1,286 matches
-
Vandana a fost cârmuită de neuitatul Raul Logophat?) "Da, confirmă Bubu, unde mai pui că pe vremea aceea eram tineri și frumoși." Ședeau pe o bancă de pe faleză și priveau valurile ce defilau imperturbabile de-a lungul digului. (Iar valurile defilau imperturbabile de-a lungul digului exact ca pe vremea când Republica Democratică Vandana a fost cârmuită de neuitatul Raul Logophat.) O pereche trecu prin fața lor pe alee. "Ăștia, săracii de ei, habar n-au cum se trăia pe aici pe
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
depart”, spun vrăjitoarele). Apariții/dispariții de umbre fugitive, umbre simbolizând totuși mersul implacabil al unei istorii deja trăite și consemnate. Întoarcerea fantomei este aici intim legată de fatalitatea istoriei. Într-adevăr, prezența spectrului lui Banquo în urma șirului de regi care defilează prin fața lui Macbeth îi certifică acestuia autenticitatea închipuirilor sale. Căci, atunci când îl zărește, nu se poate reține să exclame: „Now I see’t is true...”. Iar viitorul ia pentru el chipul acelei imagini multiplicate a lui Banquo, cel ce încheie
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a luptei de clasă, precum și o adevărată conștiință de clasă, prin comparație cu conștiința falsă, alienată ori ideologizată a tuturor celorlalți 42. Printre atît de numeroșii profeți ai sfîrșitului lumii care concep gnosticismul ca pe o mișcare istorică perenă ce defilează sumbru de-a lungul Întregii istorii occidentale, se ridică și un glas discordant: filozoful german Hans Blumenberg 43. Pentru Blumenberg, ale cărui cărți sînt accesibile În traducere engleză, modernitatea nu este scena victoriei finale a gnosticismului, ci, dimpotrivă, a izgonirii
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
bicicleta; binișor; bun; la bunica; cară; spre casă; caută; călare; călătorește; călători; a călători; călătorii; călcat; căruț; căruță; căuta; a căuta; chemat; circula; cîine; cîntă; club; colinda; colindă; continua; continuă; copilul; corect; spre cruce; culege; cunoaște; a cunoaște; spre deal; defila; delăsare; depărtare; depășește; des; descoperi; se desfășoară; despărțire; destinație; distracție; doarme; ducă; a se duce; a te duce; e bine!; e bun; e sănătos; elegant; enigmă; etapă; evoluție; a explora; a face picioare; familie, căldură; folosită; fudul; a fugi; furnica
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
el... Marieta: Ia uite! Și mie îmi spunea că tu nu știi că eu... Costache: Păi da..., ca să ne fie frică unul de altul... să tăcem... să vorbim cu prudență unul față de altul... să gîndim "pe linie"... să ajungem să defilăm prin casă și să preamărim partidul... Și asta nu-nseamnă că ne-am ajutat reciproc să murim...? Marieta: Aiurea! Eu n-am simțit deloc că am murit...! Era ăla șmecher, dar nici eu nu eram proastă. Îi spuneam chestii pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și încă dublă delincvență... prima era că oamenii se simțeau vinovați față de regim, pe care-l urau și nu credeau în el, și-a doua oară se simțeau vinovați față de ei înșiși pentru că, deși nu credeau în regim, îl lăudau, defilau, exclamau... Înțelegi?! Ca să nu mai vorbim de delincvența de drept comun, de vinovăția omului care chiulește, minte și fură... Octav: Da... și mai departe? Groparul: Cum adică mai departe?! Octav: Păi cum devine cu libertatea prin renunțarea la libertate...! Groparul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
căutam un loc. Ne asezăm pe sumarul bagaj, legat în pătura jerpelită... Obidiții sorții, înghesuiți în vagoane, treceam prin fața coloniei, care era așezată, față de calea ferată, la vest, pe o pantă lină în urcuș. Din mersul trenului vedeam toate barăcile, defilând parcă, prin fața noastră...Lăsam în urmă o viață hărțuită, un loc de sinistre întâmplări, un loc de tribut în vieți omenești . “Mergând în zăngănitul de tablă și al loviturilor de tampoane ale vagoanelor, intrăm în zona dealurilor Dobrogei de nord
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
portretului, situațiilor, secvenței caracterizante și legarea episoadelor marchează o inovație și un risc. Este punctuația amintirii, a timpului interior, dilatat sau contractat după valoarea semnificației. Este ca și cum după traversarea unei perioade dificile închidem ochii și frânturi de zile, luni, ani defilează prin fața minții. În acest rămășag Visarion mai mizează și pe marele său talent de a lucra cu reputați actori de teatru, capabili de a intui firescul cerut filmării. Vasile Lazăr devine în interpretarea lui Ovidiu Iuliu Moldovan un arhetip al
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
