3,462 matches
-
Articolul 1 (1) Beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: ... a) a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate; ... b) a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare; ... c) a fost refugiată, expulzată sau strămutată în alta localitate;*) ... ---------- Lit. c) a art. 1 a fost
ORDONANŢĂ nr. 105 din 30 august 1999 (*actualizată*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125211_a_126540]
-
NORMATIVE în baza cărora S.N.C.F.R. execută servicii cu caracter social, pentru care se acordă compensații corespunzătoare - Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 18 martie 1998, în care se prevede acordarea a 6 călătorii gratuite, dus-întors, la tren de persoane clasa I, pentru persoanele persecutate din
HOTĂRÂRE nr. 732 din 20 octombrie 1998 privind modificarea pentru anul 1998 a contractului de activitate al Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române pe perioada 1997- 2000, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 190/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122076_a_123405]
-
nr. 118 din 18 martie 1998, în care se prevede acordarea a 6 călătorii gratuite, dus-întors, la tren de persoane clasa I, pentru persoanele persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și pentru cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. - Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din 1989, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august
HOTĂRÂRE nr. 732 din 20 octombrie 1998 privind modificarea pentru anul 1998 a contractului de activitate al Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române pe perioada 1997- 2000, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 190/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122076_a_123405]
-
Articolul 6 litera d) va avea următorul cuprins: "d) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate și constituite în prizonieri, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, precum și persoanele prevăzute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea
ORDONANTA URG. nr. 30 din 29 octombrie 1998 pentru modificarea şi completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122104_a_123433]
-
față de revoluția socialistă, datoria sa în onoarea Marxismului, care ne unește ca filozofi și intelectuali Marxiști să ia poziție împotriva acesteia de la bun început" (Lukács: 1991, 88-93). Revoluția maghiară va depăși însă cadrul ideologic propus de către Lukács. Acesta va fi deportat împreună cu Imre Nagy în România, datorită faptului că îl susținuse activ în timpul tumultuoaselor zile de la sfârșitul lui octombrie și începutul lui noiembrie. Se va întoarce un an mai târziu în Ungaria, unde își va face autocritica, rămânând loial regimului până la
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
97). Gheorghiu-Dej se pronunța ferm pentru ameliorarea contactelor dintre cele două state: "să înlăturăm tot ce poate stânjeni îmbunătățirea relațiilor. Noi am luat măsuri și vom mai lua". Aceste măsuri constau în principal în permiterea reîntoarcerii etnicilor sârbi și germani deportați în câmpia Bărăganului și despăgubirea acestora pentru suferințele și deposedările pricinuite de către regim (Moraru în Cătănuș, Buga: 2006, 198). În plan ideologic însă, situația se prezenta cu totul altfel. Iugoslavii erau acuzați că insistă asupra diferențelor existente între diferitele căi
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
am venit cu avionul din Târgu-Mureș - nu știu... i-am vorbit și nu mi-a mai răspuns. A murit acolo În cameră cu mine, la 44 de ani. Cu Erica Antal ați vorbit? Ea se temea că rușii o vor deporta În Siberia și a fugit la Cernăuți. O cunosc din copilărie. Mai aveți cunoștințe din perioada aceea cu care vă mai Întâlniți acum? Da, În Israel. Toți sunt În Israel? Toți. Aici, În țară, nu găsesc nici un coleg de liceu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
