2,615 matches
-
după cum fusese programat, a plecat mai devreme. Gersdorff a trebuit să dezamorseze rapid bomba într-o baie. Această a doua tentativă eșuată a demoralizat temporar grupul complotiștilor. Gersdorff a povestit despre această tentativă de asasinare după terminarea războiului. Axel von dem Bussche, membru al Regimentului de infanteri nr. 9, s-a oferit voluntar să-l omoare pe Hitler în noiembrie 1943, în timpul prezentării noilor uniforme de iarnă, dar trenul cu susnumitele uniforme a fost distrus de un bombardament aliat, iar expoziția
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
atentat, dar între timp el și-a pierdut un picior în luptele cu Armata Roșie. Pe 11 februarie, un alt ofițer tânăr, Ewald Heinrich von Kleist, a încercat să-l asasineze pe Hitler într-un mod asemănător cu Axel von dem Bussche. Hitler a amânat pe neaștepatate evnimentul la care trebuia să fie prezent. Următoarea ocazie care s-a ivit a fost aceea unei expoziții de armament de la Salzburg, de pe 7 iulie. Atentatorul Helmuth Stieff nu a detonat însă bomba. La
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
din București, apoi, după 1973, în Germania, mulțumită celei de-a doua soții, etnică germană din Bucovina. Stilul literar al lui seamănă cu eseurile colegilor săi de la redacția revistei "Știință și Tehnică" (Alecu Flegon, Mircea Pârjol, Radu Sergiu, N. Topor, Dem. Urmă...), care „anticipau” pe hârtie viitorul profesiei lor. Spre deosebire de dânșii, doctorul Stănescu lăsa să pătrundă în medicină nu doar biocibernetica și „electrobiologia” (un „bioendoscop” pentru vizionarea pe dinăuntru a trupului omenesc, un „laringostroboscop” care amplifică vibrația corzilor vocale ale persoanelor
Sorin Stănescu () [Corola-website/Science/307045_a_308374]
-
celelalte romane ale prozatorului, reprezintă ilustrarea războiului absurd pe care îl duc soldații din armata austro-ungară, deseori împotriva propriilor confrați revoltați”. Romanul "Fiii omului cu inima de piatră" a fost tradus în mai multe limbi străine: germană („Der Mann mit dem Herzen Steinernen”, "Pester Lloyd" și "Pester Tageblatt", 1869), poloneză („Serce kamienne”, Dziennik Poznanski, 1874-1875), franceză („Les fils de l'homme au coeur de pierre”, Impr. Paul Moureau, Edit. Paul Ollendorf, Paris, 1880), cehă („Muz kameného srdce”, Ceska Politika, Praga, 1887
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]
-
să meargă într-un turneu mondial. Ion Finteșteanu a devenit apoi profesor universitar la Facultatea de Teatru din cadrul Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică și șef al catedrei Arta actorului. I-a avut ca asistenți pe Sanda Manu și pe Dem Rădulescu. Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, actorului Ion Finteșteanu i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în
Ion Finteșteanu () [Corola-website/Science/306112_a_307441]
-
destinație Caracteristici Dată aprobării Cod NC/TARIC (1) "TRIZIVIR 750 mg x 60 Afganistan Africa de Sud Angola Armenia Azerbaidjan Bangladesh Benin Bhutan Botswana Burkina Fâso Burundi Cambodgia Camerun Capul Verde Republică Centrafricana Ciad Coasta de Fildeș Comore Congo Congo (RD) Coreea (Rep. Dem) Djibouti Eritrea Etiopia Gambia Ghana Guineea Guineea Bissau Guineea Ecuatoriala Haiti Honduras India Indonezia Insulele Solomon Kenya Kiribati Rep. Kârgâza Laos (RDP) Lesotho Liberia Madagascar Malawi Maldive Mâli Mauritania Moldova Mongolia Mozambic Myanmar Namibia Nepal Nicaragua Niger Nigeria Pakistan Rwanda Șamoa Sao
32004R1876-ro () [Corola-website/Law/293183_a_294512]
-
