895 matches
-
de a interacționa pozitiv. Această condiție specială a lor le determină și prieteniile. Ei se simt adesea respinși de ceilalți. își vor căuta prieteni cu experiențe asemănătoare și adesea se vor afilia la grupuri cu comportamente agresive. Agresivitatea, respingerea și delincvența se suprapun în mare măsură în cazul adolescenților (Deptula, Cohen, 2002). între 20 și 40% dintre adolescenții cu violență cronică au fost expuși violenței în familie. Unii adolescenți, băieți, își manifestă frustrările prin comportamente violente față de frați și surori sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Violența în comunitate are impact asupra a tot ce este viu, a ființei umane, dar și a animalelor. Contextul social în care cresc copiii îl reprezintă vecinătatea, comunitatea. A crește într-o comunitate cu un grad ridicat de violență și delincvență este un factor de risc major pentru dezvoltarea copiilor. Indiferent de veniturile familiei, vecinătatea influențează atât comportamentul parental, cât și pe al copiilor (Klebanov, Brooks-Gunn, Duncan, 1994). Expunerea copiilor la violență sporește sensibilitatea lor, externalizarea problemelor comportamentale, anxietatea generală și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
expunerea la violență în comunitate, atunci când trăiește într-o comunitate violentă? într-un studiu publicat de H. Wilson (1980) se încearcă găsirea unei relații semnificative între un stil parental lax, fără prea multe limite impuse copilului, și alunecarea copilului în delincvență, într-un context social defavorizat, cu criminalitate crescută. Rezultatele nu sunt însă strict concludente deși pot fi luate în considerare și o astfel de atitudine parentală într-un mediu defavorizat nu este recomandabilă pentru buna evoluție a tânărului. Pe străzi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Reglementarea introdusă din 2006 s-a bazat în mare măsură pe statisticile alarmante evidențiate de o cercetare locală organizată de Alternative Sociale 2. Cercetarea arată creșterea tentativelor de suicid în rândurile copiilor cu părinți plecați în străinătate, creșterea semnificativă a delincvenței precum și a abandonului școlar. în același articol de ziar din Business Week, 2007, se spunea faptul că la secția de urgență a unui spital din Iași, din acea perioadă, se înregistra o tentativă de suicid al unui copil, la câte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sărăcia în familie, stresul la naștere, neînțelegeri între părinți, părinți cu probleme de sănătate mentală sau alcoolism etc.) conduce la dezvoltarea unor probleme de comportament și învățare, evidente în jurul vârstei de 10 ani, precum și la probleme de sănătate mentală și delincvență, la vârsta de 18 ani (Trudel et al., 2002). Așa cum am spus deja, când factorii de risc se cumulează, își sporesc efectul periculos. Există și posibilitatea apariției unor factori care să diminueze forța de acțiune a factorilor de risc. Aceștia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu putea pricepe ființa faptului și rațiunea lui ilegală, sau dacă el, dintr-unul din motivele menționate sau silit, din primejdie constrângătoare sau dintr-o anumită stare sufletească, nu era stăpân pe sine". Sunt interesante opiniile autorului asupra pruncuciderii și delincvenței minorilor. Aici sunt mai evidente, încă, interpretările lui de un umanism oarecum idealizant. Astfel, Zosin recomandă introducerea obligativității expertizei în toate cazurile de pruncucidere ("este neavenit a se presupune că mama ar putea ucide cu precugetare pe propriu-i prunc
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
semnau cîte o sentință două la zeci și zeci de ani de închisoare, care au cenzurat pînă și ce spunea omul în vis întreabă-l pe tata -, care i-au silit pe oameni la prostituție, la fals, la umilință și delincvență? E drept? Matei: Asta înseamnă la tine pe scurt...? Octav: Foarte pe scurt. Matei: Bine..., să zicem că-i adevărat... Octav: Nu să zicem, e adevărat? Matei: E adevărat. Octav: Bun. Și-atunci e drept ca cei care au suferit
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
e ceea ce se cheamă perversitate filosofică... Groparul: Poate... dar numai la prima vedere... Hm! Regimul ăsta comunist era plin de subtilități... pe onoarea mea dacă nu...! Plin de finețuri... Și toată șmecheria pornea de la faptul că toată lumea era împinsă spre delincvență... și încă dublă delincvență... prima era că oamenii se simțeau vinovați față de regim, pe care-l urau și nu credeau în el, și-a doua oară se simțeau vinovați față de ei înșiși pentru că, deși nu credeau în regim, îl lăudau
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
perversitate filosofică... Groparul: Poate... dar numai la prima vedere... Hm! Regimul ăsta comunist era plin de subtilități... pe onoarea mea dacă nu...! Plin de finețuri... Și toată șmecheria pornea de la faptul că toată lumea era împinsă spre delincvență... și încă dublă delincvență... prima era că oamenii se simțeau vinovați față de regim, pe care-l urau și nu credeau în el, și-a doua oară se simțeau vinovați față de ei înșiși pentru că, deși nu credeau în regim, îl lăudau, defilau, exclamau... Înțelegi?! Ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
