18,079 matches
-
ARACIP nr. 5 din 21.06.2022, în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației emite prezentul ordin. Articolul 1 Începând cu anul școlar 2022-2023 se desființează nivelul de învățământ „preșcolar“, limba de predare „română“, program „normal“ și program „prelungit“, din cadrul unității de învățământ preuniversitar particular Școala Primară „Big Smile“, cu sediul în municipiul București, strada Cuza Vodă nr. 121, sectorul 4. Articolul 2 (1) Agenția
ORDIN nr. 5.301 din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259560]
-
copii la nivelul de învățământ „preșcolar“ și va desfășura procesul de învățământ în lichidare începând cu anul școlar 2022-2023, având obligația de a asigura școlarizarea copiilor până la finalizarea absolvirii nivelului de învățământ menționat anterior, urmând ca acesta să se desființeze începând cu anul școlar 2024-2025. Articolul 4 Ministerul Educației, S.C. Big Smile - S.R.L. din municipiul București, unitatea de învățământ preuniversitar particular Școala Primară „Big Smile“ din municipiul București, Inspectoratul Școlar al Municipiului București și Agenția Română de Asigurare a Calității
ORDIN nr. 5.301 din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259560]
-
Preuniversitar nr. 4 din 24.05.2022, în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației emite prezentul ordin. Articolul 1 Începând cu anul școlar 2022-2023 se desființează unitatea de învățământ preuniversitar particular Grădinița „Christophori International“, cu sediul în municipiul București, str. Puțul cu Plopi nr. 8, sectorul 1, cu nivelul de învățământ „preșcolar“, limba de predare „română“, „program normal“ și „program prelungit“. Articolul 2 (1) Agenția Română
ORDIN nr. 5.274 din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259603]
-
articolul 9 se introduc nouă noi articole, articolele 9^1-9^9, cu următorul cuprins: Articolul 9^1 (1) În cazul insolvenței ulterioare a debitorului, finanțările noi prevăzute în acordul de restructurare sau în planul de restructurare, precum și cele intermediare nu pot fi desființate cu excepția situației în care se dovedește, în condițiile art. 117-122, că acestea au caracter fraudulos. (2) Persoanelor care acordă finanțări noi sau intermediare nu li se poate atrage răspunderea civilă, administrativă sau penală exclusiv pentru motivul că o astfel
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
și are rang prioritar oricăror altor privilegii sau ipoteci ulterioare. Articolul 9^2 (1) În cazul insolvenței ulterioare a debitorului, actele și operațiunile rezonabile și imediat necesare pentru continuarea derulării activității debitorului până la data omologării concordatului preventiv nu pot fi desființate, cu excepția situației în care se dovedește, în condițiile art. 117-122, că acestea au un caracter fraudulos. (2) Actele și operațiunile prevăzute la alin. (1) includ cel puțin: a) plata unor costuri pentru negocierea, adoptarea sau confirmarea unui acord/plan de
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
forme de protecție prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern; ... d) orice plăți și viramente efectuate în cursul normal al activității, în afara celor prevăzute la lit. a)-c). ... (3) În cazul insolvenței ulterioare a debitorului, nu pot fi desființate actele și operațiunile efectuate în conformitate cu acordul de restructurare confirmat sau cu concordatul preventiv omologat, precum și cele rezonabile și imediat necesare pentru punerea în aplicare a acestora încheiate în perioada de restructurare în cursul normal al activității debitorului
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
Terorism (DIICOT), ale căror rezultate au fost apreciate și încurajate în numeroase rânduri în mai multe rapoarte, de către Comisia Europeană. În acest sens, autorii obiecției susțin că Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (denumită în continuare Secția) a fost desființată doar formal, și nu efectiv, menținându-se elemente supuse criticilor constante aduse modului de concepere a organizării și funcționării Secției, și că noua formulă legislativă nu corespunde nevoii de specializare a procurorilor în raport cu categorii de infracțiuni. ... 5. Realizându
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
legii criticate este diferită față de cea avută în vedere de CJUE. Astfel, legea analizată nu înființează în cadrul Ministerului Public o secție specializată care să aibă competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori, ci desființează respectiva secție specializată avută în vedere de CJUE și, pe structura generală deja existentă, unifică toate dispozițiile referitoare la competența diverselor parchete de a efectua urmărirea penală în privința judecătorilor/ procurorilor. Legiuitorul este cel competent să organizeze cadrul legislativ necesar
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
