17,663 matches
-
jumătate serios. Și ca întrebarea să aibă și-un moț, urmează, de fapt, schepsisul ei: ești în criză de subiecte? nu mai poți picta? N-am nimic cu Iliescu, răspund, cu omul Iliescu, deși, fie vorba între noi, nu poți despărți total ființa din carne și oase de faptele ei (ar interveni imediat deterministul meu de serviciu), numai făptura asta putea face ceea ce face. Dar nu omul acesta, ca individ în masa indistinctă românească, mă/ ne interesează, ci exponențialitatea lui în
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
casei părintești. În care aș fi vrut să-mi regăsesc, o clipă, zbenguita copilărie. Nici o mirare: fosta "Carmen Sylva" se cheamă acum, se putea!, "Republicii", iar elegantul liceu de fete "Regina Maria" e fabrică de neglijeuri. Oscar Wilde: "...două țări despărțite de o limbă comună". De urmărit, în momentul ăsta incendiat de nenorocirea americană, trișeria dizgrațios-interesată a administrației criptocomuniste. Divulgînd strategia pasului mărunt și vătuit al pifanului cu petliță roșie (DEX: petliță, s.f., din rus.). Dacă vrei să-i afli tîlcul
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
al scriitorului optzecist. Oțoiu face o întreagă teorie a frontierei în proza optzecistă. Bodiu insistă pe caracterul de marginal politic al optzecistului. Această accentuare a caracterului politic în literatura optzecistă este foarte importantă pentru lucrarea lui Andrei Bodiu. Ce-i desparte pe cei doi? Oțoiu este teoretician. Bodiu tinde spre critica de ierarhizare. Primul comentează fără să facă judecăți de valoare, zeci de prozatori. Nu propune o ierarhie. Bodiu nu folosește criterii de valorizare, însă alege dintr-un cîmp poetic de
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
și dușmanul pe care vor să-l răpună. Ceva din comportamentul acestor spectatori, din tipul de disciplină impusă ad-hoc, mă ducea cu gîndul la atmosfera sălilor cu elevi. Același tip de rumoare, de așteptare, de inocență. Și ceva esențial îi despărțea: hazardul. El i-a adus aici, iar experiența dură pe care o parcurg se dublează acum. I-am întrebat pe mulți și mi-au răspuns că sînt de la țară sau nu, dar că, în orice caz, n-au văzut niciodată
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
declanșează o serie de transformări vii, un produs final și stabil, un reziduu ce supraviețuiește dezintegrării și, ca un precipitat, cade la fund, acesta e plumbul"... Prin urmare, "partitura" bacoviană, una a zgomotelor (e și remarca lui Alexandru George), se desparte de melosul simbolist. Încă o dată, autorul Scînteilor galbene se îndepărtează de "poza" simbolistă în care a fost încercuit. "Bacovia, afirmă Daniel Dimitriu, nu are forță, abilitate, capacitate de invenție. Tot timpul pare a reproduce ceea ce scriau simboliștii, a fotografia decorul
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
întotdeauna feminină, pisicoasă, învăluită într-un aer de ființă care se autoalintă, care stă la taclale cu prietenele, care cutreieră cu plăcere magazinele de încălțăminte, care-i privește pe nemți cu o luciditate amestecată cu simpatie, o doamnă care se desparte de Berlin cu inima îndoită. În preziua despărțirii un cîine mare cu blană albă, de oaie se repede să-i lingă mîinile și naratoarea-poet știe, acesta nu e un cîine obișnuit ci un arhanghel al cîinilor care aduce cu el
Doamna cu licorna by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/16206_a_17531]
-
și protest, alții s-au raliat puterii după ce au fost primiți în Academie, au primit posturi de răspundere, au devenit directori de reviste și ziare, senatori sau ambasador al României la O.N.U. Puterea a "jucat bine" și acum: desparte-i și domină-i. Fiecare are un preț. Și mulți s-au lăsat cumpărați: interesul și notorietatea. Se știe cît de sensibili sînt scriitorii la aceste două ispite ale vremelniciei. Scriitorii conformiști și oportuniști (așa s-a petrecut și după
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
Naționalului bucureștean. Regizorul poartă o vină în faptul că nu a lucrat cu actorii pentru eliminarea superficialității în abordarea personajului, a trăirismului și patetismelor de tot felul, a unui soi de aroganță de care unii actori tineri nu se pot despărți pe scenă. În apariția colectivă pe al cărei dinamism Hausvater contează evident trebuie să-i numim pe: Carmen Ionescu, Natalia Călin, Gavril Pătru, Ileana Olteanu, Brîndușa Mircea, Raluca Petra, Dragoș Stemate, Silviu Biriș, Marius Rizea, Mircea Anca. Sigur că în
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
ne surâd, tema se esențializează. Ea țintește anume constante ale situației noastre în lume, în pura fatalitate a unor circumstanțe istorico-geografice date, dar și cu egală trimitere la propriile reacții și decizii. Umbra trecutului stă la spate, dar nu se desparte niciodată de noi. Fie că trăim sau nu în circularitate, cu istoria nu-i de glumit.