al actorului Focșa rămîne seriozitatea cu care a slujit scena: nu a acceptat compromisul (decît cînd, ca noi toți ce existam în teatre înainte de 1989, eram șantajați fără scăpare); ergo, nu concepea că un actor care se respectă trebuie să defileze de 23 August, prin fața tribunei cu semidocți politici, costumat în Vlaicu, Mircea Voievod sau Avram Iancu; nu a acceptat... găinăriile directorilor care veniseră-n teatru să se îmbogățească... material, nicidecum spiritual (și un exemplu notoriu este itinerantul C.D., slugă a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în casa hiperavarului unchi-tutore Costache (Hermann Chrodower), care e și tatăl adoptiv al Otiliei, lumea de pe ecran devine foarte... gecălinesciană. Într-o secvență antologica, obiectivul camerei "împrumuta" perspectiva outsider-ului Felix, căruia "verișoară" Otilia îi prezintă fauna umană ce-i defilează prin fața ochilor. De cum intră în scenă, fiecare personaj rostește niște replici revelatorii pentru caracterul sau. De pildă, megascorpia Aglae (Clody Bertola) e de la bun început monumentala, săgețile sale ("O sa aiba Otilia cu cine se distra. Ce spui, Pascalopol?" sau "Un
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
le păreau a fi în mai mică măsură ființe" (Bataille, "Dosarul Lascaux"). Nimic nu ne este mai inaccesibil, mai misterios, mai obscur decât originea noastră și, totuși, ea este aici, în fața noastră, atrăgătoare și familiară. Animalitatea ("viața animală") ne împresoară, defilează sub toate formele ei, în plină lumină, strălucește prin apropierea ei, dar este, de fapt, o gaură neagră. Starea naturală inventată de Rousseau era un instrument de iluminare a omului social în care ne-am transformat. Dacă e să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
viață, le-au învățat toate obiceiurile și au transmis aceste cunoștințe din generație în generație." Relatări ale indienilor din America (Canada), citați de Lévi-Strauss Ei văd, ating, îngrijesc animale toată ziua. Lumea animalelor (sau măcar o parte din ea) le defilează prin cabinet. Lumea animalelor? Medicul veterinar Jean-Pierre Pagès nu e deloc sigur că pisicile și câinii care fac să-i meargă afacerea pe roate mai sunt, încă, animale. Exponate de colecție, obiecte dorite poate dar animale, mai deloc. Animalitatea din
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
chic" parizian în domeniu. Pe acest background (toile de fond) figura lui Luca Pițu se desprinde încetul cu încetul. Până atunci, diversele "avizate" (indiferent dacă au M sau F în identificarea stării civile) își construiesc bastimente de hârtie, cu care defilează, mândre caravele, viteze corvete, vigilente avizo-uri, pe apele heleșteielor în care vin, an de an, promoții de puiet din liceele țării, ne urmează a fi livrate cu diploma corespunzătoare sistemului lacustru din care au venit. ii. Extras de contqqq
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ar spune totuși că scriitorul împrumută din inflexiunile vocii unui poeta vates ce anunță, uneori mimat profetic, alteori de-a dreptul disperat sau patetic, apocalipsa generalizată ca simplu reflex pentru extincția proprie, singura care îl interesează cu adevărat: "imediat vor defila prin fața mea/ clapele pianului,/ mașinii de scris, nu vor să-mi spună,/ voi vedea lumea albă, lumea neagră,/ mai bine decât în fața televizorului mă voi simți/ în ultimele mele clipe de luciditate;// apoi se va opri brusc curentul,/ se vor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
al Parizienei este elită societății, sensibilă la rafinament, senzualitate, provocare. Să luăm, de exemplu, Notre coeur și să-i examinăm pe admiratorii lui Michèle de Burne, care se adună în mezaninul ei rafinat, din strada Generalului Foy, după Saint-Augustin. Aici defilează cremă societății franceze: Maltry, filosoful; Lamarthe, scriitorul; Predole, sculptorul; Massival, muzicianul numeroși artiști reduși la rolul de curtezani, care substituie cultul frumosului în folosul acestui Idol. Nici André Mariolle nu va putea rezista forței sale de atracție: retras la Fontenbleau
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
încovoiați și cenușii, cu capul plecat, și ne-am descoperit abia după ce ni s-a dat ordin. Trapa s-a deschis, corpul s-a zbătut oribil; fanfara a reînceput să cînte iar noi, noi am intrat în rînd și am defilat prin fața ultimelor spasme ale muribundului." Nemții au reușit ceea ce și-au propus: "E greu să distrugi un om, aproape la fel de greu cum e să-l creezi: n-a fost deloc ușor și nici repede de înfăptuit, dar voi, nemților, ați
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
