1,902 matches
-
aceleași sem- nificații. „Dumnezeu, umblând pe ape, a înfipt toiagul și s-a făcut pământ” (12, p. 15). Sau o legendă cosmogonică mai completă, în care gestul zeului (similar cu cel al solomonarului) provoacă apariția Dracului din apele haotice primordiale despicate de demiurg. „[Dumnezeu] și-a aruncat băltagul în apa cea mare. Și ce să vezi, din băltag crescu un arbore mare, iar sub arbore ședea Dracul” (13, p. 90). Într-o altă legendă cosmogonică, cu un fond mai arhaic, cel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o soluție similară („Meșterii gândeau/ Și ei își făceau/ Aripi zburătoare/ Din șindrili ușoare/ Apoi le-ntindeau/ Și-n văzduh săreau”) și va avea parte de același sfârșit ca al lui Icar („Dar pe loc cădeau/ Și unde picau/ Trupu-și despicau”). Interesant, semnificativ și, într-un fel, paradoxal este faptul că nu cel care a inventat și folosit cu succes sistemul de zbor, nu Dedal - tehnocratul genial (cu minte) și pilotul precaut (cuminte) - a devenit paradigma omului care zboară, ci Icar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
substituită cu oferta pentru îmbunarea ei, iar tonul imperativ a fost înlocuit cu unul invocativ. în incantații infantile de tipul : „Pita popii s’o ’năcrit/ Și a noastră s’o ’ndulcit” (9, p. 163), sau „Domnul face pita/ Pita se despică/ Ploaia nu mai pică/ Nici o țirică” (11, p. 146), sau „Popa frământă pita/ Pita se dospește/ Ploaia se oprește” (9, p. 162 ; 40, p. 28), se observă relația direct proporțională dintre pregătirea rituală a ofrandei de către un „popă” păgân și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu „toate bucatele ce sunt pe masă” (20, p. 155). Din aceste fragmente magico-ludice pot încerca să reconstitui un vag scenariu ritual : oficiantul („vrăjitoare”, „solomonar”, „popă”, „diacon” etc.) prepară o turtă cu valențe magico-rituale, pe care o împarte („Pita se despică”, „Rupe pâinea-n două”), o bucată fiind consumată în mod ritual, iar cealaltă fiind oferită planetei sau stihiei îmbunate. Recitativul magic rostit de copii la lună nouă (crai nou) pare să confirme acest scenariu : Lună, lună nouă, Rupe pâinea-n
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și restabilirea ordinii cosmice. Iată ce scria în secolul al XIX-lea folcloristul rus A.N. Afanasiev în privința zeului suprem al slavilor Svarog, personificare a cerului senin (în sanscrită svar = „luminos, senin”), părintele zeului Soare (Dajbog) și al zeului Foc : „...Despicând norii cu săgeți strălucitoare, Svarog ar fi făcut să apară Soarele sau, în limbajul metaforic al Antichității, el ar fi aprins torța Soarelui care fusese stinsă de demonii întunericului. Această concepție a fost aplicată, de asemenea, Soarelui dimineții care apare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Frunzuleană d’afion, în grădina lui Ion, Toate păsările dorm, Numai una n’are somn (157). Este mai greu de stabilit valoarea semantică a termenului afion în recomandările terapeutice populare de tipul celei atestate în Dobrogea în jurul anului 1900 : „Lin despicat cu mațe cu tot, presărat cu spirt și afion, se pune la pântece pentru orice durere de pântece sau de stomac” (85, p. 96). Dar însăși larga răspândire a vocabulei (afion) în terminologia medicală populară (chiar atunci când desemnează planta sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
uman. - Cum ai făcut? îngăimă Durdrin. - Știi că sunt mai îndemînatică decât tine cu laserii. M-am gândit că până la urmă nu sunt decât niște animale, chit că arată ca un păianjen de-al nostru dar cu tot cu pânză. Le-am despicat țestele și au murit. Durdrin privi lung la hainele femeii. - Ești udă... - Și tu. Una a vrut să sară în barcă dar n-a reușit decât să creeze un val care a dat peste bord. Femeia bătu din palme fericită
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a formelor de cunoaștere și de existență umană: 1. Cunoașterea: 1.1. paradisiacă - “fixarea” obiectului în întregime, în plan intuitiv; nu are curiozitate (nu se întreabă ce este dincolo de aparențe) 1.2. luciferică - caracteristică spiritului iscoditor, curiozității nestinse; obiectul este “despicat în două” 2. Existența umană: 2.1. în lumea dată, concretă, sensibilă, în vederea autoconservării 2.2. în orizontul misterului, cu scopul rezolvării acestui mister Sub raport antroposofic, cunoașterea (contopirea omului cu Dumnezeu, de fapt sau altfel spus a conștiinței individuale
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