paragrafe care mențineau femeia în stare de inferioritate. De aceea C.N.F.R. a inițiat constituirea unei Comisii juridice pe lângă Comitetul său Executiv (format din eminenți specialiști, profesori universitari, oameni politici influenți și alte personalități publice, printre care Corneliu Botez, Grigore Iunian, Dem Dobrescu, Constantin Mille, Radu Rosetti, Ella Negruzzi, Calypso C. Botez), care să atragă atenția forurilor competente asupra dispozițiilor legislative care se cereau urgent revizuite. La ședințele Comisiei au fost prezentate și dezbătute studii referitoare la statutul femeii: ca de pildă
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
cimitirul propriu-zis și clădirile administrative. În toamna anului 1944 lucrările au fost sistate iar șantierul lăsat în părăsire. Odată cu demolarea palatului a dispărut și fresca începută de Alexandru Ciucurencu, intitulată „marea frescă a războiului”, la care a colaborat cu pictorii Dem. Iordache și Gheorghe Vânătoru, pe schițele pictorului Gheorghe Labin. În prezent, pe locul ocupat odinioară de Palatul Artelor este amplasat Mausoleul din Parcul Carol, realizat în anii 1959-1963, după planurile arhitecților Horia Maicu și Nicolae Cucu. În anul 2006, Romfilatelia
Palatul Artelor () [Corola-website/Science/319501_a_320830]
-
Comedie fantastică este un film românesc din 1975, regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de Dem Rădulescu, Cornel Coman, Vasilica Tastaman și George Mihăiță. Subiectul filmului îl reprezintă cercetarea efectuată de un robot extraterestru de pe planeta Lepton de a găsi o sursă nouă de energie pe planeta Terra. În secvențele de început ale filmului se specifică
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
chipul și asemănarea inventatorilor.”". Pe mai multe planete din Univers există forme de viață sub diferite forme. Unele din acest forme de viață duc lipsă de surse de energie. În acest sens, un robot extraterestru de pe planeta Lepton (interpretat de Dem Rădulescu) sosește pe Terra și ia un chip uman pentru a intra în relație cu un profesor de școală (Cornel Coman) ce construise în curtea casei sale o rachetă cosmică din fiare vechi. Invenția sa a fost distrusă într-un
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române). A colaborat cu articole, eseuri și studii la „Gazeta literară”, „Steaua”, „Echinox”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Revue roumaine”, „Argeș”, „Vatra”, „Cotidianul”, „România liberă”, „Tribuna Ardealului” ș.a. A realizat ediții ale unor opere de Dem. Theodorescu, Ion Minulescu și Pavel Dan, iar în colaborare cu A.-B. Goorden a alcătuit volumul Roumanie fantastique (Bruxelles, 1983), antologie a prozei fantastice românești. De asemenea, a colaborat la volume colective de studii (Studii literare. Din istoria presei culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
unui popor (Titus Livius, Cornelius Tacitus, Plinius cel Bătrân), Cluj-Napoca, 1979; Visul lui Scipio. Istoria Romei ca poveste filosofică, Cluj-Napoca, 1983; Fiul Craiului și Spânul, Cluj-Napoca, 1998; Povestirile în ramă. Ipostaze universale și românești ale unei structuri, Pitești, 2002. Ediții: Dem. Theodorescu, În cetatea idealului, București, 1972; Ion Minulesu, Cetiți-le noaptea, pref. edit., Cluj, 1973; Pavel Dan, Jurnal, pref. edit., Cluj-Napoca, 1974, Urcan Bătrânul, pref. edit., Cluj-Napoca, 1987, Virrasztó [Priveghiul], Cluj-Napoca, 1988. Antologii: Roumanie fantastique, introd. edit. (Le profil de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
Al. Sân-Giorgiu, Th. D. Speranția, Oreste, D. Karnabatt, Zaharia Bârsan, D. Teleor (semnează și Roelet), Const. A. Giulescu, Gr. Braniște, Mihail Procopiu, Liviu Coman, Al. T. Stamatiad, Claudia Cridim (Claudia Millian), Aurel Iancu, I. Botez, I.M. Vântureanu, Victor Eftimiu, Mircea Dem. Rădulescu, B. Nemțeanu. Ioan Slavici publică în foileton Nuța, precum și schițele Leu paraleu, O încurcătură, O noapte fioroasă. Semnează proză Emil Gârleanu, Delabârsa (St. O. Iosif), N. Țimiraș, M. Sadoveanu, Vasile Savel, Ioan Adam, D. Teleor, N. Dunăreanu, Al. Cazaban
