24,090 matches
-
fiind de un dramatism profund și cu aparență de ruptură. Degradarea modelelor tradiționale, prin factorii de schimbare și progres, face să fie înlocuite mentalitățile bazate pe valorile morale, socio-culturale și spirituale tradiționale printr-o „mentalitate a mediocrităților” (W. Rathenau), o dată cu deprecierea modului de viață, a atitudinilor față de valorile tradiționale și cu dorința crescută de „a se afirma liber”, dincolo de orice fel de constrângeri. Modelul socio-cultural, valorile morale și spirituale, sunt percepute ca având un caracter coercitiv-limitativ pentru generațiile tinere. Negarea lor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate mintală din perspectiva „modelului de educație” și a „Educatorului”. a) Modelul de educație negativă Acest tip de „antimodel” sau de „model negativ” de educație își are sursa într-o „criză a sistemului de valori”, care va avea ca efect deprecierea stilului de viață și în final a persoanei umane. Antivalorile se datorează slăbirii sistemului de educație, acțiunii familiei și pierderii rolului formator moral-spiritual al Bisericii. Funcțiile acestor instituții (familia, școala și Biserica) sunt preluate de o „propagandă prin mass-media”, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu sunt întrunite? În aceste cazuri, „eșecurile de educație” sunt consecința directă a educatorului. În condițiile de „criză a valorilor”, când este afectat sistemul valorilor morale, socio-culturale, spiritual-religioase, când viața își pierde sensul, cel care va înregistra, printre primele, o depreciere este „sistemul de educație”. Consecințele acestei crize va avea efecte asupra stării de sănătate mintală a individului și a grupelor sociale. Ea va afecta însă și persoana educatorului, care va suferi influențele negative ale acestui proces de „criză valorică”, schimbare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care au dus la producerea sa. Se pot distinge astfel următoarele aspecte: - interese social-politice și/sau economice; - confruntări ideologice, culturale, moral-religioase etc.; - uzura istorică a instituțiilor sociale, care nu mai corespund din punct de vedere social cu condițiile realității actuale; - deprecierea valorică a modelului socio-cultural. 2. Tipurile de conflicte sociale Având în vedere varietatea factorilor care participă la producerea conflictelor sociale, este evident că acestea vor prezenta o diversitate extrem de nuanțată. Dar, dincolo de aspectele formale pure, ca manifestări ale conflictelor, absolut
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și se manifestă prin dispoziție tristă, ideație lentă, inactivitate, idei delirante de tip depresiv, anxietate, plâns, idei de suicid. Suicidul constituie una dintre formele majore ale riscului nu numai pentru sănătatea mintală, ci și pentru viața individului. Este caracterizat prin deprecierea imaginii de sine, dezgust pentru viață și dorința de a muri, manifestate prin pulsiunea imperioasă de a-și suprima propria viață. Afecțiunile psihosomatice sunt un domeniu în care igiena mintală poate acționa cu succes. Ele au un caracter polimorf, o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
considerare caracterul acestor activități aflate în strânsă corelație cu condițiile concrete din economie, urmare acțiunii unor factori perturbatori care își pun amprenta asupra activității întreprinderii (apelarea frecventă la credite bancare ca efect al blocajului financiar, concomitent cu creșterea dobânzilor aferente; deprecierea monedei naționale în raport cu celelalte valute; În vederea calculării ratei de eficiență a cheltuielilor totale în cei trei ani de activitate, aplicăm formula. Valoarea obținută arată că în anul 2005 pentru a obține 1000 lei venituri totale, întreprinderea a cheltuit 914,4
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
care să permită o simplă examinare la parametri normali făcându-se mai greu la aceste grupe de vârstă. Tot așteptarea prelungită se face vinovată și de diverse acte de indisciplină ale tinerilor ce duc în final la pagube importante datorită deprecierii mobilierului, a pereților prin tăiere sau scrijelire. Neluat în seamă, pacientul se va simți abandonat, frustrat, anxios, imaginând scenarii vis-a-vis de ceea ce s-ar petrece de dincolo de ușa cabinetului de tipul: „oare mai stau mult la cafele, d-le?!!“ chiar dacă
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
și, cu atât mai puțin, căutarea unui pachet complex de măsuri de schimbare, este declarat a fi Reforma. Introducerea unor manuale școlare alternative, fără examinarea procedurii de selecție a acestora, a fost declarată drept simbol al Reformei, rezultatul fiind o depreciere accentuată a calității programelor și confuzii procedurale. Este interesantă opacitatea la explorarea alternativelor tipică primei faze a tranziției. În ultimele decenii, din multiple surse, s-a deschis o nouă perspectivă a paradigmei problemelor cu soluții multiple. Se poate identifica începutul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și cu administrația. Capitaliștii români sunt încă insuficient de capitaliști. Nu rezistă pe piață decât dacă mențin cordonul ombilical al subvențiilor de la stat. Formele sunt cele mai diverse - de la reeșalonarea sau ștergerea datoriilor la subvențiile pentru