3,128 matches
-
ȚARA Frumoasă-i Țara ca o poezie, Dar cine-i știe frumusețea ei? Aici e partea mea de veșnicie, Cealaltă parte încă nu știu ce-i! Frumoasă-ițara ca un măr desprins De pe ramul pomului din rai, Cu ea din tinerețe m-am deprins, Cum se deprind cuvintele din grai. Acel care i-a pus aici hotare Slăvit să fie de un neam întreg, Frumoasă-i Țara, Doamne, dă-mi răbdare Măcar până la capăt s-o înțeleg! Și frumusețea ei ți-o las și
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE (2014) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370275_a_371604]
-
Țara ca o poezie, Dar cine-i știe frumusețea ei? Aici e partea mea de veșnicie, Cealaltă parte încă nu știu ce-i! Frumoasă-ițara ca un măr desprins De pe ramul pomului din rai, Cu ea din tinerețe m-am deprins, Cum se deprind cuvintele din grai. Acel care i-a pus aici hotare Slăvit să fie de un neam întreg, Frumoasă-i Țara, Doamne, dă-mi răbdare Măcar până la capăt s-o înțeleg! Și frumusețea ei ți-o las și ție, Copilul meu
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE (2014) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370275_a_371604]
-
analist al acelei perioade. Cu ocazia apariției în 1932 a celui de-al doilea volum de poezii, Itinerar sentimental, George Călinescu l-a considerat un autor intelectualist, specificând: „puțini dintre cei care citesc vor fi știind că Perpessicius înseamnă cel deprins cu suferința, adică cel care printr-o reacțiune a spiritului a subjugat strigătele durerii, ceea ce este însăși definiția ironiei și a stoicismului. Se ghicește o nefericire personală care cere o altă organizare a sufletului și un efort de consolidare prin
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
la cot să înalțe vela. Anica trăgea de zor sforile învățând pe viu să le facă noduri. Treabă de înalt politician făcută de o țărăncuță, e adevărat intelectuală cu 8 clase. Însă fără clasa 0 înființată ulterior in care se deprinde purtarea chiloților și a sutienului. Îndepărtarea de țărm o altă problemă care a solicitat-o la maximum pe Anica, singurul „balast” manevrabil. Trebuia să-și mute fundulețul de pe băncuța din dreapta pe cea din stânga la fiecare virare în perspectivă a bărcii
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
vela nu este perpendiculară de axa bărcii ca-n pozele cu corăbieri sau pirați. - Două întrebări într-una. Poziția velei poate fi astfel orientată încât vântul, de oriunde ar bate în acel moment, să ne împingă în direcția dorită. Până deprinzi a simți direcția vântului trebuie să folosești metoda pe care ai experimentat-o cu flotila de nuci. Înmoi mâna în apă. Anica băgă mâna-n apă și când o scoase simți răceala pe una din fețele palmei. La indicația „căpitanului
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
slujește la făptuirea profesiei de actor, despre care spui că cere eforturi? Dumnezeu nu e părtaș la muncă, e doar învingătorul care te poate convinge să devii un luptător pentru idealurile pe care ți le propui. De la strămoșii noștri am deprins dragostea de muncă, iar de la comuniști am deprins lenea, furtișagul, minciuna, tot ce-i rău în cotidian. Comunismul a trecut și am rămas cu degetul pe rana necicatrizată a istoriei! Nu ne este azi nici mai bine, nici mai ușor
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
spui că cere eforturi? Dumnezeu nu e părtaș la muncă, e doar învingătorul care te poate convinge să devii un luptător pentru idealurile pe care ți le propui. De la strămoșii noștri am deprins dragostea de muncă, iar de la comuniști am deprins lenea, furtișagul, minciuna, tot ce-i rău în cotidian. Comunismul a trecut și am rămas cu degetul pe rana necicatrizată a istoriei! Nu ne este azi nici mai bine, nici mai ușor! E tunelul mult prea lung, ori „luminița” de la
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
Robilor dând libertate, dar și locuri de pripas. Viețuia ca isihast și era tare bucuros Că găzduind și dând mâncare, ÎL Slujește pe CHRISTOS ! Apoi la Constantinopol, găsi o casă mai smerită Pentru orișice persoană, cu nevoi, sau necăjită. A deprins doftoricicirea ; ajungând Doctor iscusit, Ca și IISUS, din dragoste, pe mulți i-a tămăduit ! Cea mai mare desfătare, care sufletu-mi încântă, Este să-L cunosc pe DOMNUL, prin Scriptura Sa cea Sfântă ! Atunci Patriarhul Mina, pentru tot ce-a
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]
-
pe care nici în teorie n-aș fi crezut că sunt în stare să le “asist” darămite să particip “pe viu”, ți se cereau “însușiri” de temperament echilibrat, “spre rece” ca să-ți dau un reper, pe care recunosc, le poți deprinde forțat de împrejurări, în perioade de “criză”, un fel de servicii să le denumesc “funerare”! După cum se știe, la popoarele așa zis “primitive”, cultul morților este la mare cinste, pregătirea pentru viața viitoare se face cu migală însă anumite “componente
