1,148 matches
-
de ce nu mi-ai spus și mie?! strigă Mihai. Dacă scenariul meu de film nu ajungea la acea directoare tehnică, una și-aceeași cu Simona, mama copilului, aș fi aflat la bătrînețe sau niciodată... oftează cu glasul înăbușit. Ana pare derutată de afirmația lui. Mihai o observă și-i povestește cum a cunoscut-o pe fetiță. Deci cărțile erau pentru ea... murmură Ana. Da. Și de ce nu mi-ai spus? Pentru că a trecut doar o lună de cînd am aflat. Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
fapt, tu hotărăști! devine ea fermă, privindu-l în ochi. Nu, nu redeschid discuția despre fetiță. Asta o lăsăm, ca să zic așa, pentru romanul următor. Tot așa cum alții lasă chestiunea fericirii și-a bunăstării noastre pentru viața viitoare. Simona e derutată. Ar vrea să zîmbească, dar aerul trist al lui Mihai o face să se încrunte, învăluindu-l în privirea ei scrutătoare. Nu-mi placi! hotărăște ea. Nu mai sînt la vîrsta cînd voiam să plac și nici poze frumoase nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
el nu mai poate scoate niciun cuvînt; toată seara petrecută la Sinaia, femeia nu i s-a adresat decît cu "copilaș". La mare, cînd i s-a adresat la fel, Mihai a făcut o glumă, iar Simona s-a uitat derutată în ochii lui. "Copilașul vrea pe nisip, să se joace", i-a replcat Mihai, și-au stat pe nisip pînă la ziuă, chiar lîngă apă, ascultînd valurile, vorbind vrute și nevrute în tînărul de atunci se descătușaseră toate verbele care puteau concura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
doar se preface a fi Cathcart? Linii către intriga din cadrul crimei organizate, la nivel cel puțin semiprofesionist, cu toate liniile de legătură cu Mafia moarte sau scoase din circulație: Franz Englekling și fiii morți, Davey Goldman o legumă, Mickey Cohen derutat de acțiunile din jurul lui. O linie interogativă: cine i-a omorît pe Pete și Bax Englekling? Și linia terorizantă: Loren Atherton, 1934. Cum era posibil? Frisk bătu În ușă. — Sir, i-am adus Înapoi pe Lux și Geisler. — Și? — Geisler
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
seama deodată ca fuge și nu-și poate explica de ce și Începe să se simtă foarte puternic, atît de puternic Încît se oprește din fugă, se Întoarce, se uită În direcția din care menise face un pas Înainte și-l derutează: complet pe cel care-l urmărește, așa de tare Încît de multe ori pierde secundele cele mai prețioase, cele care; l-ar fi salvat În fuga lui inexplicabilă. Se sui În goară pîna În dormitorul lui. Bietei Vilma, devenită o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
își arătă Lisa indiferența cu o grimasă a buzelor. Presupun că orice fată are hobby-ul ei. 28tc "28" Birourile Randolph Media zumzăiau într-o atmosferă de sfârșit de termen. Era vinerea din iunie ce preceda vacanța bancară (ceea ce o derutase complet pe Lisa, deoarece în Anglia, această vacanță picase weekendul trecut), asta pe lângă evenimentul cu anunțul celor de la L’Oréal și pe lângă faptul că Jack Devine era plecat. Plus că sosise o cutie cu șampanie pentru o competiție a cititorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
schimb se bâlbâia, de parcă tocmai venise de la dentist. Am avut, dar le-a furat și pe alea. Jack a zărit-o pe Lisa ridicând paharul către el din partea cealaltă a camerei. Tot corpul ei făcea o invitație. În timp ce își căuta derutat țigările, își simțea capul plin de vată și i se părea că nu poate gândi ca lumea. Lisa era frumoasă. Era inteligentă și atrăgătoare, și el admira din plin energia și viziunea ei. Mai mult decât atât, chiar o plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Ungariei, Vladislav s-a avântat într-o șarjă de cavalerie, în vederea uciderii lui Murad, ienicerii au deschis calea acestuia, dar l-au înconjurat și comandatul unei companii, pe nume Koca Hizir i-a retezat capul. Moartea regelui Ungariei i-a derutat pe cruciati și a produs reviriment în tabăra otomană, care a câștigat bătălia, cu tot eroismul oștirii lui Iancu și a domnului Țării Românești. Începerea oficială a domniei lui Mehmed al II lea, va fi în 1446. La începutul conducerii
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