producție și pentru export, deprecierea monedei naționale, contracte guvernamentale preferențiale, legislație care îi protejează de concurență, blocarea administrativă a concurenței etc. Toate acestea necesită decizie politică și sprijin administrativ activ. Pentru a-l obține, noii capitaliști români realizează adevărate consorții politico-financiare, care asociază grupuri de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o condiție a aderării la Uniunea Europeană și se va încheia, împreună cu privatizarea CEC, în 2006. A treia direcție prioritară a ofensivei externe a fost întărirea pieței interne. Primul instrument de acest tip a fost macrostabilizarea. Am văzut că inflația, precum și deprecierea monedei naționale, au fost instrumente importante de subvenționare a capitaliștilor români. Inflația contribuia la ștergerea datoriilor - cu excepția celor externe, care erau sursă de finanțare a capitalului străin -, iar deprecierea monedei naționale la stimularea exporturilor, dominate de capitaliștii români, și la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de acest tip a fost macrostabilizarea. Am văzut că inflația, precum și deprecierea monedei naționale, au fost instrumente importante de subvenționare a capitaliștilor români. Inflația contribuia la ștergerea datoriilor - cu excepția celor externe, care erau sursă de finanțare a capitalului străin -, iar deprecierea monedei naționale la stimularea exporturilor, dominate de capitaliștii români, și la scăderea profitabilității importurilor, dominate de capitalul străin. Macrostabilizarea, începută în 2000 și, după zece ani de eșecuri, realizată rapid în numai cinci ani, a inversat „foarfecele pieței” în defavoarea capitalului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la o valoare scrisă cu o singură cifră în 2004 i-a adus pe capitaliștii români în fața necesității de a-și plăti datoriile la o valoare mult mai apropiată de cea reală. Invers, după mai bine de un deceniu de depreciere rapidă, moneda românească începe să se aprecieze în raport cu cele occidentale, facilitând importurile, al căror volum explodează începând cu 2002. În paralel, începând cu 2003, noul sistem bancar, dominat de bănci europene solid ancorate în economiile occidentale, promovează creditul de consum
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
raportată prin valori ridicate În rândul pacienților depresivi. Există o serie de factori care contribuie la asocierea abuzului de alcool cu violența, indeosebi la bărbați. Efectul direct al alcoolului asupra sistemului nervos central conduce la afectarea capacității de autocontrol, prin deprecierea funcției executiv cognitive a cortexului prefrontal. Malfuncția executiv-cognitivă este incriminată În situațiile de agresivitate și comportament delincvent. Nivelurile crescute ale testosteronului par a reacționa cu intoxicația alcoolică, rezultatul fiind o agresivitate crescută. Studiile au demonstrat o relație tip doză-răspuns Între
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
cu consecințele lor asupra planului social și uman. Aceasta este extrem de importantă, întrucât, așa cum afirmam anterior, valorile sunt cele care contribuie la formarea Supra-Eului colectiv prin intermediul căruia sunt normate și controlate conduitele, acțiunile și formele de gândire ale grupurilor umane. Deprecierea valorilor sau pierderea totală a acestora va duce la devalorizarea Supra-Eului colectiv, favorizând „eliberarea” conținutului pulsional primar al inconștientului colectiv. Aceasta este consecința „crizei valorilor”, a stării de anomie socială. Consecințele acesteia sunt extrem de variate. În locul valorilor tradiționale, pe care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intervin, de regulă, în facilitarea manifestărilor violente și mai puțin în generarea lor cauzală. d) Prima parte a perioadei de tranziție introduce o serie de factori suplimentari: ● Creșterea stresului și a frustrării generate de depresia economică, ratele ridicate de șomaj, deprecierea dramatică a nivelului de trai, creșterea explozivă a polarizării sociale, lipsa cronică de metode de confruntare eficientă cu situațiile de dificultate. Violența este manifestată, de obicei, împotriva celor „mai slabi” și îndeosebi împotriva femeii, în familie sau în afara familiei. Criza
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de reguli procedurale simple, oferind o modalitate mai umană de încheiere a unor relații maritale (Macovei, 1999). În același sens, este necesară revizuirea drastică a reglementărilor privind plata unor pensii de întreținere. Acest aspect este deosebit de important, având în vedere deprecierea situației economice a femeilor. Astfel de măsuri ar reduce dependența economică a femeii. Modificarea procedurilor legale de intervenție în cazul violenței împotriva femeii în cadrul familiei Procedurile legale de intervenție în aceste situații sunt extrem de puțin dezvoltate. În realitate, ele funcționează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sa a fost continuată de Fairbairn (1952/1974) și mai ales de Kernberg (1975), care acordă clivajului un rol central în stările-limită. Kernberg a descris și alte mecanisme de apărare caracteristice stărilor-limită, cum ar fi: idealizarea primitivă, refuzul primitiv, omnipotența, deprecierea și identificarea