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
Pentru Ionatan Piroșca versurile pe care le plăsmuiește sunt o exprimare a întregii sale vieți. Nu l-a “ajutat” nimeni, niciodată să făurească stihuri, ci s-a trezit pur și simplu făcând acest lucru de îndată ce a deprins literele. Avea doar opt ani când a așternut primele rime pe hârtie, fără să știe că se apucase de ceva special, de o activitate complexă. Poeziile lui se remarcă printr-un stil literar inconfundabil, în care calitatea se împletește cu
CÂND EXPERIENŢA VIEŢII IA FORMĂ DE POEZIE. INTERVIU CU POETUL CREŞTIN IONATAN PIROŞCA [Corola-blog/BlogPost/354307_a_355636]
-
fost tuns în călugărie, primind chipul îngeresc. Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Iosif Gafton - Episcop al Râmnicului, s-a format duhovnicește la Seminarul Teologic Monahal de la Sfântă Mănăstire Neamț (1950 - 1953), apoi la Sfântă Mănăstire Curtea de Argeș (195 3 -1955), unde a deprins meșteșugul olăritului, si, în cele din urmă, la Institutul Teologic din București (1955 - 1959). Părintele Neonil Ștefan a fost hirotonit ierodiacon la 13 noiembrie 1949 și ieromonah la 21 noiembrie 1952. Cu harul lui Dumnezeu, la 1 octombrie 1959, la
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
dialog, legat de cârciuma din Ploiești, sau la Gib Mihăescu abordând probleme de cultura viței de vie, de pe Dealul Viilor din Drăgășani, scriitorii în postura lor de epistolar nu izbutește întotdeauna să-și ignore condiția lor de artiști, de personae deprinse a se adresa unui public. Această observație a subliniat-o george Călinescu în genul epistolar, în volumul Scriitori străini apărut la E.L.U, 1967: “Scrisoarea în general uzează de anume convenții, de procedee retorice specifice, și oricine știind că are
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
la cot să înalțe vela. Anica trăgea de zor sforile învățând pe viu să le facă noduri. Treabă de înalt politician făcută de o țărăncuță, e adevărat intelectuală cu 8 clase. Însă fără clasa 0 înființată ulterior in care se deprinde purtarea chiloților și a sutienului. Îndepărtarea de țărm o altă problemă care a solicitat-o la maximum pe Anica, singurul „balast” manevrabil. Trebuia să-și mute fundulețul de pe băncuța din dreapta pe cea din stânga la fiecare virare în perspectivă a bărcii
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
vela nu este perpendiculară de axa bărcii ca-n pozele cu corăbieri sau pirați. - Două întrebări într-una. Poziția velei poate fi astfel orientată încât vântul, de oriunde ar bate în acel moment, să ne împingă în direcția dorită. Până deprinzi a simți direcția vântului trebuie să folosești metoda pe care ai experimentat-o cu flotila de nuci. Înmoi mâna în apă. Anica băgă mâna-n apă și când o scoase simți răceala pe una din fețele palmei. La indicația „căpitanului
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
cufundă în lumea viselor. Zâna își chemă suratele și, adunate în jurul flăcăului, începură să îngâne un descântec puternic. Imediat ce sfârșiră, vraja de pocire se rupse și sângele curat porni să curgă în trupul tânăr cu puterea pietrelor, auzul i se deprinse cu graiul animalelor și păsărilor, privirea i se obișnui cu întunericul umbrelor, încât, atunci când deschise în sfârșit ochii, flăcăul nu se mai recunoscu. - Acesta ești tu cu adevărat, îi spuse Sânziana, îndemnându-l să se scalde în lacul din adâncul
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului ALTARUL SUFLETULUI MEU Altar ceresc visam azi-noapte Și mă rugam cu legământ, Mi se părea că tainici șoapte Se slobozesc către pământ. Acolo un sublim veghează, Cu lucruri bune ne deprinde, Pre chipul Lui, copil botează Și cu credință îl cuprinde. Când m-am trezit spre a trăi, M-am întrebat cu-ngrijorare De ce există „a muri” Când viața-i binecuvântare? DESTIN DE POET Cuvinte trec, cuvinte vin, Se strâng și
ALTARUL SUFLETULUI MEU (POEME) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353074_a_354403]
-
cuvintele monahului de mai târziu: ''Eram eu mic, dar gândeam mai bătrânește!''. Asemenea ucenicului său, scriitorul, poetul și teologul Bartolomeu Anania, fostul mitropolitul al Clujului, tânărul Ilie descoperă magia artei și vraja cuvintelor, devenind membru al unei reviste literare și deprinzând meșteșugul sculpturii. În acest sens, absolvă cu rezultate foarte bune Școala de Arte și Meserii din București. Mic la statură, dar mare la sfat, tânărul Ilie nu se lasă mai prejos de alții nici în ceea ce privește tainele mișcării sportive de masă