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288154_a_289483]
-
Murărașu, București, 1971; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, II, Cernăuți, 1875; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; J. Urban Jarník, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; ed. îngr. George Antofi, pref. Ovidiu Papadima, București, 1982; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, Caransebeș, 1892; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Horia Furtună (fragmente din romanul Iubita din Paris, 4/1931), Al. Lascarov-Moldovanu, în paginile revistei fiind publicate și câteva medalioane literare: O. Goga (4/1931), Goethe (7/1932), C. Rădulescu-Motru (13/1932), Artur Enășescu (4/1933). Alți colaboratori: G. Bacovia, Dem. Bassarabeanu, Ioan Georgescu, Traian Chelariu. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286118_a_287447]
-
umanității [...], planificarea activității culturale pe care o desfășoară muncitorul intelectual nu numai că a devenit o realitate, dar a început să dea roade". Stahanovismul este transformat într-un panaceu. Nici folclorul nu scapă de sita ideologică. Sînt amendați Alecsandri, C. Dem. Teodorescu, care ar fi cules doar balade și doine în consens cu interesele claselor exploatatoare. În realitate ar fi fost refuzat acel folclor cu miez revoluționar. Folcloristica cu amprentă marxistă reselectează textele în grilă maniheistă. Mihai Beniuc, partinic în Despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mai ales sub aspect moral. Principalele trăsături de caracter ale fraților Chirei sunt sintetizate plastic în numai două versuri: „hoții Brăilei,/ șerpii Dunării”. Impresionează, de asemenea, starea sufletească a bătrânei mame, bine surprinsă într-una dintre variantele culese de G. Dem. Teodorescu. Din descrierea întregii ei comportări în momentul când anunță fiilor trista veste, creatorul popular realizează o adevărată icoană a durerii: „Dar ea nu vorbea, / ci lacrimi vărsa, / mâinile-și frângea [...] dar nu răspundea, / că gură n-avea,/ ci semne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
realizarea uneia dintre cele mai izbutite creații ale lui Panait Istrati, Chira Chiralina. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, I, îngr. și introd. Gh. Vrabie, București, 1965, 193-200; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873, 23-27; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 643-663; Al. I. Amzulescu, Balade populare românești, III, București, 1964, 305-306; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 215-223. Repere bibliografice: Gh. Vrabie, Balada populară românească, București, 1966, 339-343; Liviu Rusu, Viziunea lumii în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
și Pedagogică, București, 1975. b) Critica hedonismului, tendințele distructive ale sexualității în civilizații, agresivitatea în societatea industrială, eliberarea de societatea abundenței, omul unidimensional și alte subiecte marcusiene instructive în H. Marcuse, Scrieri filosofice, traducere de I. Herdan, S. Vieru, V. Dem. Zamfirescu, 1977, Editura politică, București, 534 p. Deși nu este o scriere de psihanaliză, găsim "studii de caz" privind trecerea de la utopie la hedonism și violență sub influențele perversiunilor sexuale, alcoolului și drogurilor consumate de intelectuali occidentali. Despre conduitele lui
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