423. "Norii" este o comedie reușită, care s-a păstrat, cu un portret al lui Socrate, o caricatură continuată în "Păsările" și "Broaștele". În "Broaștele" se poate citi: "A sta degeaba, pierzând vreme Cu discuții pretențioase Și cu dileme care despică firul în patru Este semnul unui om care și-a pierdut mințile". "Norii" întăresc ideea (care circula în epocă) naivității filosofilor și a faptului că puteau fi păcăliți. Socrate nu era cel din piesa lui Aristofan. Filosofia sa era ancorată
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
10/11; 35, 1; 39, 46/47; 42, 11/9) și este considerat de comentatori un simplu echivalent al lui ‚"liq. Verbul fă”ara mai poate însemna „a fi cel dintâi care face ceva”, insă sensul lui originar este „a despica”. De aceea, Halm înțelege expresia de mai sus că „cel care despica - adica desparte - cerurile de pământ”131. Semnificație de bază: creator unic. 2.1.9.7. al-B"‘it, „Cel care învie șmorțiiț” este cuprins în toate listele tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de comentatori un simplu echivalent al lui ‚"liq. Verbul fă”ara mai poate însemna „a fi cel dintâi care face ceva”, insă sensul lui originar este „a despica”. De aceea, Halm înțelege expresia de mai sus că „cel care despica - adica desparte - cerurile de pământ”131. Semnificație de bază: creator unic. 2.1.9.7. al-B"‘it, „Cel care învie șmorțiiț” este cuprins în toate listele tradiționale, inclusiv cea a lui Sufy"n. Acesta însă îl derivă din versetul 16
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
platonismul însuși. Doctrina despre Idei este cea care va asigura lui Platon titlul de părinte necontestat al idealismului în gândirea occidentală. Să examinăm, așadar, pe scurt doctrina despre Idei. Doctrina despre Idei avansează un dualism radical, conform căruia realitatea se despică în două lumi polar opuse: o lume imperfectă, trecătoare și schimbătoare, a lucrurilor și o alta perfectă, eternă și neschimbătoare a Ideilor despre aceste lucruri. Pentru a lămuri și mai clar statutul lumii ideilor, să mai adăugăm că pentru toate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
află în fața marilor alegeri care îi permit individului să se orienteze în existență și să pășească pe calea vieții într-o direcție ori în alta. Acest moment cardinal corespunde punctului în care trunchiul „Y”-ului se va deschide, se va despica și va lăsa să se dezvolte două ramuri întinse spre cer, dar în direcții opuse. O viață, două existențe posibile... Fericire sau Virtute. încă din primul moment al opoziției, comentariul și analiza acestei figuri lasă să transpară o evidență: fericirea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pentru roți de moară, pompe, apeducte, partea de jos a calei vapoarelor... dar și pentru fabricarea roților de căruță, a mânerelor de fierăstrău, a balustradelor și a porților. Ulmul nu este ușor de crăpat și este folosit ca pană pentru despicat lemne sau la fabricarea de șabloane pentru pălărieri, de cufere și cutii ce urmează să fie Îmbrăcate În piele, de sicrie, dulapuri și mese de mari dimensiuni. Acest arbore este Întrebuințat de sculptori și de acei lucrători ciudați care sculptează
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
va preciza valoarea 0. Se va completa costul fix al resursei în câmpul - Cost/Use(Cost pe utilizare). 2. Se folosește bara de vizualizare sau meniul - Viewpentru a trece în modul de vizualizare diagramă Gantt. 3. Se folosește opțiune -Split(Despică, împarte) din meniul -Window pentru a crea o vizualizare combinată. Diagrama Gantt va apărea în partea de sus a ferestrei și vizualizarea -Task Form (Formular de sarcină)va apărea în partea inferioară a ferestrei. 4. Se face clic pe o
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
albastru (efuziunile, locvacitatea fiindu-i amendate autoarei, în revers). Pagini de monolog sau dialog, lungi solilocvii în care autoscrutarea nu contrazice darul de a privi iscoditor în jur închipuie o partitură adecvată pentru eroii săi contemplativi ori pentru eroine ce despică firu-n patru, disimulându-și, sub un aer de bravadă, sfiala, vulnerabilitatea. Stigmatizați de boală sau de nenoroc, adolescenți febrili ori purtați de reverie, introvertiți și imaginativi, îi întorc chipul de enfant prodigue printre reflexele oglinzii mate, tulburi. Statice aparent, mai
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
primul număr al „Revistei Cercului Literar”, D. publica prima sa baladă, Forma îngerului - istoria unui înger diform, roșu sângeriu, ce-și contemplă în apa oceanului fața hâdă, hrănindu-se cu speranța că oglinzile mint; până când, sfâșiat de stânci, îngerul se despică în două jumătăți, un bărbat și o femeie, care încearcă în sărutul lor unificator să redescopere în roșul buzelor „sângele îngeresc nelegiuit”. Iar sângele „se varsă / de-a lungul trupurilor obosite / să dea un singur trup, / o formă arsă/ pe
