3,021 matches
-
depresiunile închise sunt acoperite cu soluri halomorfe sau chiar cu cruste de sare. La periferiile de contact ale deșertului cu zonele învecinate mai înalte (Atlas, Hijaz, Hadramauth) s-au dezvoltat arenosoluri și xerosoluri. Văile marilor fluvii (Nil, Eufrat, Tigru) și delta Nilului sunt domeniile fluvisolurilor profunde, solurilor aluviale și aluviunilor recente, ce au constituit de cinci milenii suportul dezvoltării marilor civilizații din “Cornul fertil”: statele sumerian, babilonian, asirian, egiptean, apoi arabe, toate au evoluat în nișa pedo-geografică a aluviunilor fertile, unde
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
evoluat în nișa pedo-geografică a aluviunilor fertile, unde și în prezent se înregistrează cele mai mari densități de populație și cele mai dinamice arii de centralitate din lumea arabă. În Egipt peste 90% din populație trăiește pe valea și în delta Nilului, Cairo este cea mai mare metropolă arabă, iar statul egiptean este țara cu cel mai mare potențial uman, economic și militar din spațiul arab. c. Semideșerturile reprezintă o fâșie îngustă ce înconjoară perimetral deșertul saharian. În nord se interpune
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
oraș din lume - Ierihon, a fost ridicat în urmă cu cca. 7.000 ani î.Hr. pe teritoriul actual al Cisiordaniei, iar primele două civilizații urbane au apărut simultan, fără a avea relații reciproce, în câmpia Mesopotamiei și pe valea și delta Nilului, în condiții naturale asemănătoare. În Mesopotamia, sumerienii au creat primele structuri urbane cu cca. 3.300 ani î.Hr., la gura de vărsare a Tigrului și Eufratului, unde au întemeiat orașele-state Uruk, Kish, Nippur, Eridu, cu fortificații, cartiere rezidențiale, palate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Sfax); pe litoralul Algeriei - Hippo-regius (Annaba), Salde (Bejaia/Bougie); pe litoralul marocan - Tingis (Tanger); pe țărmurile libiene - Oea (Tripoli), Sabrata, Leptis; în Malta - Melita. Grecii, au întemeiat între secolele VIII - VI î.Hr., orașe-colonii pe segmentul estic al litoralului nord-african: în delta Nilului - Naucratis (Shibîn el-Kom); pe litoralul libian - Cyrene, Apollonia, Barca și Tauchira. Sub umbrela imperiilor roman și macedonean s-a extins fenomenul urbanizării. În perioada stăpânirii macedonene s-au dezvoltat structuri urbane în Levant - orașele Antiohia, Heliopolis (actualul Baalbek) și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
orașele irakiene de pe cursul Tigrului, precum Bagdad (cel mai mare port fluvial de pe Tigru), Mosul, Samarra, dar mai ales orașul Basra, situat în apropierea confluenței celor două fluvii în Shatt el-Arab. De poziția de difluență beneficiază orașele egiptene din perimetrul deltei Nilului și în special orașele Cairo și Gizeh, aflate în punctul din care Nilul își ramifică brațele deltaice, fiind conexate atât la axa comunicațiilor fluviale, cât și la cele maritime din proximitate. În unele situații, aceste orașe sunt puncte de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Damasc, Ryad, Dubai, Masqat. Planul rectangular, caracterizat printr-o rețea de străzi perpendiculare, este puțin descifrabil în interiorul organismelor urbane arabe, iar acolo unde există, este o reminiscență a orașelor antice preislamice. Orașul antic Naucratis a fost întemeiat de fenicieni în delta Nilului după un plan rectangular, ce se regăsește, parțial, până astăzi în structura orașului actual Kom Gieif, iar Alexandria mai păstrează unele sectoare cu plan în tablă de șah, moștenite din epoca antichității. Textura suplă se regăsește în țesutul noilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Egipt și Maroc), ca expresie a concentrării excesive a populației pe fâșia litoralului mediteraneean și atlantic. Cea mai tipică conurbație este aria urbanizată polarizată de nucleul Cairo - Gizeh, în jurul căruia gravitează alte peste 10 orașe de pe cursul inferior și din delta Nilului (cca. 20.000 kmp. cu peste 25 milioane locuitori). Arealul de pe coasta atlantică a Marocului ce cuprinde orașele Casablanca, Rabat, Kenitra, constituie conurbația litorală marocană, în timp ce axa urbană Meknes - Fès - Taza poate fi privită drept conurbația marocană interioară. În
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
primul situat la -31 metri sub nivelul mării. Litoralul Mării Caspice scaldă teritoriile Rusiei, Kasahstanului, Turkmenistanului, Iranului și Azerbaidjanului. Țărmul Mării Caspice prezintă multe particularități morfologice diferite: înalt în sud ĂMunții Elburz) și în vest în dreptul Munților Caucaz; jos cu delte, câmpii litorale în N-V și nord. În zona centrală bazinul marin se îngustează la 200 Km datorită pătrunderii peninsulelor Apșeron din vest și Oktumkum din est. Nivelul Mării Caspice se află la -28 m datorită bilanțului hidric negativ. Timp