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
și discreditîndu-și contracandidații. Lucru și mai grav: nu pe banii săi, ci pe ai Uniunii a bătut filialele. Și, venind vorba de bani, trebuie spus că actuala conducere dă dovadă de o totală netransparență a gestiunii. Fondul Literar s-a despărțit de Uniune, acum cîtva timp, fără ca scriitorii să cunoască legea și în ce condiții s-a produs despărțirea, deși președintele interimar al Uniunii este membru al Consiliului de Administrație al Fondului, iar președintele Fondului va fi membru al Consiliului Uniunii
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
asupra multor particularități importante, pe care le-ar fi trecut cu vederea. Ele contribuie, al doilea, să dea publicului o măsură mai sigură pentru a deosebi adevărul de eroare și frumosul de urît". Maiorescu a fost chemat de destin să despartă, la început, apele de uscat, afirmînd dreptul suveran al esteticului în judecarea operelor literare. E un merit excepțional nu numai de valoare istorică dar valabil și astăzi. Și tot el are meritul, în studiul din 1871 despre direcția nouă în
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
avem teatru, avem chiar o constituțiune. Dar în realitate toate acestea sunt producțiuni moarte, pretenții fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr și astfel cultura claselor mai înalte ale românilor este nulă și fără valoare și abisul ce ne desparte de poporul de jos devine din zi în zi mai adînc... Ca să mai trăim în modul acesta este cu neputință." Și după ce socotea necesară descurajarea mediocrităților și considera că formele fără fond sînt stricăcioase, încheia prin această judecată cu adînc
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
irită și nu ezită să-l taxeze, opunînd încercării acestuia de a nu fi niciodată un revoltat social, o altă formă de revoltă, diferită de cea a "cîtorva manifestații dansate și cîntate" (la care participase în 1968, fapt ce o desparte de Eugen Ionescu al carui remarcabil portret îl face), mai curînd una de rezistență, "surda, îndîrjita, ratată, ŕ la Bartleby, scribul". Recurge la noi digresiuni și citate (din Walter Benjamin, de pildă), întrerupe lectură și o reia mai apoi, argumentează
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
Himera comunistă, Zidul berlinez să fi fost dărâmat. Germanii, ca și rușii, ar fi dus-o în zilele noastre într-un fel de prietenie... Dealtminteri, pe ruși, ca și pe nemți, - parcă promiși unii altora, - ceva îi unește, și-așa, despărțindu-i și atrăgând-o, paradoxal, în modul cel mai contradictoriu. Dovadă, vechea apetenta țarista pentru generalii și înalții funcționari germani tocmiți de tar să slujească imperiul de la răsărit, în cu totul alte condiții decât ar fi făcut-o votca și
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
XX, pus la noi în circulație, zece ani mai tîrziu, de același Virgil Nemoianu într-un articol din România literară. Dacă ne aruncăm ochii pe istoria literară proaspăt reperiodizată, observăm imediat cel puțin două momente în care bătălia canonică a despărțit apele: în momentul junimist de la 1865-1875, cu faimoasa polemică maioresciană împotriva romantismului, și în momentul sburătorist de după primul război, cu tot atît de faimoasele revizuiri lovinesciene. Actuala generație optzecistă pretinde același lucru pentru ea. Timpul îi va da ori nu
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
restabilind legăturile întrerupte între două țări avînd cîndva aceleași obiceiuri și guvernare. Dar lungile secole de izolare explică de ce românii - scria Guarnieri în 1939 - fixați la un anume mod de viață, devenit obișnuit, deși prin unele aspecte primitiv, nu se despart de el fără păreri de rău: este revolta firească - arăta el - a celor mai simple sentimente împotriva deformării impuse de convențiile sociale, lupta inevitabilă dintre mentalitatea țărănească și cea de la oraș, suspiciunea cu care cel educat în mijlocul a puține, fruste
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
mă conving că lucrurile nu stau deloc așa. De vină e, desigur, naivitatea mea. Mi-o asum, ca să zic așa, neavînd încotro. Dar, de înțeles, nu înțeleg de ce nu putem să nu ne urîm de fiecare dată cînd opiniile ne despart. Dintre multele manifestări ale urii intelectuale, aleg, nu chiar la întîmplare, unul singur. În Convorbirile literare de la Iași, numărul din februarie, dl Sorin Comoroșan, membru de onoare al Academiei Române, biolog de reputație internațională, atras de filosofia științei, îi acordă d-