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
L. însuși contaminat, încălzit, deși pornind de la date verificate, le topește în cuptorul imaginației, fantazând și dând despre Iorga pagini de cea mai bună literatură. Fragmentul de început, în care „se prăbușeau Tocilescu, Urechia, Xenopol și chiar Hasdeu” și „se despica pământul” lăsând să apară triumfător ca un zeu N. Iorga, e magistral și, fără îndoială, i-a servit ca model lui G. Călinescu în portretul consacrat istoricului. Nici V. Pârvan, „îmbrăcat în negru ca un pastor protestant” (detaliu preluat de
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
nici bobul sec nici rodul greu” (Ens). Aruncat de soartă „în țara străină Amurg”, „argonautul” valah încearcă sentimentul devastator al singurătății într-un cosmos ostil prin indiferență: „Nici un strop de har nu pică / din vreo inimă de sus / cerurile se despică / într-o rană de apus”. Totul pare un pustiu nemărginit: „Târziu era, pluteam în fum / în scăpătatul cenușiu / se spulberase orice drum / în cer și pe pământ: pustiu!”. Ce îl animă e mișcarea stihiilor, care transformă pustiul în haos: „Vântul
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
ai temut unde se tem toți, n-ai șovăit unde ei se împleticesc. Ai rupt tăcerea cu hotărîre și pasul ți se aude că vine de departe. Îl aud și cei ce trebuie să asculte cum se desface timpul, ca să despice calea de intrare în Ierusalim a omului așteptat". Toate aceste articole - și încă multe altele - apăreau în Informația zilei într-o formă specială. Era inserată aici, sub forma de rubrică, gazeta poetului Bilete de papagal și destule dintre ele au
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
dansând / goale-n pădurea de gânduri” (Litere, patimi, urgii), așadar pentru sfera combustiei cerebrale, ca să formuleze pe alocuri, cu inflexiuni blagiene, și cerința percepției genuine („Nu rupeți flori -/ Nu sfâșiați catifeaua din nori”, „Fiți blânzi cu raza hăituită, /n-o despicați în lungime de undă, /frecvență /și-atâția metri secundă”, Nu rupeți flori). Versurile nu trimit la ceea ce se înțelege îndeobște prin lirică feminină, aici nu se află receptivitate senzorială și tonalități intime, dacă nu chiar minore, semnificativ fiind faptul că
STANILOAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
va ieși și se va bate cu neamurile acelea așa cum s‑a bătut în ziua de război. Și în ziua aceea îi vor sta picioarele pe muntele Măslinilor - care se află în fața Ierusalimului, spre răsărit; și muntele Măslinilor se va despica: jumătate spre răsărit și jumătate spre apus; o foarte mare prăpastie; și jumătate din munte se va pleca spre miazănoapte, iar jumătate spre miazăzi”. Cf., de asemenea, Jl. 4, 4‑12 și Targum Cant. 8, 5: „Oare ce munte se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
munte se va pleca spre miazănoapte, iar jumătate spre miazăzi”. Cf., de asemenea, Jl. 4, 4‑12 și Targum Cant. 8, 5: „Oare ce munte se ridică în deșert? Solomon profetul spune: Atunci când morții vor învia, muntele Măslinilor se va despica. Toți morții lui Israel vor ieși atunci și toți drepții cei morți în pribegie vor veni pe sub pământ și vor ieși din Muntele Măslinilor»”. Cât despre locul celei de‑a doua parusii, acesta este sugerat în FA 1,11‑12
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
paginile celor două cotidiene numeroase articole de atitudine democratică, fapt care îi atrage o campanie furibundă de insulte și amenințări din partea extremei drepte. Legionarii îi ard demonstrativ cărțile în piețe publice. Primește acasă, drept avertisment, un exemplar al romanului Baltagul despicat cu toporul. Neintimidat, continuă să scrie și să publice alte cărți, toate pătrunse de umanism: Ochi de urs (1938), Valea Frumoasei (1938), Morminte (1939), Divanul persian (1940), Vechime (1940), Ostrovul Lupilor (1941). După moartea primei soții, cu care a avut
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
oile-n perdele Și casa-i plină de jele. Și rag vacile-n ocol, Casa e plină de dor. Mândră cas-ai mai avut Și-aceea nu ți-a plăcut De când mi te-ai bolnăvit La stoleriu ai poruncit Să despice brad în două Și să-ți facă alta nouă. Far de uși, far de ferești, Loc unde să putrezești; Nici n-ai ușă de ieșit, Nici fereastră de privit, Numai loc de putrezit”. 34. Ibidem, vol. VIII, p. 362,-363
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]