3,354 matches
-
știu că sunt niște intruși, că niciodată nici un popor (În afara țiganilor) nu și-a permis să vină În felul acesta să se instaleze la alte popoare. Pentru că au Început să emigreze fără a fi nevoie s-o facă. Probabil că deportările asiriene le-au deschis pofta. Dar, la Începutul diasporei, nu i-a forțat nimeni. Această oribilă suficiență. Ideile lor merg de la sine. Regimul bun e cel de pe urma căruia profită. Aici, liberalismul. Dincolo, socialismul. Ce le-ar mai fi plăcut să
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Programe școlare pentru clasele V-VIII. Aria curriculară: Om și societate, București, 1999, p. 48. Pentru capitolul România după al doilea război mondial (clasa a VIII-a) se prevedeau următoarele teme: sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forțată, revoluție culturală, poliție politică; deportare, muncă forțată, lagăr de muncă, deținuți; democrație, societate civilă, practici democratice, constituție; instituții și mecanisme de exercitare a puterii politice, reeducare, represiune comunistă, opozanți și disidențe, rezistența anticomunistă, destalinizare și desovietizare; etapele regimului comunist; revenirea la instituțiile democratice. 11 Sorin
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
diplomatic singurul care și-a pierdut calmul a fost în mod paradoxal ministrul de externe român, care pe parcursul unei emisiuni de știri de la Antena 3 a propus, în mod brutal, o soluție curioasă: cumpărarea unei suprafețe din deșertul Egiptului și deportarea tuturor delincvenților. La 15 noiembrie 2007, "mica criză a emigranților" izbucnită între România și Italia ajunge și în parlamentul european. Aici, o confruntare dintre Alessandra Mussolini și deputații de extremă dreapta români a avut ca rezultat dizolvarea grupului european al
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Caracterul deosebit al traseului scriitorului rus vine, pe de o parte, din înlănțuirea de evenimente excepționale din viața sa, iar pe de altă parte, din sensul acestor evenimente, revelat scriitorului. Luate ca atare, momente precum participarea la război, detenția politică, deportarea, boala incurabilă și chiar exilul au existat în viața multor oameni. Abia puse la un loc, într-o înșiruire ce definește viața unui singur om și subsumate necesității de a fi sublimate în actul literar, aceste momente alcătuiesc un destin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
din această etapă, și prietenia scriitorului cu medicul Nikolai Ivanovici Zubov și soția acestuia, Elena Aleksandrovna, prietenie importantă pentru rolul ei de așezare în firesc, în normalitate a vieții lui Soljenițîn. Prin comparație cu perioada anterioară, a detenției, cea a deportării se relevă a fi o etapă numită, fără exagerare, "fericită", prin libertatea (alcătuită din libertăți mărunte) pe care o aduce cu sine în viața scriitorului. Numai că mulțumirea pe care Soljenițîn o trăiește în această etapă este umbrită la un
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
recluziunea sub diverse forme, a înțeles că este dator să comunice adevărul său despre spațiile de detenție staliniste, reconstituind lumile recluziunii în discursul literar. Văzută prin ochii lui Soljenițîn, imaginea recluziunii are o amploare ce dă fiori: închisoarea, lagărul, spațiul deportării și clinica oncologică sunt tot atâtea lumi închise, incluse într-o mai vastă lume închisă, care este însuși statul sovietic. Sunt lumi create artificial a căror rațiune de a exista este libertatea îngrădită. Dacă, altădată, la Dostoievski, răul din lume
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
destul de numeroase, acoperind posibilitatea de a schimba un loc mai aspru cu unul mai blând sau invers. La Soljenițîn sunt de găsit treceri din lumea liberă în închisoare, din închisoare în lagăr, din lagăr în închisoare sau din lagăr în deportare, iar din spațiul deportării în clinica oncologică și înapoi, din clinică în deportare. În vederea unei "călătorii" dintr-o lume a detenției în alta s-a pus la punct un sistem înfricoșător: "corăbiile Arhipelagului" sunt nave de oțel închise ("vagon-zak"-uri
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de a schimba un loc mai aspru cu unul mai blând sau invers. La Soljenițîn sunt de găsit treceri din lumea liberă în închisoare, din închisoare în lagăr, din lagăr în închisoare sau din lagăr în deportare, iar din spațiul deportării în clinica oncologică și înapoi, din clinică în deportare. În vederea unei "călătorii" dintr-o lume a detenției în alta s-a pus la punct un sistem înfricoșător: "corăbiile Arhipelagului" sunt nave de oțel închise ("vagon-zak"-uri) sau dube din oțel
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mai blând sau invers. La Soljenițîn sunt de găsit treceri din lumea liberă în închisoare, din închisoare în lagăr, din lagăr în închisoare sau din lagăr în deportare, iar din spațiul deportării în clinica oncologică și înapoi, din clinică în deportare. În vederea unei "călătorii" dintr-o lume a detenției în alta s-a pus la punct un sistem înfricoșător: "corăbiile Arhipelagului" sunt nave de oțel închise ("vagon-zak"-uri) sau dube din oțel, iar "porturile" sunt închisorile de tranzit și punctele de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