În fața unor polițiști dominatori? CÎnd te-ai lăsat psihanalizat, te aștepți la orice. Aflasem că mă istovisem În copilărie Într-o penibilă luptă cu mine Însumi - de parcă lupta s-ar fi sfîrșit! Fusesem copilul pe care adulții Încearcă „să-l deruteze pe plan sexual și să-l intimideze În pe plan religios“ (Freud dixit). Mai aflasem că a fura cărți reprezintă un simbol al raptului mamei de sub puterea tatălui, precum și un simbol al castrării tatălui. Aflasem că acel cuplu privit de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
a ghicit corect întâmplările cumplite din trecutul Atrizilor : Mă mir cum tu, fiind crescută dincolo de mare, și străină, te întâlnești mereu cu adevărul ; parcă l-ai fi văzut cu ochii. Deși admite că sunt prea de crezut oracolele ei, este derutat de cele spuse despre viitorul însângerat al casei regale din Argos : în privința celorlalte profeții rostite, mintea mea năucă iese din făgașul ei. Ajuns să o compătimească pe captivă, corifeul se miră că ea nu face nimic să împiedice propria moarte
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sufletul fetei ei și e mereu contrariată de reacțiile acesteia. Ea se miră că Ifigenia nu se arată mai entuziasmată de numele ilustru al viitorului ei soț (Ce e cu tine ? Nu te bucuri că ești menită lui Achile ?), e derutată de ciudatele întrebări privitoare la înfățișarea mirelui (Ce întrebări fără rost !... Vino-ți în fire). Nu caută să-i aline spaimele funebre pe care le confundă cu o scurtă întunecare a minții (vorbești ca dintr-o cumplită visare... gândul ți
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
este un lucru vrednic de laudă să fii jertfită pentru izbăvirea celor mulți (II 2). Cei apropiați se gândesc numai la oroarea vărsării de sânge tânăr, fără a-i atribui vreo semnificație mai adâncă, și de aceea sunt atât de derutați de exaltarea victimei. Chiar și Ulise, care-i mulțumește fetei pentru că nu se opune morții, consideră că menirea ei e cumplită, iar nu înălțătoare : Soarta a fost vitregă cu tine, Iphigenia, curmându-ți floarea tinereții. Îți suntem recunoscători că o
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-mi fie scârbă de mine ? (p. 38). Ulterior, el îl acuză de aroganță și impostură pe înțeleptul care propovăduiește introspecția : Ce știi tu, Socrate ? De ce te lauzi ca un copil ? De ce-ți bați joc de oamenii ăștia ? (p. 38). Derutat de întrebările lui Socrate menite să-l facă să deosebească dreptatea de nedreptate, Eurites se agață de el chinuit (p. 40) pentru a se declara mai apoi incapabil să-i urmeze cursul gândirii : nu știu... nu înțeleg... există mai multe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
noapte. Julián mă găsea Întotdeauna. Eu Îi simțeam prezența tăcută, fără să-l văd, mereu de veghe. Uneori te pomenea și, cînd Îl auzeam vorbind despre tine, mi se părea că deslușesc În glasul lui o tandrețe ciudată care Îl deruta și pe care credeam că și-o pierduse cu mulți ani În urmă. Am aflat că se Întorsese la vila familiei Aldaya și că acum locuia acolo, pe jumătate spectru, pe jumătate cerșetor, străbătînd ruina propriei sale vieți și veghind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și tot ce aflase de la acesta. — Grozave noutăți! exclamă generalul, care se alarmase iarăși după ce-l ascultase foarte atent pe prinț. Îl fixă pe Ganea cu o privire iscoditoare. Cred că nu-i decât neobrăzare la mijloc, bâigui Ganea, puțin derutat și el. Feciorașul de negustor își face de cap. Am mai auzit câte ceva despre el. — Și eu, frățioare, am auzit, continuă generalul. Chiar atunci, după tărășenia cu cerceii, Nastasia Filippovna mi-a povestit tot. Dar vezi că acum treburile stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că e încă novice pe drumul ales și că poate nu va rezista, în sfârșit, acasă, unde era despot, permițându-și cea mai deplină impertinență, dar neîndrăznind să și-o afișeze acum față de Nastasia Filippovna, care până în ultima clipă îl deruta și-l ținea nemiloasă la respect, „cerșetor nerăbdător“, după cum se exprimase despre el Nastasia Filippovna, lucru care i se adusese deja la cunoștință, jurând pe toți sfinții că mai târziu îi va plăti cu vârf și îndesat această jignire și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
În cele din urmă, mă potolesc, o privesc mai atent, îi pun niște întrebări, dar ea tace și nu-mi răspunde nimic. Am mai stat câteva clipe neștiind ce să fac: muștele bâzâiau, soarele scăpăta spre asfințit, liniște; în sfârșit, derutat de tot, plec. În drum aflu că mă cheamă maiorul, a trebuit apoi să trec pe la companie, încât acasă am ajuns pe înserate. Din prag, Nikifor îmi zice: „Știți, Înălțimea Voastră, că gazda noastră cea veche a dat ortu’ popii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
