reducere substanțială a nivelului pensiei afectează substanța dreptului de proprietate și a dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurare la bătrânețe. ... 15. Autorii arată că, aplicând jurisprudența menționată la spețele deduse judecății, rezultă că există tratament discriminatoriu între aceiași beneficiari, întrucât unii primesc indemnizațiile în cuantumul „cuvenit“, iar alții într-un cuantum plafonat la cel existent în plată. Diferența dintre cuantumurile indemnizației este dată de data nașterii dreptului la indemnizație, ceea
DECIZIA nr. 148 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275719]
-
cursul desfășurării procedurii insolvenței. ... 24. În ceea ce privește principiul securității raporturilor juridice, acesta nu este afectat prin normele criticate, întrucât modificările și completările operate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 și criticate în mod concret în cauza dedusă judecății, respectiv prin art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, sunt efectuate asupra art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, care, de principiu, prin conținutul său, are aplicabilitate în funcție de evoluția situației juridice
DECIZIA nr. 443 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274475]
-
incidenței dispozițiilor din Codul penal referitoare la recidiva internațională postcondamnatorie, fără a putea să procedeze și la aplicarea regimului sancționator care implică o contopire (prin cumul aritmetic) cu pedeapsa aplicată prin hotărârea străină. Astfel, instanța va putea reține că fapta dedusă judecății a fost comisă în stare de recidivă postcondamnatorie cu infracțiunea care formează obiectul hotărârii străine, dar nu va putea proceda la cumularea pedepselor potrivit mecanismelor prevăzute de Codul penal român. În schimb, în cazul reținerii stării de recidivă internațională
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
art. 1 alin. (5) din Constituția României consacră principiul general al legalității, iar noțiunea „respectarea legilor“ trebuie înțeleasă ca o obligație generală impusă atât în sarcina fiecărui participant la un anumit raport juridic, cât și în sarcina legiuitorului. În speța dedusă judecății, această obligație trebuie analizată prin prisma dispozițiilor aplicabile în materie contravențională, cu precădere a celor privind aplicarea sancțiunilor contravenționale. Astfel, Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor este considerată „legea-cadru“ care stabilește principiile generale aplicabile în materie
DECIZIA nr. 146 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274631]
-
apel relevă o interpretare unitară a majorității instanțelor care, pe această cale, nu au transmis instanței supreme semnalul iminenței apariției unei practici neunitare. ... 74. Chiar la nivelul instanței de trimitere există o practică unitară cu privire la problema de drept dedusă judecății, cu toate că, aparent, în cuprinsul încheierii de sesizare situația este prezentată în sens contrar. ... 75. Astfel, sunt prezentate două hotărâri ale aceleiași judecătorii, care prezintă soluții divergente, însă aceste soluții diferă nu în ceea ce privește soluția pe
DECIZIA nr. 49 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276021]
-
unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. Or, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței
DECIZIA nr. 411 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275648]
-
Legea fundamentală raportate la art. 6 paragraful 1 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, precum și la Protocolul nr. 12 la Convenție. ... 9. Astfel, se arată că, în contextul probat inechivoc și în cauza dedusă judecății prin expertiză judiciară de specialitate, instanța a remarcat că, în practică, există o serie de situații în care prevederile limitative ale art. 29 din Legea nr. 263/2010 (inclusiv în interpretarea dată prin Decizia nr. 12 din 23 mai 2016
DECIZIA nr. 360 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276624]
-
a dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind unicitatea reglementării în materie și evitarea paralelismelor. Într-adevăr, rigorile legiferării își găsesc expresia în normele de tehnică legislativă, ce trebuie respectate de legiuitorul român la elaborarea oricărui act normativ. Se arată că, în speța dedusă judecății, norma de identificare este clară și precisă, orice dubiu de interpretare fiind acoperit de legislația specială în materie. Existența unor eventuale probleme de interpretare și aplicare a legii este inerentă oricărui sistem de drept, deoarece, în mod inevitabil, normele
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
În ceea ce privește deciziile de speță, la nivelul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție și al Completului de 5 Judecători nu au fost identificate hotărâri prin care să fie rezolvată în mod direct problema de drept dedusă interpretării, însă poate fi evocată Decizia nr. 301/RC din 18 septembrie 2022, pronunțată de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care cuprinde o serie de considerente relevante: ... 68. Potrivit art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul
DECIZIA nr. 71 din 23 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276501]
-
42. Cât privește pretinsa neconcordanță a textului criticat din Legea nr. 554/2004 cu dispoziții din Codul de procedură civilă referitoare la posibilitatea alegerii instanțelor judecătorești, Curtea constată că și aceste susțineri vizează probleme de aplicare a legii la cazul concret dedus soluționării instanțelor judecătorești, iar nu probleme de constituționalitate a textului de lege criticat. ... 43. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1- 3 , al
DECIZIA nr. 201 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287720]
-
prin prisma comparării și a unei eventuale necorelări a dispozițiilor criticate cu alte norme aflate în activul legislativ cu incidență în materia procedurilor privind redresarea sau falimentul societăților de asigurare/reasigurare, precum și prin prisma interpretării și aplicării acestora la speța dedusă judecății, fiind nemulțumită că, în speță, nu au fost aplicate mai întâi prevederile referitoare la procedura redresării financiare cuprinse în Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, ci au fost aplicate direct
DECIZIA nr. 566 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287892]
-
precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 952 din 16 octombrie 2020, având o arhitectură, o structură și un conținut care diferă de varianta legislativă criticată în cauza dedusă judecății. Prin urmare, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze prevederile art. 55 din Legea concurenței nr.