gardului, cândva zdravene, se înnegriseră de vreme și începuseră să se rărească"197, oglinda încețoșată din cameră nu mai poate reflecta imaginile în realitatea sau adevărul lor. În căutarea unei localități în care să se stabilească după sfârșitul perioadei de deportare, Ignatici vizitează mai multe sate, căutând, de fapt, "să se piardă în esența Rusiei". De altfel, deja începuse schimbarea așteptată în viața Rusiei, la sfârșitul întunecatei perioade staliniste ("ceva începea deja să se miște"). Unul dintre sate primise denumirea Torfoprodukt
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
că abordase un subiect foarte periculos. El scria cu dezinvoltură despre inginerul Modest Aleksandrovici V., pe care îl credea mort, fără să știe că acesta petrecuse douăzeci de ani în închisori și în lagăre și că ajunsese, la bătrânețe, în deportare. În aceste condiții, nu putuse primi ceva de lucru potrivit pentru el și nici drept de pensie nu avea, pentru că nu apucase să muncească. Era ca și mort, de altfel, mort pentru societate și pentru familia lui. Acesta reprezintă un
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
saltea, adevărat ocnaș 220. Cronotopul stepei, concentrat în aulul Uș-Terek, apare în capitolul " Amintirea despre ceva minunat". Un capitol ulterior, "Râul ce se varsă în nisipuri" completează această imagine, prin scrisoarea lui Kostoglotov adresată Kadminilor. În raport cu lumea crâncenă a lagărului, deportarea în stepă semnifică libertatea, deoarece este locul unde a auzit pentru prima dată "mergeți neîncolonați", "mergeți singuri", este un loc "sfânt" și "senin", care ajunge să însemne "acasă". Totuși, odată cu internarea în clinica oncologică, el este prins pe "coridorul dintre
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
este locul unde a auzit pentru prima dată "mergeți neîncolonați", "mergeți singuri", este un loc "sfânt" și "senin", care ajunge să însemne "acasă". Totuși, odată cu internarea în clinica oncologică, el este prins pe "coridorul dintre două veșnicii", a pedepsei cu deportarea și a condamnării pe care o aduce boala. Și una, și cealaltă îl țin captiv, astfel încât el nu are nici măcar libertatea de a merge să-și procure buretele de mesteacăn, pentru a-și lecui tumoarea, deoarece "drumul Rusiei îi era
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
artistică", pe care o vom discuta, de asemenea. Caracterul documentar al acestei lucrări este dat, în primul rând, de adevărul faptelor prezentate și de informațiile riguroase. Soljenițîn face câte un scurt istoric al problemei pe care o abordează: exilul, ocna, deportările etc. De multe ori, el furnizează date statistice, care conturează dimensiunile monstruoase ale exterminării prin muncă. Aceste date au rolul unor dovezi pentru cruzimea regimului în politica de exterminare. Statistica nu rămâne un argument în sine, ci este susținută de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
blânde de exil pe care le-au cunoscut scriitori precum Radișcev, Turgheniev, Pușkin și Herzen. Și această chestiune, ca și toate celelalte care țin de regimul de încarcerare stalinist, este complexă și implică o discuție mai amplă. Soljenițîn vorbește despre deportarea țăranilor înstăriți (chiaburi) coloana vertebrală a poporului rus, despre surghiunul popoarelor (cecenii, ingușii, kalmucii, kurzii, tătarii din Crimeea, grecii caucazieni), dar și despre exilul care succede ispășirii unei pedepse în lagăr. Ultima parte a Arhipelagului GULAG, intitulată "Stalin nu mai
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lui Nerjin, atât Sologdin, cât și Gherasimovici fac alegerea lor, refuzând să participe la proiectele ce vizează supravegherea oamenilor. Ar fi câștigat o viață în condiții mai blânde, însă ar fi pierdut libertatea interioară. Alegând să nu colaboreze, ei aleg deportarea în lagăr, echivalentă cu descinderea într-un cerc inferior al infernului concentraționar. Gleb Nerjin satisface în cel mai înalt grad exigențele morale ale autorului. Numele acestui personaj este grăitor. El conține rădăcina nerj, prezentă în nerjaveiușcii ("inoxidabil", "care nu ruginește
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
conștiință. În anul 297, Galerius dobândea o mai mare popularitate în Imperiu ca urmare a victoriei sale asupra perșilor și, poate nu întâmplător, în același an, a promulgat un edict împotriva maniheilor. Edictul prevedea confiscarea bunurilor maniheilor, aplicarea pedepsei capitale, deportarea și distrugerea textelor sacre, ca răspuns la atitudinea lor antimilitaristă și pentru a pune capăt lipsurilor și tensiunilor existente în cadrul structurii militare, cauzate de concepția animistă a maniheilor, care comporta condamnarea serviciului militar și a pedepsei cu moartea (dreptul războiului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