unei structuri de parchet ține tot de competența legiuitorului, și nu a instanțelor judecătorești (Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, paragrafele 84 și 85). Or, prin legea analizată, legiuitorul a procedat exact în sensul celor stabilite de Curtea Constituțională, desființând o structură de parchet și dispunând preluarea competenței acesteia de o altă structură de parchet preexistentă, respectând art. 61 alin. (1) din Constituție. Curtea subliniază că modul de organizare a sistemului național de justiție este parte a identității constituționale a
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
criticate contravin principiului neretroactivității legii, deoarece o lege ulterioară nu poate aduce atingere drepturilor născute sub imperiul legilor anterioare, legea nouă neputând retroactiva. Totodată, potrivit art. 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, drepturile și libertățile câștigate nu pot fi desființate. ... 40. Se mai susține încălcarea prevederilor art. 53 din Constituție, referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, sens în care se invocă Deciziile Curții Constituționale nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, nr. 503 din 16 noiembrie 2004
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
care nu se efectuează inspecția fiscală anticipată. Nota întocmită de compartimentul de specialitate se înaintează spre aprobare conducătorului unității fiscale. ... 14. În situația prevăzută la pct. 12 , dacă a fost emisă decizia de rambursare sub rezerva verificării ulterioare, aceasta se desființează în condițiile art. 94 alin. (2) din Codul de procedură fiscală. ... 15.(1) Pentru soluționarea deconturilor cu sume negative de TVA depuse de persoanele impozabile înscrise în baza de date specială, compartimentul de specialitate solicită structurii din cadrul organului fiscal
PROCEDURĂ din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252539]
-
aplicabile și pentru deconturile aflate în curs de soluționare, pentru care la data primirii referatului prevăzut la alin. (1) era emisă Decizia de rambursare sub rezerva verificării ulterioare. În această situație, Decizia de rambursare emisă sub rezerva verificării ulterioare se desființează în condițiile art. 94 alin. (2) din Codul de procedură fiscală. ... 22. Compartimentele care au transmis referate privind declanșarea procedurii de lichidare voluntară sau deschiderea procedurii de insolvență, cu excepția situațiilor în care s-a confirmat un plan de reorganizare
PROCEDURĂ din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252539]
-
de procedură penală, raportat la art. 296 alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară va admite, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală, plângerea formulată de către petent și va desființa dispoziția de clasare cuprinsă în Ordonanța din data de 26 aprilie 2018 din Dosarul nr. 6.566/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara și va dispune trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale față de intimat, sub aspectul săvârșirii
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
de formă, ele trebuie stabilite în strânsă legătură cu efectele, menționate anterior, ale hotărârii arbitrale (îndeosebi efectul lucrului judecat, al obligativității și opozabilității), precum și cu modalitatea în care ceea ce tranșează un tribunal arbitral ar putea fi modificat ori desființat altfel decât prin intermediul căilor de atac legale. ... 64. Astfel, singura posibilitate de exercitare a controlului judecătoresc asupra hotărârilor arbitrale (inclusiv desființarea acestora) constă în promovarea acțiunii în anulare și, în mod corespunzător, a recursului împotriva hotărârii date în acțiunea
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
motivelor acțiunii în anulare. ... 67. Acesta fiind cadrul în care se poate declanșa controlul judecătoresc împotriva hotărârii arbitrale și cum este de principiu că un act jurisdicțional (categorie din care face parte și hotărârea arbitrală) nu poate fi modificat ori desființat decât prin intermediul căilor legale de atac, rezultă că dispozițiile art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu permit un control de fond al unor asemenea hotărâri, pentru că procedura de verificare a condițiilor pe care o instituie
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
fi vorba, în contextul dat de dispozițiile art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă, despre un control judiciar sau despre o nouă judecată asupra unei hotărâri arbitrale care, nefiind atacată de părți cu acțiune în anulare și nefiind desființată (în condițiile art. 613 din Codul de procedură civilă), înseamnă că este definitivă și obligatorie, potrivit art. 606 din același cod. ... 69. O interpretare în sens contrar ar nega reglementarea referitoare la efectele hotărârii arbitrale și la calea de atac
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
