954 matches
-
la sfîr șitul lui noiembrie ’89, față de Începutul aceleiași luni, În Europa de Est se mai prăbușiseră două palate: la Sofia, cama razii de partid comunist Îl desproțăpiseră pe Todor Jivkov din vîrful Bulgariei, iar la Praga, incitată de un agent secret deghizat, lumea se revărsase În stradă și-l promovase pe Václav 161 Femeile altei dimensiuni Havel la Hrad. Așa că, la Întrunirea de la locul de muncă al Ericăi, medicul destinat să conducă conclavul, intuind infla mabilitatea subiectului, Îi propuse tovarășei Baum să
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și roboții se retrag. Aurora: Ela a dresat doi roboți inteligenți? Iar întrebarea este cum i-a programat? Profesorul: Simplu, prin imitație de către roboți a unor mișcări repetate. Ela nu poate face o programare tehnică, doar dacă nueste vreo clonă deghizată... Aurora: Ce mai contează o clonă în plus? Răsete. Evelin în fond care-i adevărul despre energia neagră? Evelin: De aici, de pe Pămănt, poți emite multe teorii... Profesorul: S-a terminat pauza. Evelin și profesorul intră în sală. Evelin: Revenind
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
onirică a lui Pratt modifică substanța narativă, până la nerecunoaștere. Corto plonjează, din nou, în ochiul misterului, acolo unde îl așteaptă alte revelații și alte morți din care va renaște. Căci oamenii-leopard ce asaltează vasul german aban donat sunt soldații germani deghizați, aflați în căutarea aurului ce revine armatei lui von Lettow. Ceea ce ar trebuit să fie o misiune militară secretă devine un carnagiu, atunci când un sergent trădător își lichidează camarazii, dispărând odată cu tezaurul însuși. Corto este martorul dramei și cel care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
doua, știu ce fac? Știu cât defetism induc în capul oamenilor? Noroc că partea cât de cât activă din popor nu are vreme să se uite prea mult la televizor, să citească presa culturală, să vadă expresia lor de inchizitori deghizați, plecați în vilegiatură. Schimbăm premisele, frate. Natura noastră umană e aceeași ca a tuturor. Să uităm trecutul; e plin de mistificări, nu ne ajută la nimic. Suntem ceea ce facem și ceea ce avem de gând să facem. Identitatea noastră e dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
a trimite câțiva tovarăși, fii ai locului, care se strecoară În garnizoană, predică și convertesc. Câteva luni mai târziu, aceștia sunt În măsură să-l anunțe pe maestru că terenul e pregătit și că poate să vină. Hasan se prezintă, deghizat, ca de obicei, În derviș sufist. Hoinărește, inspectează, verifică. Guvernatorul Îl primește pe omul sfânt. Îl Întreabă ce i-ar fi pe plac. Am nevoie de fortăreața aceasta, spune Hasan. Guvernatorul surâde, Își spune că dervișul nu e lipsit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
suspect n-ar putea fi descoperit în budoarul lui Mata Hari. Și în jur, pe jos, cărți haine tacâmuri, de-a valma, cum le zvârlise cutremurul. Răsfoi câteva cărți de pe covor, deschise sertare, mape, albume, dulapuri, să descopere arma ofițerului deghizat sau legitimația secretă. Se tot întorcea, din prag, să se asigure că nudul se afla în aceeași poziție, anesteziat. Somn impudic, intangibil. Căută printre sutiene și ciorapi și fotografii, între prosoape, cosmetice și pantofi. Cum își permitea politista să doarmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Îl muștruluiește pe genialul dramaturg, cu o ironie...atipică:„ Trebuia să vă faceți, mai degrabă, veterinar: că la oameni, după cum se vede, nu vă pricepeți mai deloc”. Cu toate acestea, personajul Cehov, par Vișniec, are teoria lui, clasică:„Evitați predicile deghizate! Cu cît sunteți mai vizibil ca autor, cu-atît personajul e mai șters...” Și morala: „Nu trebuie să vă apucați de scris, decît dacă vă simțiți...rece ca gheața!”. Chiar așa? Anton Pavlovici, recent personaj de post-modernism, te ții de farse
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
întruniri. „Să treci asta la capitolul când va veni cu lupta mea pentru Basarabia și Bucovina, care nici nu-ți închipui cum am luptat cu agenții kaghebiști care era la noi unde nici nu gândeai că dai de ei. Mascați, deghizați, infiltrați, prelucrați, peste tot, la concurență cu băieții noștri de la ordine și disciplină, de la teren și ascultare, de la prelucrare și filaj. Toți ai noștri la un loc de-o parte și d-aialaltă kaghebiștii. Și eu între ei. Că așa era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o decizie greșită. Față de această situație și pentru a preîntîmpina săvîrșirea acestei greșeli, conștiința ne obligă să vă arătăm cele ce urmează În scopul ca să analizați cu toată atenția cuvenită și să vedeți dacă mai e cazul ca acest dușman deghizat al regimului să mai rămînă În Institutul nostru, nicidecum să i se acorde un grad științific mai Înalt. —Actualul „cercetător” CRISTIAN DOBROTĂ din anii studenției sale și mai tîrziu a fost membru notoriu al PNȚ făcînd parte din comitetul țărănist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