felurite, aduse de destin ori de întâmplare sub umbrarul său răsfirat. De la maghrebieni la români, în franceza hexagonală sau în versiunile ei îmbogățitoare din Africa, din America, ori chiar din întinsul Europei -, o comunitate multiculturală de scriitori a ajuns să defileze sub aceeași flamură, chit că pentru fiecare ea irizează în alte nuanțe. Suntem, cu această constatare în plină contempora neitate marcată de globalizare, într-o limbă cu trecut și pretenții de universalitate, cu atât mai dramatic marcată de schimbările de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fac lectura nu doar plăcută și instructivă, ci fratern participativă la preocupări ce nu sunt nimănui străine. Volumul scapă, ca multe din creațiile autorului, convențiilor genului romanesc, amestecînd încă o dată, în stilu-i elegant și inimitabil, eseu și ficțiune, făcînd să defileze pe sub ochii uluiți ai cititorului, personaje de primă mînă, precum Platon, Aristotel, Kepler, Galilei, Newton, Darwin, Einstein și mulți alții care au contribuit substanțial la făurirea viziunii noaste despre lumea în care viețuim. Ideile curg sub atenta și adesea amuzata
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
publicate la una dintre cele mai prestigioase edituri din România. Nu ne rămâne decât să sperăm că el va fi treptat abandonat de schimbul de generație și de o bună politică de recrutare a elitelor în cadrul partidelor. E greu să defilezi la nivel european cu politicieni care invocă doctrinari ai extremei drepte interbelice și cu unii care abia rup două fraze în limba română, cum este greu să-i convingi pe europeni că ai o bună recrutare a elitelor politice după
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
părea tot așa de mândru ca de uriașa fabrică de pe malurile Bistriței (fabrica Letea, n.n.)”. La același eveniment au participat și 80 de elevi ai Școlii de Băieți Nr. 3, care au format „batalionul micilor dorobanți”. Organizați militărește, elevii au defilat prin fața ministrului Haret „cu arme de lemn, îmbrăcați cu uniforme și putând pălării, având în spate ranițe făcute în școlile unde se face lucru manual”. Ulterior, pe 5 iulie 1904, momentul a fost marcat și de elevii Liceului „Principele Ferdinand
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
si de o stare materială relativ prosperă: Diaconescu, Protopopescu, Iconomescu; similară e rezonanța numelui Sachelarie derivat de la sachelar administrator al bunurilor unei biserici, aceeași informație conservînd-o și numele celebrilor Lache Diaconescu și Mache Preotescu (O lacună) iar în Lanțul slăbiciunilor defilează o veritabilă mafie feminină de aceeași extracție: la Mitică Dăscălescu ține mamița sa Dăscăleasca, la care ține Piscupeasca, la care ține Sachelăreasca, la care ține Iconomeasca, la care ține Diaconeasca, la care ține Preoteasca la care ține mult grațioasa Popeasca
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cei care pătrund în fort și care le sucește mințile, printr-un joc ciudat între real și imaginar: „Avu senzația că o toropeală neașteptată îl cufundă în somn. Dar era încă destul de lucid. Un haos de imagini, aproape de vis, îi defilau prin fața ochilor, începeau chiar să înfiripe o poveste; dar după câteva clipe își dădu seama că este încă treaz.” (p. 34) Din momentul în care se decide să rămână acolo pentru patru luni, pentru Giovanni Drogo începe „ireparabila fugă a
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
cit., p.229). Ceaușescu știa bine despre atentatele împotriva lui Sadat și Reagan, din Cairo și Washington, și nu dorea să se repete figura și pe plaiurile dîmbovițene. Tocmai de aceea a ordonat ca tribuna din Piața Aviatorilor, unde se defilase pe 23 august, să fie mutată "mult mai departe de coloana în marș și a fost înălțată mult mai sus, ca un eventual glonț din mulțime să nu-l atingă pe dictator" (Ibidem). Enigma terorismului românesc s-ar putea lesne
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
inaugurale, dar primul pe care l-am înțeles cu adevărat a fost cel al lui John Kennedy din 1961. Fratele meu, John, care era la gimnaziu și cânta la trompetă în formația poliției din Denver, fusese invitat la Washington să defileze în cadrul paradei inaugurale. Se pare că toată lumea își amintește de zăpada de pe jos și de lumina orbitoare a soarelui, care l-a împiedicat pe Robert Frost să citească poezia compusă pentru acea ocazie. Noul președinte, cu capul descoperit în aerul
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
de acum două secole, oglindind amestecul culturii africane și islamice din Kano. Evenimentul a început cu omagiile aduse emirului de liderii locali, acompaniați de cântăreți, dansatori, jongleri și acrobați mergând pe picioroange. Apoi grupuri de oameni călare au început să defileze salutând și ținând în mâini însemne care indicau satele din care proveneau. Războinicii au tras în aer cu muschete demodate. Vracii au început să învârtească pumnalele, atingându-și ochii, buzele și urechile într-o procedură de rutină care, în mod
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]