DECIZIA nr. 564 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287895]
-
cele cuprinse în Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale Legii nr. 98/2016, cu referire la analizarea și constatarea faptelor anticoncurențiale cu incidență în materia achizițiilor publice, și, pe de altă parte, prin prisma interpretării și aplicării acestora la speța dedusă judecății, respectiv dacă, în mod concret, instanța judecătorească poate constata direct o faptă anticoncurențială în cadrul unui litigiu privind achizițiile publice, așa cum este cel în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate. ... 19. În aceste condiții, Curtea reține
DECIZIA nr. 564 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287895]
-
că celelalte aspecte învederate de către autoarele excepției de neconstituționalitate reprezintă mai degrabă nemulțumiri cu privire la soluțiile concrete rezultate din interpretarea și aplicarea legii în contextul dat. Or, aceste aspecte vizează modul de aplicare a dispozițiilor legale în cauza dedusă judecății instanței de fond și nu se circumscriu obiectului controlului de constituționalitate exercitat de către Curtea Constituțională. Printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională a statuat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de
DECIZIA nr. 158 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287919]
-
sus arătate, Curtea a constatat că nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție coroborate cu cele ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dedusă, în opinia autoarelor excepției, din împrejurarea că sunt favorizate unitățile reparatoare, care, invocând principiile pieței libere, stabilesc prețuri arbitrare în detrimentul societăților de asigurare, al căror patrimoniu este mai puțin ocrotit de legiuitor. ... 46. În acest context, Curtea a reținut
DECIZIA nr. 73 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287755]
-
a fost efectuată trecerea. Fapta de a circula fără peaj valabil constituie contravenție și se sancționează cu amendă, iar contravenția se consideră săvârșită după expirarea termenului anterior menționat. Constatarea contravențiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice - camere video în cauzele deduse judecății -, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. În cazul utilizatorilor români, dacă prin intermediul sistemelor de camere video se constată lipsa peajului valabil, personalul care efectuează controlul (în cauza dedusă judecății, personalul Companiei Naționale de Administrare a
DECIZIA nr. 28 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285141]
-
ajutorul mijloacelor tehnice - camere video în cauzele deduse judecății -, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. În cazul utilizatorilor români, dacă prin intermediul sistemelor de camere video se constată lipsa peajului valabil, personalul care efectuează controlul (în cauza dedusă judecății, personalul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A.) aplică sancțiunea și încheie procesul-verbal de constatare a contravenției după identificarea contravenientului în baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor [a
DECIZIA nr. 28 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285141]
-
de executare silită concursuală din patrimoniul debitorului supusă Codului de procedură civilă. În acest context, se apreciază că normele criticate abrogă dispozițiile Legii nr. 64/1995, act normativ ale cărui reguli au fost aplicabile la data deschiderii procedurilor judiciare aferente cauzei deduse judecății, fără a preciza în mod concret ce se întâmplă cu procedurile de reorganizare și lichidare deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 85/2006, ținând seama de faptul că legea civilă dispune numai pentru viitor. De asemenea, Legea nr.
DECIZIA nr. 134 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285279]
-
apreciere, ținând seama de scopul legitim urmărit, pentru a oferi justițiabilului o protecție adecvată și un acces necondiționat la justiție, în sensul valorificării cererilor înregistrate anterior intrării în vigoare a legii noi. În final, autorul excepției apreciază că în speța dedusă judecății sunt aplicabile prevederile Legii nr. 64/1995. ... 7. Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece Legea nr. 64/1995 nu a fost în conflict temporar cu Legea nr.
DECIZIA nr. 134 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285279]