război. Erica Antal: Tatăl meu a fost avocat și mama era casnică. Cum ați aflat de deportare și cam ce vârstă aveați dumneavoastră atunci? - Eu m-am născut la Putna, dar am trăit la Cernăuți - și din Cernăuți am fost deportată. În lagăr am Împlinit 15 ani. Am fost deportați din Cernăuți la 28 iunie 1942. Înainte de deportare am fost În ghetou la Cernăuți și renumitul primar Popovici ne-a salvat de ghetou și am venit acasă. Dar cum ați aflat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mama era casnică. Cum ați aflat de deportare și cam ce vârstă aveați dumneavoastră atunci? - Eu m-am născut la Putna, dar am trăit la Cernăuți - și din Cernăuți am fost deportată. În lagăr am Împlinit 15 ani. Am fost deportați din Cernăuți la 28 iunie 1942. Înainte de deportare am fost În ghetou la Cernăuți și renumitul primar Popovici ne-a salvat de ghetou și am venit acasă. Dar cum ați aflat de ghetou când erați Încă acasă? Când eram acasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Înainte de deportare am fost În ghetou la Cernăuți și renumitul primar Popovici ne-a salvat de ghetou și am venit acasă. Dar cum ați aflat de ghetou când erați Încă acasă? Când eram acasă erau grupuri. Nu totdeauna au fost deportați. Și am aflat Într-o zi că intelectualii vor fi deportați. Și noi am fost pe listă. Au venit și ne-au luat. Era o listă despre care se știa? Nu era o listă anunțată, era o listă de intelectuali
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Popovici ne-a salvat de ghetou și am venit acasă. Dar cum ați aflat de ghetou când erați Încă acasă? Când eram acasă erau grupuri. Nu totdeauna au fost deportați. Și am aflat Într-o zi că intelectualii vor fi deportați. Și noi am fost pe listă. Au venit și ne-au luat. Era o listă despre care se știa? Nu era o listă anunțată, era o listă de intelectuali. Și așa am fost deportați la cariera de piatră de lângă Bug
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o zi că intelectualii vor fi deportați. Și noi am fost pe listă. Au venit și ne-au luat. Era o listă despre care se știa? Nu era o listă anunțată, era o listă de intelectuali. Și așa am fost deportați la cariera de piatră de lângă Bug. Era o carieră mare... eram acolo cam 3.000 de oameni. Și dacă se știa oarecum lista dinainte, n-ați Încercat să fugiți? Nu. Unde? Nu era unde să fugi. N-am avut Încotro
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Nu era unde să fugi. N-am avut Încotro. Noi ne-am făcut, să zic așa, bagajele: câte un rucsac, cât am putut băga acolo și cu asta am plecat. Și am ajuns la cariera de piatră. Totodată au fost deportate și cele două surori ale tatălui meu, ai căror soți erau tot avocați. Și eram băgați acolo, În cămăruța aceea - cam jumătate din asta - 13 persoane. Cu noi era și un un bebeluș de șase luni, copilul surorii tatălui meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și de mâncare... Dar din când În când veneau românii. Și ne ascundeam ca să nu ne ia de acolo. Ne-a fost bine acolo... Și tot așa, foarte greu. Mătușa mea, care locuia Împreună cu noi, În casă, n-a fost deportată - nici bunicii mei, care au rămas acasă, la Cernăuți. Și au luat legătura cu un domn care ne aducea de acolo haine și de mâncare, din când În când. Eu am fost deportată un an și două luni. Părinții mei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Împreună cu noi, În casă, n-a fost deportată - nici bunicii mei, care au rămas acasă, la Cernăuți. Și au luat legătura cu un domn care ne aducea de acolo haine și de mâncare, din când În când. Eu am fost deportată un an și două luni. Părinții mei se duceau În piață, departe... Era foarte departe... dar noi stăteam așa, gândindu-ne cu teamă: oare se mai Întorc acasă, oare nu-i prind... că n-aveau voie să părăsească unitatea. Cumpărau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
V-a interesat ce s-a scris despre deportare? Da, avem multe cărți - În limba maghiară... Și cum vi se par aceste cărți? Aveți și cărți scrise de oameni care au fost acolo? Da, da. Și soțul meu a fost deportat. La Auschwitz și În alte părți - și el a scris foarte multe despre deportarea lui. Acum nu am acasă cartea - e la cineva. - Cum vi se par aceste cărți? Cum le citiți dumneavoastră, care ați fost acolo? Nu s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