se simțeau vinovați față de regim, pe care-l urau și nu credeau în el, și-a doua oară se simțeau vinovați față de ei înșiși pentru că, deși nu credeau în regim, îl lăudau, defilau, exclamau... Înțelegi?! Ca să nu mai vorbim de delincvența de drept comun, de vinovăția omului care chiulește, minte și fură... Octav: Da... și mai departe? Groparul: Cum adică mai departe?! Octav: Păi cum devine cu libertatea prin renunțarea la libertate...! Groparul: Păi devine foarte simplu; există o libertate a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
număr foarte mare de factori care explică variația calității vieții între colectivități, între grupuri sociale și persoane: nivelul de dezvoltare economică, distribuția resurselor economice, opțiunile social-politice, tipurile de profesie, nivelul de școlaritate, stilurile de viață, orientările de valoare etc. Variația delincvenței poate fi explicată prin invocarea mai multor factori determinanți: starea economică a respectivei colectivități, eficiența mecanismelor de control social și de integrare, oportunități de delincvență etc. Fiecare dintre acești factori este, în sensul definiției date în capitolul anterior, cauză a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
social-politice, tipurile de profesie, nivelul de școlaritate, stilurile de viață, orientările de valoare etc. Variația delincvenței poate fi explicată prin invocarea mai multor factori determinanți: starea economică a respectivei colectivități, eficiența mecanismelor de control social și de integrare, oportunități de delincvență etc. Fiecare dintre acești factori este, în sensul definiției date în capitolul anterior, cauză a delincvenței: variația lor produce o variație a delincvenței. Explicația cauzală constă, în aceste situații, în identificarea complexului cauzal, în realizarea unei liste de cauze a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate fi explicată prin invocarea mai multor factori determinanți: starea economică a respectivei colectivități, eficiența mecanismelor de control social și de integrare, oportunități de delincvență etc. Fiecare dintre acești factori este, în sensul definiției date în capitolul anterior, cauză a delincvenței: variația lor produce o variație a delincvenței. Explicația cauzală constă, în aceste situații, în identificarea complexului cauzal, în realizarea unei liste de cauze a căror combinare este responsabilă de producerea fenomenului efect. Multicauzalitatea ridică o serie de probleme specifice, puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
factori determinanți: starea economică a respectivei colectivități, eficiența mecanismelor de control social și de integrare, oportunități de delincvență etc. Fiecare dintre acești factori este, în sensul definiției date în capitolul anterior, cauză a delincvenței: variația lor produce o variație a delincvenței. Explicația cauzală constă, în aceste situații, în identificarea complexului cauzal, în realizarea unei liste de cauze a căror combinare este responsabilă de producerea fenomenului efect. Multicauzalitatea ridică o serie de probleme specifice, puțin analizate până în prezent. Aici mă voi opri
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
trei asemenea probleme: structura listei cauzale, mecanismele și circuitele determinative și mărimea contribuției fiecărui factor cauzal. Structura listei cauzale. Dacă privim listele cu factori determinanți utilizate în explicarea diferitelor fenomene sociale, vom fi surprinși de eterogenitatea elementelor invocate. În cazul delincvenței vom găsi adesea factori ca: posibilități „legate” de atingerea scopurilor induse social, dezorganizarea familiei, „cultură criminală”, izolarea socială, șomaj, oportunități de delincvență, eficiența instituțiilor de control social, vârstă, sex, tip de comunitate etc. Sunt factori determinanți direcți sau indirecți, principali
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu factori determinanți utilizate în explicarea diferitelor fenomene sociale, vom fi surprinși de eterogenitatea elementelor invocate. În cazul delincvenței vom găsi adesea factori ca: posibilități „legate” de atingerea scopurilor induse social, dezorganizarea familiei, „cultură criminală”, izolarea socială, șomaj, oportunități de delincvență, eficiența instituțiilor de control social, vârstă, sex, tip de comunitate etc. Sunt factori determinanți direcți sau indirecți, principali sau secundari. Tipologizarea factorilor determinanți este un domeniu încă foarte puțin abordat în literatura sociologică actuală. În literatura filosofică există o lungă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unui incendiu, vântul nu este o cauză, pentru că el nu produce focul. Dar el este o condiție importantă. Odată declanșat focul, vântul îl poate intensifica și răspândi rapid. În analiza sociologică, această distincție poate fi foarte utilă. Să reluăm cazul delincvenței. Mecanismele de control social sunt un factor explicativ important. Ele par însă mai mult o condiție decât o cauză a delincvenței. În lipsa propensiunii spre delincvență, simplul fapt al unui control social mai scăzut nu este de natură să producă delincvență