una, și cealaltă asigură conținuturilor culturale "puterea imperativă" și "continuitatea unei istorii prin care indivizi și grupuri se pot identifica cu sine și între ei". (5, p. 309) 9. H. Marcuse, Scrieri filosofice, traducere de I. Herdan, S. Vieru, V. Dem. Zamfirescu, 1977, Editura politică, București. Conține mai puține texte estetice. 10. Reținem observația cardinalului Henri de Lubac (1896-1991) că "Umanismul exclusiv este un umanism inuman" (p. 19), că "destinul omului fiind veșnicia, el nu trebuie cu nici un chip să-și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu pseudonimul Iernescu), Maria Rosetti, Maria Flechtenmacher, Constanța Dunca-Schiau. Au fost prezenți, de asemenea, semnând adesea cu pseudonim, mulți transilvăneni, între care G. Barițiu (în 1868), Visarion Roman ș.a. După 1885 dau diverse articole și contribuții literare Al. Macedonski, G. Dem. Teodorescu, Vintilă C.A. Rosetti, Frédéric Damé, G.I. Ionnescu-Gion ș.a. Alături de C.A. Rosetti, critică literară și dramatică fac și E. Winterhalder, Costache Caragiali, Eugeniu Carada, Emil Costinescu, Pantazi Ghica, Al. Lăzărescu-Laerțiu, Aron Densușianu, G. Dem. Teodorescu, N.D. Xenopol, Șt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
literare Al. Macedonski, G. Dem. Teodorescu, Vintilă C.A. Rosetti, Frédéric Damé, G.I. Ionnescu-Gion ș.a. Alături de C.A. Rosetti, critică literară și dramatică fac și E. Winterhalder, Costache Caragiali, Eugeniu Carada, Emil Costinescu, Pantazi Ghica, Al. Lăzărescu-Laerțiu, Aron Densușianu, G. Dem. Teodorescu, N.D. Xenopol, Șt. Vellescu; G.I. Ionnescu-Gion semnează aproximativ trei sute de cronici și recenzii. Cu articole dedicate altor culturi participă Ulysse de Marsillac, Ange Pechméja, Taxile Delord, Philarète Chasles, precum și G. Dem. Teodorescu sau Aron Densușianu. Paginile gazetei au adăpostit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
Costinescu, Pantazi Ghica, Al. Lăzărescu-Laerțiu, Aron Densușianu, G. Dem. Teodorescu, N.D. Xenopol, Șt. Vellescu; G.I. Ionnescu-Gion semnează aproximativ trei sute de cronici și recenzii. Cu articole dedicate altor culturi participă Ulysse de Marsillac, Ange Pechméja, Taxile Delord, Philarète Chasles, precum și G. Dem. Teodorescu sau Aron Densușianu. Paginile gazetei au adăpostit și multe texte cu caracter polemic îndreptate contra Junimii sau a lui Titu Maiorescu, aparținând lui Pantazi Ghica, B.P. Hasdeu sau lui Bonifaciu Florescu. Alături de redactori, cei mai însemnați comentatori ai părții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
fra destillatet, befriet for tjaeresyrcr og tjærcbascr, fra højtemperaturstjære fra bituminose kul, med kogeinterval omtrent fra 90 °C til 160 °C. Det bestar overvejende af benzen, toluen og xylener.] DE: Extraktrückstände (Kohle), Benzol-Fraktion alkalisch, saurer Extrakt; Leichtölextrakt-Rückstand, tiefsiedend [Redestillat aus dem von Teersäuren und Teerbasen befreiten Destillat aus Steinkohlen-Hochtemperatur-Teer, siedet im ungefähren Bereich von 90 °C bis 160 °C. Besteht vorherrschend aus Benzol Toluol und Xylolen.] EL: EN: Extract residues (coal), benzole fraction alk., acid ext.; Light Oil Extract Residues, low
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
eller fast stof med et smeltpunkt på op til 70 °C. Den er sammensat primært af naphthalen og alkylnaphthalener.] DE: Destillate (Kohleteer), Benzolfraktion, Destillationsrückstände; Waschöl [Komplexe Kombination von Kohlenwasserstoffen aus der Destillation von rohem Benzol (Hochtemperaturkohleteer). Kann flüssig sein mit dem ungefähren Destillationsbereich von 150 °C bis 300 °C oder halbfest oder fest mit einem Schmelzpunkt bis zu 70 °C. Besteht vorrangig aus Naphthalin und Alkylnaphthalinen.] EN: Distillates (coal tar), benzole fraction, distn. residues; Wash Oil [A complex combination of hydrocarbons
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]