multe despre deportarea lui. Acum nu am acasă cartea - e la cineva. - Cum vi se par aceste cărți? Cum le citiți dumneavoastră, care ați fost acolo? Nu s-a scris absolut nimic neadevărat. Degeaba se spune că Antonescu n-a deportat. El ne-a deportat, el a spus să ne deporteze. Să știți, noi am fost ultima grupă deportată - am avut așa un ghinion, să fim chiar În grupa aceea... Sau noroc, pentru că ceilalți au murit... Da, da. Aici, În Târgu-Mureș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Acum nu am acasă cartea - e la cineva. - Cum vi se par aceste cărți? Cum le citiți dumneavoastră, care ați fost acolo? Nu s-a scris absolut nimic neadevărat. Degeaba se spune că Antonescu n-a deportat. El ne-a deportat, el a spus să ne deporteze. Să știți, noi am fost ultima grupă deportată - am avut așa un ghinion, să fim chiar În grupa aceea... Sau noroc, pentru că ceilalți au murit... Da, da. Aici, În Târgu-Mureș, suntem trei care am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la cineva. - Cum vi se par aceste cărți? Cum le citiți dumneavoastră, care ați fost acolo? Nu s-a scris absolut nimic neadevărat. Degeaba se spune că Antonescu n-a deportat. El ne-a deportat, el a spus să ne deporteze. Să știți, noi am fost ultima grupă deportată - am avut așa un ghinion, să fim chiar În grupa aceea... Sau noroc, pentru că ceilalți au murit... Da, da. Aici, În Târgu-Mureș, suntem trei care am fost deportați În Transnistria, dar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a spus să ne deporteze. Să știți, noi am fost ultima grupă deportată - am avut așa un ghinion, să fim chiar În grupa aceea... Sau noroc, pentru că ceilalți au murit... Da, da. Aici, În Târgu-Mureș, suntem trei care am fost deportați În Transnistria, dar nu În același loc. Și când v-ați Întors În Cernăuți cum s-a purtat cealaltă parte a populației? Acolo erau ucraineni, era Ucraina. Un an am fost la școală; și În 1940 am fost la școala
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ne dădeau nimic de Îmbrăcat, trebuia să cerșim sau să vindem, până ce mătușă-mea a făcut legătura cu domnul acela - dar atunci mai rămăseseră doar vreo 4-5 luni. Dar acolo am stat un an și nouă luni - atât am fost deportați. Era o doamnă care cânta la acordeon... Și când trebuia să ieșim cu toții la apel și doamna aia cânta la acordeon, iar noi trebuia să cântăm ceea ce ea cânta la acordeon, chiar dacă știam, chiar dacă nu știam - trebuia să cântăm, În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acolo și familie, și rude... Am rămas și eu aici, nu mai am cum să plec. Tatăl dumneavoastră a fost cel care... Da, el s-a revoltat Întotdeauna. Pe soțul dumneavoastră cum l-ați Întâlnit, că și el a fost deportat? Aici. Mai târziu. Noi am venit În ’46 la Târgu-Mureș. Și m-am căsătorit În 1950. El vă povestea... Da-a-a! Foarte mult. Fiindcă dumneavoastră, când povesteați despre deportarea din Transnistria, ziceați că „la noi n-a fost cameră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
intrat, n-am Încercat. Dar am fost... Într-o excursie de trei-patru zile - Însă eu m-am plimbat singură prin Cernăuți... M-am dus la teatru... Asta mă interesa, pentru teatru aveam eu foarte multă dragoste. (septembrie 2002) „Evreul Margulies, deportat din Cernăuți” Interviu cu Carol Margulies (n. 1921) Mihai Vakulovski: Domnule Carol Margulies, mai Întâi ar fi interesant să ne povestiți despre familia dumneavoastră dinainte de război: ce făceau părinții dumneavoastră, cam câți ani aveați...? Carol Margulies: Tata a fost funcționar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
n-aveau treabă cu evreii. Tatăl meu, fiind funcționar de stat, ar fi trebuit să se refugieze. Dar necazurile au Început din iunie, mi se pare 21 iunie, când au intrat nemții și românii. După câteva zile noi am fost deportați. Din ce cauză? Pentru că aveam o vecină care era nemțoaică. Ea stătea lângă noi, Într-o casă cu mulți proprietari, Într-o cameră, și avea nevoie de o casă mai nouă. Imediat s-a dus la Ambasada Germană, Casa Germană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ce să vă dăm”. În primăvară ne-au adunat de-acolo și ne-au dus Înapoi la Moghilev. Acolo ne-au un fel de buletin, pe care-l am și aici - asta m-a ajutat -, În care spune: „Evreul Margulies, deportat din Cernăuți, Împreună cu familia: soția - atâția ani, băiatul - atâția ani” ș.a.m.d., act semnat de comunitatea evreilor de la Moghilev. După ce am stat acolo o lună de zile și am fost aduși, atâția oameni... fiindcă nemții nu prea erau de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]