părțile nu pot să dispună. ... 77. S-ar crea astfel o ipoteză absurdă, fără susținere într-o corectă interpretare legală a textului câtă vreme, dacă judecătorul nu ar confirma, pe aspecte de fond, hotărârea arbitrală (care însă nu a fost desființată, în lipsa exercitării acțiunii în anulare), transferul proprietății între părți nu ar mai avea loc în absența intabulării și, evident, nici opozabilitatea față de terți, ceea ce ar însemna lipsirea de efecte a hotărârii arbitrale, fără exercitarea căilor legale de
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
democrație constituțională cu un sistem pluripartit moderat spre extrem, pot apărea multiple evenimente inerente vieții politice și parlamentare după consumarea alegerilor parlamentare: de exemplu, partide parlamentare și grupurile lor parlamentare pot fuziona, partide parlamentare și grupurile lor parlamentare se pot desființa, partide politice și grupurile lor parlamentare pot denunța acorduri de guvernare, noi alianțe politice se pot forma, unii parlamentari pot părăsi grupurile parlamentare existente și pot activa ca neafiliați sau pot forma un grup parlamentar al independenților ori pot forma
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
hotărârilor supuse controlului instanțelor judecătorești, conform cărora: „Punerea în executare a unei hotărâri judecătorești care constituie titlu executoriu se poate face numai pe riscul creditorului dacă hotărârea poate fi atacată cu apel sau recurs; dacă titlul este ulterior modificat ori desființat, creditorul va fi ținut, în condițiile legii, să îl repună pe debitor în drepturile sale, în tot sau în parte, după caz. “ ... 43. Creditorul care deține o hotărâre judecătorească executorie, dar susceptibilă de a fi desființată de către instanța de
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
este ulterior modificat ori desființat, creditorul va fi ținut, în condițiile legii, să îl repună pe debitor în drepturile sale, în tot sau în parte, după caz. “ ... 43. Creditorul care deține o hotărâre judecătorească executorie, dar susceptibilă de a fi desființată de către instanța de control judiciar pe calea apelului sau a recursului, nu poate fi constrâns să demareze executarea silită în baza acestui titlu executoriu. Legea procesual civilă, atât cea veche, cât și cea nouă, instituie doar o posibilitate în
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
hotărârilor supuse controlului instanțelor judecătorești, conform cărora: „Punerea în executare a unei hotărâri judecătorești care constituie titlu executoriu se poate face numai pe riscul creditorului dacă hotărârea poate fi atacată cu apel sau recurs; dacă titlul este ulterior modificat ori desființat, creditorul va fi ținut, în condițiile legii, să îl repună pe debitor în drepturile sale, în tot sau în parte, după caz. “ ... 74. Așadar, instanța de trimitere dispune de suficiente repere de analiză care să îi îngăduie interpretarea corectă a
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
a Curții de Apel Iași, pronunțată în Dosarul nr. 1.059/45/2015 (dosar format în baza Rechizitoriului nr. 45/P/2015 din 20 octombrie 2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică), s-a desființat în parte sentința apelată și s-a rejudecat cauza. Paguba și folosul necuvenit au fost în cuantum de 125.000 euro, rezultând astfel că paguba a fost sub pragul valoric de 200.000 euro, iar folosul necuvenit peste 10.000 euro, limite prevăzute
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a noii legi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării acestei legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. A decide că, prin dispozițiile sale, legea nouă ar putea desființa sau modifica situații juridice anterioare, existente ca o consecință a actelor normative care nu mai sunt în vigoare, ar însemna să se încalce principiul constituțional al neretroactivității legii civile. Însă legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se
DECIZIA nr. 784 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252489]
-
de sensibile și prin prisma faptului că există blocaje recurente în activitatea CSM care pot întârzia sine die desemnarea procurorilor. ... 8. Se mai arată că Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) a fost doar reorganizată și descentralizată, iar nu desființată, astfel încât acest instrument de presiune și intimidare a judecătorilor și procurorilor își va continua nestingherit activitatea. Sunt invocate Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C355/19 și
DECIZIA nr. 89 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252557]
-
clasat cauza bazându-se pe împrejurarea că lipsește plângerea prealabilă și, ulterior, plângerea intervine și se constată că este introdusă în termen; sau procurorul a clasat cauza pe împrejurarea că există autoritate de lucru judecat, după care hotărârea respectivă este desființată ca urmare a unei revizuiri etc. ... 15. Având în vedere că dispozițiile art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală nu prevăd nicio cerință cu privire la infracțiunile reținute în ordonanța de clasare - potrivit regulii de interpretare ubi lex
DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252511]