care încep să mă obișnuiesc treptat - toți se uită la Brad, scurtându-l din cap până-n picioare. Mai în spate e o femeie cum n-am mai văzut niciodată: pentru o clipă, am impresia că ar putea fi un bărbat deghizat. Și-a ținut haina albă pe ea pe tot parcursul cinei; haina i se potrivește cu pălăria albă și diamantele enorme care-i strălucesc în urechi și în jurul gâtului. ― E celebră? îi șoptesc eu lui Brad, arătând spre ea. ― Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Iar eu numai pentru asta scriu. E foarte vanitoasă, și din cauza aceasta prevăd multe supărări viitoare. Tot ce-a fost m-a îndepărtat și mai mult de oameni. Am panici în fața oricărei întrebări, căci îmi pare a fi o indiscreție deghizată. Aici, ascuns în portul acesta, mi se pare c-am scăpat de curiozitatea celorlalți sau, în orice caz, nu mă interesează ce se vorbește la distanță, atâta vreme cât sunt sigur că n-am să aud nici o aluzie. Întotdeauna m-am căznit
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
menaj fericit. Eu cu Ioana din pricina asta nu ne-am înțeles: n-am tăinuit nimic și ni s-au părut monstruoase împăcările hipocrite ale celorlalți. În momentul marilor neliniști ești ridicol, căci ceri deslușiri oricui asupra vieții sau consolări abia deghizate și mânuiești conversația așa ca să ai un răspuns convenabil. Asta nu împiedecă să-ți vezi ridicolul chiar atunci, să știi precis că nu poți să afli nimic de folos și că faci numai mărturisiri compromițătoare pentru amorul propriu, care va
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și-a explicat el transformarea mea, căci neliniștea și-a mărit intensitatea, și apoi, înainte îl iscodeam cu șiretenie, intercalând în ceea ce voiam să aflu alte chestiuni, iar acum nu mai aveam timp să întrebuințez nici un subterfugiu. Mărturisirile erau abia deghizate, și uneori mă găseam, așa de nenorocit, încît n-aș mai fi păstrat nici un secret dacă domnul Theodoriu nu s-ar fi priceput să ție distanța. De altfel, el rostise la începutul cunoștinței noastre o sentință care făcuse imposibilă orice
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
o viață atât de străină, că orice mi-ar fi spus iar fi părut posibil. Acum, când știu că avusese cu celălalt o epocă de misticism, îmi explic drumul ei. Probabil că era chiar așteptată la biserică deci un rendez-vous deghizat. Poate de la biserică aveau să meargă direct la hotel. Dar în clipa aceea, febril, căutam să spun vorbele cele mai inteligente, reflecțiile cele mai surprinzătoare, înșiram în câteva minute tot ce gândisem mai de seamă atâta vreme lungă ca să o
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
să susții tot timpul o stare funebră fără să intercalezi preocupări puerile. Educația noastră tâmpită ne-a dat iluzia absolutului, și de aceea suntem mereu nenorociți, descoperind că orice sentiment nu este decât aproximativ. - Aceasta nu-i decât o scuză deghizată, pentru a-ți împăca conștiința. Deci nu mă poți învinovăți pe mine că mă scuz. Atât timp cât ai curajul să trăiești, iți aranjezi în folosul propriu tot ceea ce e convenabil. Cazul tău e curios: ești mereu atent la tine
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
credeam c-aveai să pleci la o oră atât de timpurie. — Nici eu nu crezusem că plănuiai să mă însoțești. N-ar fi trebuit să alergi așa după noi, dacă ne pregăteam de cu seară. — Am fost neglijent. Chiar dacă umbli deghizat, m-am gândit că ar fi mai bine dacă te-ar însoți cel puțin zece oameni călări, plecați la un picnic, și ai putea călători într-un pas mai lejer. Mi-ar fi plăcut să fie o excursie ca oricare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Casei de economii, se lăsase un amurg greu, unsuros, prin aurul stins al căruia femeia nu-și dădu seama că din invalidul care vindea acolo nu mai rămăsese decât cârja, ținută acum sub braț de un om al lui Borilă deghizat. Cum apăru Zaraza, cu un șal de Indii la gât, matahala lepădă cârja și, sub cerurile ca de păcură în flăcări, o apucă de păr pe femeie. O privi în ochi rânjind, o mușcă sălbatic de buzele învinețite și, parcă