strigară mai multe glasuri. Mulți se dăduseră aproape de șampanie, inclusiv mai toată banda lui Rogojin. Însă, deși strigau sau erau gata să strige, mulți dintre ei, cu toată ciudățenia împrejurărilor și a situației, simțeau că decorul se modifică. Alții erau derutați și așteptau neîncrezători. Iar alții șușoteau că treaba aceasta e dintre cele mai obișnuite, că s-au mai văzut prinți însurându-se cu te-miricine, chiar și cu țigănci luate de-a dreptul din șatră. În ceea ce-l privea pe Rogojin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ca o clară consecință a acestor „clipe superioare“. Desigur, nu s-ar fi apucat de polemizat la modul serios. În concluzie, adică în aprecierea pe care i-o acorda acestei clipe, exista, cu siguranță, o eroare, însă realitatea simțirii îl deruta întrucâtva. Ce să faci, la urma urmei, cu realitatea? Căci acest ceva se întâmpla, reușea doar să-și spună chiar în această secundă că secunda respectivă, datorită fericirii nemărginite, pe care el o simțea pe deplin, putea să merite toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
oprească. Între timp, prințul începu să-l studieze cu mare atenție pe oaspetele care îl însoțea pe general; își dăduse seama că acesta era Evgheni Pavlovici Radomski, de care apucase să audă destule și la care se gândise adeseori. Îl deruta doar costumul civil al acestuia; auzise că Evgheni Pavlovici era ofițer. Un zâmbet ironic rătăcea pe buzele noului musafir în timpul recitării poeziei, de parcă acesta ar fi auzit deja câte ceva despre „cavalerul sărman“. „Poate chiar el a scornit povestea“, se gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Poate ai și simțit gustul acestei plăceri. Mie, desigur, îmi place bunătatea și o respect pe Lizaveta Prokofievna, dar... Generalul continuă mult timp în felul acesta, însă cuvintele lui erau uimitor de incoerente. Se vedea că era tulburat și extrem de derutat de o situație pe care n-o înțelegea absolut deloc. — Pentru mine nu există nici o îndoială că n-ai aici nici un amestec, se pronunță el, în sfârșit, mai clar. Dar nu ne mai vizita o vreme, te rog prietenește, măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se permită să exprime liber tot ce are de spus, iar apoi chiar și ateii, dacă vor, n-au decât să-i replice; pe general l-am pus președinte, asta-i! Păi altfel ce s-ar întâmpla? Așa am putea deruta pe oricine în timp ce enunță o idee superioară, o idee profundă... — Vorbiți, vorbiți: nu vă întrerupe nimeni! se auziră voci. — Vorbiți, dar nu bateți câmpii. — Ce-i cu „steaua Pelin“? ceru cineva lămuriri. — Habar n-am! îi răspunse generalul Ivolghin, ocupându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
arătă camera cu mâna, protestând parcă împotriva situației lui actuale. Văd că sunteți... — Am tuberculoză, i-am răspuns eu cât mai scurt și m-am ridicat. Imediat sări și el în picioare. — Poate că exagerați și... luând medicamente... Era foarte derutat și parcă tot nu-și putea veni în fire; ținea portofelul în mâna dreaptă. — O, nu vă faceți griji, l-am întrerupt eu din nou punând mâna pe clanța ușii. Săptămâna trecută m-a consultat B-n (iar l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
încheie ea, după ce ascultă tot. Nu putem rămâne aici decât o oră, până la opt, pentru că la ora opt trebuie să fiu neapărat acasă, ca să nu afle nimeni că am venit aici; trebuie să-ți spun multe. Numai că m-ai derutat de tot. Cât despre Ippolit, cred că pistolul lui chiar trebuia să nu ia foc, asta i se potrivește mai bine. Dar ești sigur că a vrut cu tot dinadinsul să se împuște și n-a fost nici o mistificare la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe Keller cavaler de onoare, iar pentru Nastasia Filippovna fusese solicitat Burdovski, care primise cu entuziasm acest rol, și că ziua nunții era stabilită pentru începutul lui iulie. Dar în afara acestor circumstanțe foarte exacte, mai știm niște lucruri care ne derutează cu totul tocmai datorită faptului că le contrazic pe cele precedente. Avem toate motivele să bănuim că, de pildă, împuternicindu-l pe Lebedev să-și asume toate diligențele, prințul mai că nu uitase chiar în aceeași zi că are și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]