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
iezuit la A.N. de pus în relație cu datele unui suflet marxist, - deși nu suflet, spirit mai de grabă. Ofițerul rus țarist ajuns porcar după revoluție în Basarabia. După ce moare, se găsesc într-o ladă de care nu se despărțea epoleții lui de ofițer țarist, plus trei cărți de Dostoievski, - Crimă și pedeapsă, Idiotul și Demonii. Cărți hărtănite, aproape ilizibile de atîta răsfoială, umezeală... Armata, Revoluția, Literatura. * Țiganul ciung care vrea să-și dezbrace cămașa în tramvai, pe căldură, dar
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
în patria lor de adopție, utilizând o limbă de împrumut, uneori cu o virtuozitate remarcabilă, precum Nabokov, Beckett sau Cioran. Dar ceilalți, majoritatea, continuă să scrie în limba pe care nu o mai aud, dar de care nu se pot despărți. Cine încearcă să înțeleagă, să interpreteze în mod adecvat literatura scriitorilor români din diaspora trebuie să aibă în vedere, dincolo de trăsăturile specifice ale fiecărei individualități, și anumite "asemănări de familie", generate de afirmarea identității amenințate, probleme legate de imagologie, de
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
tendențioasă a unor lucruri, amestecînd, cum se zice, borcanele, așa încît numele, textele ori atitudinile pe care le evocă fac, de la un punct încolo, o varză de toată frumusețea (i-a spus-o și Pleșu). În ce mă privește, mă despart de autorul scrisorii în trei puncte, care mi se par importante: 1. Tamás adoptă în considerațiile sale despre intelectualii români de ieri și de azi, despre regimul Ceaușescu și despre tragicomica ascensiune a lui Vadim în alegerile recente o perspectivă
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
nenumărate aventuri în care armele de foc și impozantele uniforme jandarmerești nu erau deloc simple obiecte de recuzită. Sub aparențele ficțiunii, ale unei lumi butaforice cu lumini diriajate și cu scene dramatice mîntuite în aburul unui plan secund, acela care desparte confortabil privitorul de obiectul contemplației sale, Julius Podlipny dezvăluie, și creează în același timp, un univers străbătut de o mare tensiune artistică și morală. Ca un mare artist, care așteaptă încă să fie descoperit, el investighează realul, atît în planul
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
umplea imediat cu sînge, mama îl arunca pe ușa deschisă afară, direct în zăpadă. Asta mi se părea că nu se mai termină. Dacă mai tîrziu nu aș fi văzut capul tatălui meu cu un păr foarte negru și bogat despărțit de vreo trei cărări încrucișate, nu mi-aș fi amintit probabil niciodată imaginea de care-ți spun, pe care se putea s-o fi și visat. Apoi, la mai mulți ani după asta, dar, iarăși, nu știu exact la ce
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
când spunem că Homer, Dante, Shakespeare, Goethe, Victor Hugo, Creangă etc. sunt "contemporanii noștri" înseamnă că am găsit la ei idei, sentimente, modalități stilistice corespunzătoare ideilor, sensibilității și modalităților de expresie ale noastre în ciuda secolelor și chiar mileniilor care ne despart. Și întotdeauna omul s-a aplecat cu precădere asupra acelor perioade și curente pe care le-a recunoscut similare spiritului epocii contemporane lui. Structura clasică a romanilor din vremea lui Augustus i-a făcut pe aceștia să ia ca model
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
complexul polonez", a unor oameni care au fost în tinerețe marxiști și chiar comuniști, toți de stînga încă astăzi. Aceasta nu înseamnă că observațiile lor nu sînt extrem de interesante. Înseamnă totuși că perspectiva este una singură, oricîte nuanțe i-ar despărți pe Watt de Kolakowski sau pe Habermas de Michnik. Și acum, cîteva extrase din dialogurile cu pricina. Este absolut frapantă, pentru noi, românii, analiza sociologică schițată de Watt cu privire la Polonia. Întrebarea lui Milosz fusese de ce marxismul și stînga n-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
se aduc fostului securist Priboi. Și cu atît mai mult cu cît PDSR a anunțat că l-a suspendat din serviciu pe șoferul mașinii în care se afla Priboi. Dar cu martorul din mașină cum rămîne?!!! * Octavian Paler s-a despărțit de România liberă: Ceea ce a umplut însă paharul a fost o descoperire pe care am făcut-o întîmplător. Un reputat intelectual, colaborator al ziarului, a socotit că-mi poate lua apărarea (față de atacurile apărute în același ziar împotriva lui Octavian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]