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Nu cred în prieteniile interesate, Nici în cele, artistic, regizate; Nu cred în ura afișată Dar mi-e teamă de cea abil mascată; Nu cred în jurăminte false, Nici în promisiunile frumoase; Nu cred în amabilitatea afectată, Și detest ostilitatea deghizată; Nu cred în laude amabile, Nici în acte caritabile. Mă îndoiesc, uneori, de prevederile vremii Și, mai adesea, de jurămintele Evei; Nu cred în ofertele electorale, Care-s minciuni și vorbe goale; Nu cred în zodii și în vrăjitoare, Nici
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
vor mai ciocni” (p. 556)... Se vorbește, apoi, despre „reorganizare”, despre „omul nou, corectat” și despre kafkiana „colonie penitenciară”. Referirea la Kafka ne trimite — de data asta — cu gîndul nu numai la „societatea de consum”, ci și la o critică deghizată a totalitarismului, perceptibilă de către cititorul trăitor în distopia urmuziană a României anilor ’80. „Urmuzianismul” devenise o realitate cotidiană a epocii. Contestatarii Literatura lui Urmuz a avut de înfruntat prejudecata clasicizantă, „monumentalistă” a cantității, conform căreia un scriitor „major” trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mare a fostei piețe Gheorghe Gheorghiu-Dej. Rudele și prietenii morților adunați În jurul celor cinci brazi se Împuținau cu fiecare anotimp. Ca și lumânările de pomenire: galbene și subțiri, se stingeau grăbite În zăpada Înghețată, sub privirea goală a Statuii minerului deghizat În Moș Crăciun de către firma Coca-Cola. Într-un brad argintiu atârna capul sur și hirsut al lui Eustațiu Măran, fost sufleor la Teatrul Dramatic și vecin de palier până În 22 decembrie 1989, când a fost Împușcat În calitate de figurant În spectacolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu mausul i se părea obscen, iar liniile, chiar pure și deseori interesante care țâșneau pe ecran i se păreau a fi jeturi de spermă cu care i se orna suprafața plată a pântecelui ei catifelat și plat. O maculare, deghizată, perpetuă, o Îndepărtare nemiloasă de căldura fertilă și protectoare a trupului ei, care se Încredința discret sau năvalnic doar mâinii sale uscate, fierbinți, când tandră, când poruncitoare, dar care nu o umilea niciodată. Toată claviatura și toate căsuțele cu tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și unul al dublului, Înțeles de obicei ca „suflet”, ca nevăzută parte feminină a lui Narcis. Îndrăgostirile anapoda, fie de o altă făptură În travesti, fie de propriul chip (ca portret pictat sau privindu-se În oglindă), la rândul său deghizat ori nu, Împânzesc cu precădere literatura Renașterii târzii și mai ales cea barocă. Toate sugerează nostalgii androgine, tânjiri după unitatea pierdută a făpturii umane. „Nu trebuie să ne mire așadar constatarea că dedublarea și inversarea sunt folosite constant În literatura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
făgăduielile otomane, se descotorosiră curând de bonetele tradiționale, fesuri sau turbane ușoare, arborând turbane mari pentru a se topi mai lesne în gloată. Drept urmare, soldații otomani începură să-i înhațe pe toți trecătorii fără osebire, acuzându-i că sunt circazieni deghizați și pretinzându-le să plătească o răscumpărare spre a fi lăsați să plece. Când străzile erau goale, militarii spărgeau ușile caselor și, pretextând că-i caută pe mamelucii fugari, se dedau la jafuri și violuri. În cea de-a patra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
temeam. În februarie, am putut chiar primi un dar de la Abbad, care, date fiind condițiile, mi s-a părut somptuos: o manta din lână și o prăjitură cu curmale, însoțite de o scrisoare prin care îmi vestea în cuvinte abia deghizate cucerirea Rhodosului de către Soliman: Marea i-a dus pe ai noștri în vârful stâncii, iar pământul a fremătat la strigătele noastre de triumf. Văzut din celula mea, evenimentul mi-a apărut ca o revanșă personală împotriva lui Adrian și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la cuvântul „patern“. Da, „patern“, categoric. Cred că, în ciuda diferențelor fiziologice evidente dintre ele, Stacey îmi amintea într-un fel de Sally: sau, măcar, de Sally la vârsta la care avea nevoie de tatăl ei în mod real, fizic. Vulnerabilitatea deghizată, dar suficient de evidentă pentru mine a lui Stacey pornea de la dimensiunile ei, iar a lui Sally pur și simplu de la tinerețe și lipsa de experiență, dar reacția protectoare pe care o stârneau ambele în mine era aceeași. Așadar, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]