românești nu mai contau în exterior. Acțiunile lor erau dependente de cele sovietice sau erau compromise. Pe plan intern, acțiunile informativ/contrainformative românești, percepute ca antisovietice, nu numai că erau interzise, dar când aveau loc se finalizau cu arestări și deportări. Aparatul informativ românesc a fost în întregime subordonat interesului politic avut de sovietici în România. Astfel că, într-un timp relativ scurt, structurile informative românești au făcut trecerea de la rolul de apărător al siguranței statului la cel de poliție politică
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a realității. După război, URSS a fascinat o mare parte din inteligentia progresistă. Multe persoane au călătorit în "patria socialismului" și s-au întors plini de admirație. Au crezut ceea ce li se spunea, ceea ce li se arăta. Dictatura, poliția politică, deportările, lagărele de concentrare, lipsurile erau trecute sub tăcere. Am enumerat câțiva factori importanți care deformează judecățile, separându-le de adevăr. În viață, acțiunea lor se conjugă. Ideologia, interesele, prejudecățile, temperamentele, caracterul fuzionează în doze variabile Manevrele Atunci când oamenii discută și
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
că ni se demonstrează etapă cu etap ă, că de la întemeiere statul rus s a extins an de an doar prin războaie și cuceriri, prin cruzime și banditism, prin minciună și spoliere, prin supunerea, jefuirea și arderea avuției învinșilor, prin deportarea și înfometarea acestora și aducere a în locul lor a noi coloniști, prin sfâșierea și uciderea de cătr e st ăpâni a propriilor concurenți la domnie. Acestea au fost metodele întrebuințate pentru realizarea statului multinațional rus, vecinul de la răsărit, de care
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
recompensat din belșug - de anexarea Basarabiei, de războiul Crimeii sau pentru Ca ucaz , de războiul ruso-turc de la 1877 1878, de expedițiile pentru cucerirea Asiei, mijloacele au fost aceleași: paloșul, sabia, tunurile, dar și minciuna, cumpărarea conștiințelor, potolirea în sânge a răscoalelor, deportarea opozanților și învinșilor. Niciodată mai marii rușilor nu și-au respectat cuvântul dat cu ocazia înțelegerilor și a tratativelor... Nu au existat regrete sau ezitări nici atunci când a fost vorba despre omorârea propriilor copii, a soț iilo r sau soților
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în toată Basarabia românească. Marele eveniment de la 1848 - 1849 și Unirea de la 1859 fac ca autoritățile țariste nu numai să întrerupă legăturile populației basarabene cu Țara și frații lor d in d reapta Prutului, ci intensificând măsurile de rusificare prin deportări și colonizări, din 1867, folosirea limbii ruse n u nu mai în școli, ci și în biserică se intensifică în persecutare. Toate cărțile vechi bisericești sunt strânse din sate, trimise la Arhiepiscopia din Chișinău, fidelă rusificării și timp de 6-7
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
civilizată. [...] Fascinant de sinistră perspectivă"10. Cu treizeci de ani în urmă, părăsise o țară care, deși marcată de război, încă mai păstra din strălucirea perioadei interbelice. Pelicula captează cicatricele lăsate de abuzurile regimului: exterminarea, întemnițarea, munca forțată, persecuția, represiunea, deportarea. Vinovată de multe din crimele regimului comunist este Securitatea, înființată sub titulatura "Direcția Generală a Securității Poporului" în 1948. Conform statutului, ea apără democrația și luptă împotriva uneltirilor dușmanilor interni și externi. ""Braț înarmat" al partidului comunist, "tăiș al sabiei
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
perioada 1948-1956 și, impunerea, sub numele de "dictatura proletariatului", a unui sistem politic despotic, condus de o castă profitoare (nomenklatura), strâns unită în jurul liderului suprem"19; eliminarea oricărei forme de opoziție (se vorbește de aproape 2000000 de victime ale închisorilor, deportărilor, lagărelor) și persecutarea minorităților; oprimarea culturii, anihilarea valorilor naționale, negarea artei și culturii occidentale, cenzura absolută, arestarea și defăimarea intelectualilor non-conformi, neînscriși sau revoltați; demolarea patrimoniului istoric și cultural, urbanizarea forțată, raționalizarea hranei și a consumului de energie și de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Evident că presa americană și-a luat revanșa publicînd, la rîndu-i, articole incriminatorii la adresa României. Pe lîngă istorisirile privind cererile de azil politic și încălcările drepturilor omului 705, "New York Times" a publicat și o declarație prin care președintele Truman deplîngea deportările în masă ale cetățenilor români în lagărele de muncă sovietice. Într-un alt articol, de data aceasta publicat de Vatican, România era acuzată că-i tratează pe clericii catolici ca pe niște "sclavi"706. Apoi, în martie, Bucureștiul a turnat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]