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
260C în iulie precum și cantitatea medie anuală de precipitații, de circa 800mm pot influența bilanțul hidric al apei Mării Caspice. Numele mării provine de la ,,Kaspi’’ , un popor străvechi, care a trăit în secolul I î. de Hr. , în stepele din delta fluviilor Kura și Araks. Pe parcursul existenței sale Mare Caspium, nume dat de romani, a cunoscut mai multe denumiri. Popoarele Asiei Centrale îi spuneau Khazar, perșii îi atribuiau numele de Mazandaran, iar în vechea Rusie ea s-a numit Marea Khvalyn
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
sau a alteia din cele două mari puteri care sunt în poziția de a amenința independența.... Armata română devine un factor în chestiunea Orientului, astfel că de bună seamă va avea și ea de zis în chestiunea gurilor și a Deltei Dunării.” În ceea ce privește rolul maselor în cucerirea independenței, Documentele, subliniază că prin obiectivele sale, prin felul în care a fost purtat și susținut războiul din 1877-1878 a avut un profund caracter național și popular. Cea mai mare participare la cucerirea independenței
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Botoșani, 1979; Ghemuit într-un sâmbure, Editura Junimea, Iași, 1998; Nopți cu chirie, Editura Cronica, Iași, 2004; Liniștea vânatului, Editura Junimea, Iași, 2005; Acordorul de semne, Editura Junimea, Iași, 2006; Ultimul vorbitor de umbră, Editura Opera Magna, Iași, 2009; Poemele Deltei. Rodion, Editura Opera Magna, Iași, 2012; Cu amurgul în lesă. 101 poeme. Antologie, Editura Junimea, Iași, 2013. Alte volume publicate: Biblioteci rurale centenare din județul Iași, Editura Vasiliana '98, Iași, 2004; Comedia dei media, Princeps Edit, Iași, 2007; Strada Măicuța
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lui Valentin Talpalaru păstrează, ca și aici, pecetea demnă a obiectivării, a detașării (auto)ironice, pe care o preferă oricând poncifelor atitudinale și retoricilor desemantizate, dar bombastice. O schimbare decisivă de tematică și tonalitate poetică înregistrează scrisul său în Poemele Deltei. Rodion (Editura Opera Magna, Iași, 2012). În fapt, un macropoem parabolic, cu nervuri mistice și bătaie intertextuală, care brodează, pe un tipar narativ plin de ramificații și semnificații de tot felul, o istorie a Deltei celei foșnitoare, pline de embleme
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
înregistrează scrisul său în Poemele Deltei. Rodion (Editura Opera Magna, Iași, 2012). În fapt, un macropoem parabolic, cu nervuri mistice și bătaie intertextuală, care brodează, pe un tipar narativ plin de ramificații și semnificații de tot felul, o istorie a Deltei celei foșnitoare, pline de embleme ale eternității și ispite repede trecătoare, de figuri hieratice și povești superbe, de oameni ce seamănă a pești și pești ce seamănă a oameni, în sfârșit, de "păsări mari (care) țin lumina în loc/ să nu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lume, nu fac altceva decât să irizeze (firește, ritualic) cealaltă istorie de prim-plan, aceea a Deltei, adevăratul protagonist al cărții lui Talpalaru. În ciuda faptului că este jalonată de toponime reale, identificabile prin exercițiul cartografic (Jurilovca, Periprava, Mahmudia, Sarichioi, Letea), Delta sa este o geografie simbolică, în care se luptă permanența și evanescența, asceza și păcatul, bucuria și suferința (pe)trecerii dincolo de limanurile vizibile prin "scara de lacrimi" sau "năvodul de ceață". Referințe critice (selectiv): Nicolae Panaite, în "Convorbiri literare", nr.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de-a lungul coastelor Mediteranei, ale Oceanului, ale Mării Nordului. În secolul al XII-lea, Bîlciurile din Champagne au constituit un punct de cotitură în ceea ce privește schimburile între țările mediteraneene și țările din zona de nord-vest. Genova, Pisa și Veneția reprezintă, alături de delta Escaut-Meuse-Rhin, polii noilor dezvoltări economice. În secolul al XIII-lea, bancherii italieni se instalează la Londra, Paris, Bruges sau Madrid. Creșterea economică este uneori afectată, fiind sortită dispariției sau regreselor. Astfel, Războiul de 100 de Ani distruge Bîlciurile din Champagne
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
arabi (74,0%), berberi (5%), kushiți (4%), populații negroide (3,1%), populații indice (2,3%), kurzi (2,1%) ș.a. În acord cu condițiile geografice, repartiția spațială a populației este foarte inegală, distingându-se arii de mare aglomerare, precum valea și delta Nilului (1500-1700 loc./kmp.), regiunea Levantului (364 loc./kmp. în Liban), unele arii insulare (977,5 loc./kmp. în Bahrain, 351 loc./kmp. în Comore), în timp ce regiunile deșertice interioare sunt foarte slab populate. În ciuda faptului că aici este leagănul fenomenului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