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vântul îl poate intensifica și răspândi rapid. În analiza sociologică, această distincție poate fi foarte utilă. Să reluăm cazul delincvenței. Mecanismele de control social sunt un factor explicativ important. Ele par însă mai mult o condiție decât o cauză a delincvenței. În lipsa propensiunii spre delincvență, simplul fapt al unui control social mai scăzut nu este de natură să producă delincvență. Interesant este că arareori în analizele sociologice putem găsi preocuparea pentru distingerea diferitelor tipuri de cauze. Sunt și excepții (Achim, 1973
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și răspândi rapid. În analiza sociologică, această distincție poate fi foarte utilă. Să reluăm cazul delincvenței. Mecanismele de control social sunt un factor explicativ important. Ele par însă mai mult o condiție decât o cauză a delincvenței. În lipsa propensiunii spre delincvență, simplul fapt al unui control social mai scăzut nu este de natură să producă delincvență. Interesant este că arareori în analizele sociologice putem găsi preocuparea pentru distingerea diferitelor tipuri de cauze. Sunt și excepții (Achim, 1973). De regulă, este utilizat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
delincvenței. Mecanismele de control social sunt un factor explicativ important. Ele par însă mai mult o condiție decât o cauză a delincvenței. În lipsa propensiunii spre delincvență, simplul fapt al unui control social mai scăzut nu este de natură să producă delincvență. Interesant este că arareori în analizele sociologice putem găsi preocuparea pentru distingerea diferitelor tipuri de cauze. Sunt și excepții (Achim, 1973). De regulă, este utilizat un termen mai general și mai neutru - factor determinant. Insensibilitatea analizei sociologice la distingerea diferitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin intermediul altor factori. Un exemplu de lanț cauzal este oferit de Tom Burns (1970). În 1954, un district al orașului Edinburgh, Pilton solicită Universității din localitate analiza unei probleme sociale dificile cu care acesta se confrunta: o creștere dramatică a delincvenței juvenile, însoțită totodată de înregistrarea unei atitudini ostile a adolescenților față de sistemul curent de educație, control, socializare. Specialiștii au pus următorul diagnostic: totul pornește de la o decizie politică luată cu aproximativ 25 de ani în urmă - construirea respectivului cartier de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
față de sistemul curent de educație, control, socializare. Specialiștii au pus următorul diagnostic: totul pornește de la o decizie politică luată cu aproximativ 25 de ani în urmă - construirea respectivului cartier de locuințe pentru familiile tinere. Atribuirea rolului de cauză a creșterii delincvenței juvenile unei asemenea decizii atât de îndepărtate în timp pare stranie. Această senzație dispare de îndată ce aflăm argumentele aduse: modelul explicativ al procesului de cauzare. În noul cartier s-au mutat, cu 25 de ani în urmă, tineri căsătoriți. A urmat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
atât la nivelul generației vârstnice (bunici), cu un rol important în educație, cât și la nivelul generației mature de mijloc (între 30 și 40 de ani) - cea mai activă social. În această explicație sunt cuprinse trei cauze distincte ale creșterii delincvenței: eficiența controlului social și a factorilor integrativi, structura demografică și decizia politică de a se construi un cartier pentru tineri. Observăm că aceste cauze nu acționează independent asupra efectului, ci formează un lanț cauzal în care una este cauza alteia
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
față de fenomenul efect. Cauza cea mai apropiată - defectul controlului social - acționează direct asupra efectului. Ea este însă destul de abstractă, dificil de identificat empiric. Structura demografică este ușor identificabilă empiric, dar este o cauză indirectă. În sine, ea nu influențează direct delincvența, ci doar prin intermediul controlului social. Ea mai are încă un defect important din punct de vedere pragmatic; este un rezultat greu de modificat al unor procese anterioare. Sociologul și colectivitatea sunt interesați să afle cum a apărut o asemenea structură
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de a fi prima în lanțul cauzal. Ea este cea care a declanșat efectiv întregul proces. Decizia politică este pragmatic cauza responsabilă de efectul considerat. Teoretic, ea poate fi catalogată, prin depărtarea ei cauzativă, drept nesemnificativă. În nici o teorie a delincvenței nu vom găsi inclusă o cauză de genul acesta. Ea este prea indirectă. În plus, o decizie de acest fel poate să nu ducă neapărat la un asemenea efect. Să presupunem că în momentul luării deciziei construirii cartierului respectiv ar
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]