MIC LA STATURĂ, MARE LA ÎNVĂŢĂTURĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353120_a_354449]
-
fusese și până atunci o țară bogată. Este momentul în care i s-a spus „Dacia cea fericită”, adică „Dacia Felix”, în limba latină, așa cum este menționată în numeroase izvoare istorice. În timp, puțin câte puțin, populația autohtonă s-a deprins cu instituțiile, cu civilizația și cultura romană, iar această asimilare progresivă, impusă de funcționarea instituțiilor romane, de viața în comun a populației autohtone, majoritare, cu funcționarii imperiului, cu meseriașii și negustorii, cu militarii, în ultimă instanță, a fost numit proces
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
coloniști. În plus, așa cum arată izvoare istorice credibile, recunoscute, de altfel, de marii istorici ai tuturor timpurilor, și cum logica în sine ne convinge, doar treptat, în timp măsurat zeci și sute de ani, neamurile supuse de romani s-au deprins să vorbească latina populară. Este de la sine înțeles că, mai întâi, au învățat să vorbească latinește cei care aveau mai mare nevoie să se înțeleagă cu administrația romană, având în vedere că latina era, de fapt, o limbă folosită doar
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
și s-a jucat de-a lungul ulițelor satului, ca toți copii, a zburdat pe răzoare, dar a și muncit, de mică, la prășit, secerat, cules, la tot ce se lucra în sat căci așa era rostul țăranului cinstit: să deprindă copiii cu munca pentru a trăi simplu, fericiți și sănătoși, la vetrele părintești și-n sânul naturii, nu ca azi când pleacă toți prin lume și rămân satele coclauri pustii...! A fost primul copil din cei cinci ai familiei Tache
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
într-o clipă? Și tu rămâi păgubit de tot ce ai avut bun înainte. Cu greu te vei mai putea reface din această cumplită încercare: va trebui s-o iei de la început, pas cu pas, să înveți din nou să deprinzi, cu sau fără busola, geografia drumului pe care-l vei avea de străbătut de aici înainte. Drumul drept se ține anevoie. Mai curând cel lăturalnic, cel înfundat, fiindcă-i mai misterios, măi ispititor. Dar și cel mai pierzător. Călăuzele pot
PE CĂRĂRI FELURITE SPRE LUMINŢA DIN CAPĂT de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354629_a_355958]
-
venea lângă șevaletul la care lucram, spre a-mi supune atenției domniei sale lucrarea executată de mine, același gest făcea. De cele mai multe ori, aveam sentimentul emoției excesive, neștiind ce anume îmi va spune: este bine, sau este mediocru. Așa i-am deprins acest obicei; îl făcea în momente de mulțumire sufletească, sau în momente de încordare. În cele câteva zeci de minute, domnia sa mi-a povestit despre expoziția dânsului pe care a avut-o la Chișinău și despre festivitatea care s-a
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
nouă etapă în viața sa începe din anul 1838 când obține de la administrație dreptul de a practica ingineria hotarnică (delimitarea, măsurarea și întocmirea planurilor moșiilor) având în acest sens toate documentele de studii necesare 47. În mod sigur el a deprins acest meșteșug la școala lui Gheorghe Lazăr, vestitul inginer, dar și pe cheltuială proprie cum singur recunoaște. De altfel el realizase pe când era profesor la școala din Craiova o remarcabilă lucrare de catagrafie. Este vorba de harta „Poștile și carantinele
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
se autodevorează. El se gândește rău pe șine și-și produce mari neajunsuri. Devine anxios, nervos, dușmănos, invidios și, în cele din urmă, toate acestea se întorc împotriva lui și se îmbolnăvește grav. Efectul bumerangului este foarte adevărat. Să ne deprindem a ne struni gândurile rele împotriva aproapelui, pentru ca astfel, să ne însănătoșim și noi sufletește. Și atunci, aură de iubire de pe chipul nostru va străluci neasemuit de frumos și nu se va mai stinge niciodată. În ea se va întrezări
60.000 DE GÂNDURI, 60.000 DE ENERGII ZILNICE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357167_a_358496]
-
Publicat în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: Violeta CRAIU Exilulte determină să cauți soluții salvatoare, să te adaptezi la țara de adopție, să te integrezi într-o nouă cultură, cu alte obiceiuri, să deprinzi o nouă limbă, fără a o uita pe cea cu care te-ai născut. Octavian Curpaș s-a născut în luna august, 1972, în Oradea, România. Scriitor, publicist de vocație, jurnalist, scrie cu suflet și cu dăruire pentru diaspora de peste
ÎNCĂRCATĂ DE PATOS ŞI DĂRUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357178_a_358507]