existente”. Dintr-o altă perspectivă, ce ține de cadrul natural al așezării, potențialul urbanistic al Bacăului a fost alterat și de cursul neregulat al Bistriței, care, împreună cu micii săi afluenți (Negelul și Bârnatulă au creat un mediu ambiental asemănător unei delte cu multe brațe. Negelul, spre exemplu, curgea în perioada medievală exact prin mijlocul actualului oraș, oferind - cel mai probabil - morilor de aici energia necesară funcționării lor. Urmele unei astfel de mori domnești au fost descoperite - la aproximativ zece metri adâncime
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
12-15 ani, în legătură cu efectele fiziologice ale contracțiilor izometrice funcționale, au scos în evidență o alterare grava a biogenezei corticale în urma celor 8 contracții izometrice efectuate cu maximum de forță. Apariția și persistența timp relativ îndelungat a undelor lente (teta și delta) pe traseele electroencefalografice ale acestor sportiv tineri oglindesc o suferință cerebrală reală timp de câteva minute după contracții și o alterare, în sensul pubertății masive, a metabolismului cerebral. Concluzia formulată atunci, conform căreia tinerilor de 12-15 ani contracțiile izometrice funcționale
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
orgoliu straniu pentru a afirma că ești un homines intelligentsiae sau că faci parte din intelligentsia unei civilizații sau a unei țări. Toate aceste curente dintre care multe luate în mod izolat pot părea pure se varsă într-o aceeași deltă mlăștinoasă. Același refuz al societății, același dispreț față de muncă și de angajamentul social, aceleași sentimente de superioritate asociate unei viziuni paseiste a Pămîntului-Mamă conduc la formarea unor comunități ciudate, cum ar fi Comuna a II-a care se voia a
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
tine, eu trag la mine și cine-o câștiga, a lui să fie partea”. - Voi ați adormit vreodată la pescuit pe scăunel? i-am întrebat. - Cum? Nu, mi-a răspuns Mișu. Ai avut experiența asta tu? - Da. Mă aflam în deltă, pe canalul Șontea. Era cam a treia noapte nedormită. Pe la ora 2 am adormit pe scăunel, dar știți cum? Buștean, cu sforăituri. - De unde știi tu că ai și sforăit? m-a întrebat Mitică. - Păi, cum? Mi-au spus băieții. Gabi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o impresie, probabil că ne stăpânea frica de apă mare și multă, așa cum era aceasta. Am intrat pe primul canal, lăsând în urmă, pe partea dreaptă, un mal foarte înalt și lutos. Intram pentru prima dată pe celebrele canale ale Deltei și mergeam spre comuna Crișan. Apoi dintr-un canal în altul, când la dreapta, când la stânga pe diversele căi ale apelor, am pierdut orice direcție și dacă nam fi avut cu noi cei doi vrednici ghizi, cred că ne-am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fost tot. A trecut un an și noi deja ne pregăteam să plecăm din nou pe Șontea, la locul nostru de pescuit. Dar un lucru important nu am făcut: să ne interesăm de timp, de cotele apelor Dunării și a Deltei, în general. Credeam că luna august aleasă de noi pentru pescuit în Deltă o să fie normală, frumoasă, ca anul precedent. În plus, am făcut imprudența să nu notăm numele și adresa fostei noastre gazde de la Gorgova. E adevărat că până la
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ultimile vorbe ale băiatului-ghid ne puseseră pe gânduri. Am intrat pe primul canal. Montul din dreapta, acela lutos, era parcă mai mic. Așa era, pentru că apele erau crescute. Am cotit mereu, când stânga, când dreapta. N-am mai întâlnit păsări specifice deltei. Doar o egretă s-a înălțat din coroana unui arbore mai înalt, a planat puțin și s-a așezat vizavi, pe o cracă a unei sălcii. Dar nagâții și pelicanii nu se lăsau văzuți. Păsărelele, care anul trecut ciripeau vesele
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de rău ca anul trecut. Faptul că nu s-a prins pește ne afecta mai puțin, trăiam cu speranța că altă dată o să fim mai norocoși, mai cu seamă că trebuia să ne informăm din timp despre starea vremii din deltă. Acasă, la Iași, m-au însoțit toți trei în apartament, voiau să știe dacă peștele meu e crăpoaică. Au asistat la curățirea de solzi, scoaterea mațelor și a urechilor și când l243 am despicat, am văzut că era crăpoaică, avea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cărbunii aprinși ai focului de tabără; într-un loc unde urechea prinde un mic zvon de oftaturi ale naturii, parcă prea obosită și plină de nerăbdare în așteptarea timpului viitor, în renașterea sa continuă. Da, ați ghicit, mă aflam în deltă, în inima comunei Crișan. Eram singur, aveam un cort, un ceaun cu pirosteie, un săculeț cu făină și un pumn de sare. Aveam niște scule de pescuit rudimentare, dar eram fericit, fără aparat de ras și radio, cu o barbă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]