proiectivă. Chiar dacă în jurul definiției și validității mecanismelor de apărare descrise de Kernberg în cazul stărilor-limită s-a stârnit o controversă de proporții, ele s-au dovedit a fi conceptualizări utile, în sensul că explică natura - adeseori violentă, derutantă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fost reținute de autorii DSM III-R. Este vorba despre introiecție, regresie, orientarea către sine, transformarea în contrariu (sau răsturnare) și sublimare. Celor cinci mecanisme reținute de la A. Freud li se adaugă, în DSM III-R, următoarele treisprezece: Agresiunea pasivă Clivajul Deplasarea Deprecierea Disocierea Idealizarea Intelectualizarea Autorii ediției DSM-IV (1994/1996) merg mai departe și propun chiar o scală a funcționării defensive care va fi descrisă în capitolul 4 al cărții noastre. Cu aceasta, lista mecanismelor de apărare ajunge la treizeci și unu16
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
un capitol distinct în cea de-a doua parte a lucrării de față. Cu toate acestea, în ansamblul textului, deplasarea este citată de mai multe ori, mai cu seamă cu referire la rolul său în psihoterapie (vezi capitolul 5). 14) Deprecierea (DSM III-R; DSM-IV): faptul de a-și atribui sau de a-i atribui celuilalt defecte exagerate. 15) Desexualizarea (V.): schimbarea calității unei pulsiuni, dar nu și a obiectului acesteia, ceea ce înseamnă o neutralizare a investirii libidinale sau agresive a obiectului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
șapte apărări menționate - deplasarea, disocierea, intelectualizarea, izolarea afectului, formațiunea reacțională, refularea și anularea retroactivă - mențin în afara conștiinței idei, sentimente, amintiri, dorințe sau temeri susceptibile de a reprezenta o amenințare potențială. 3) Nivelul distorsiunii minore a imaginii. Cele trei apărări citate - deprecierea, idealizarea și omnipotența - operează, în vederea reglării stimei de sine, unele distorsiuni minore ale imaginii de sine, ale imaginii corporale sau ale imaginii celorlalți. 4) Nivelul negării. Cele trei apărări date ca exemplu - refuzul, proiecția și raționalizarea - mențin în afara conștiinței factorii
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
asupra lor în loc să-și accepte pulsiunile. Din considerentele menționate, Bond propune ca acest stil să poarte numele de model de acțiune inadaptată. Factorul 2 explică 10% din varianța totală și cuprinde trei apărări: clivajul, idealizarea primitivă și omnipotența însoțită de depreciere, și presupune clivajul imaginii de sine și al imaginii despre ceilalalți în imagini de tip bun/rău, puternic/slab. Dacă stilul defensiv descris de factorul 1 este orientat către acțiune, stilul determinat de factorul 2 este orientat către imagine și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
contribuțiile lui Lerner, care a propus „Scalele de evaluare a apărărilor” care îi poartă numele (Lerner și Lerner, 1980), metodă de evaluare bazată pe o importantă muncă de cercetare orientată spre validare și centrată pe măsurarea a cinci apărări (clivaj, depreciere, idealizare, identificare proiectivă și refuz) (Lerner et al., 1981 și 1987; Lerner, 1991); lucrările lui Cooper și ale colaboratorilor săi, care au condus la elaborarea unui instrument numit Rorschach Defense Scale (RDS) (Cooper și Arnow, 1986; Perry și Cooper, 1989
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
colaboratorilor săi, care au condus la elaborarea unui instrument numit Rorschach Defense Scale (RDS) (Cooper și Arnow, 1986; Perry și Cooper, 1989; Cooper et al., 1988 și 1991), conceput pentru evaluarea a cincisprezece apărări (izolare, intelectualizare, formațiune reacțională, raționalizare, refulare, depreciere, idealizare primitivă, identificare proiectivă, clivaj, omnipotență, proiecție și patru tipuri de refuz - masiv, hipomaniac, de tip Pollyanna și de nivel superior). În sfârșit, să notăm că, dacă cercetările lui Lerner se bazează pe teoria lui Kernberg (cu privire la patologia stărilor-limită), studiile
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
al cuvântului. Interpretarea conținutului angoasei nu a dus la nici un rezultat, iar pacienta a continuat să utilizeze acest procedeu de apărare constând în ridiculizare și ironizare. Conținutul angoasei a putut deveni conștient abia atunci când modul de apărare împotriva afectelor prin depreciere ironică, ajungând inconștient, a devenit inoperant. Modul de apărare al tinerei paciente se explică printr-o identificare cu tatăl decedat, care dorise să-i inculce stăpânirea de sine și care o lua în derâdere de câte ori fata se lăsa în voia
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
normale și patologice a psihicului. Pentru a înțelege mai bine această poziție, să luăm exemplul personalității narcisice. McWilliams precizează că indivizii cu acest tip de personalitate pot utiliza diferite apărări, dar sunt dependenți mai cu seamă de idealizare și de depreciere, două apărări complementare, în sensul că, atunci când imaginea de sine este idealizată, ceilalți sunt depreciați, și invers. Prezența acestor două mecanisme constituie un important reper diagnostic, oferind, în același timp, o bază pentru înțelegerea funcționării psihicului la persoane ce prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]