2,337 matches
-
de ani, Nu știu a plânge, a râde. E bine? Și-arunc înainte cu bolovăni. La poarta perechii refuz să mai bat, Mă-nchin că bigoții spre nu știu ce. Alunecă lumea în lung și în lat. O văd, o miros, o detest. ...... Dar de ce? Citește mai mult De ce?E greu să afli că inima doareCând nu mai are nimica de spus.Se surpa nădejdi și idei trecătoareîn drumul arid, îndreptat spre apus.A fost ieri, este azi, va fi mâine ..... Așa se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/373145_a_374474]
-
de ani,Nu stiu a plânge, a râde. E bine? Și-arunc înainte cu bolovani.La poartă perechii refuz să mai bat,Mă-nchin că bigoții spre nu știu ce.Alunecă lumea în lung și în lat.O văd, o miros, o detest. ...... Dar de ce?... XII. CE GUST ARE INIMA?, de Monica Bokor, publicat în Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014. Mi-am luat inima-n dinți Să simt gustul cuvintelor. Mi-e dor, Te iubesc, Mi-este frică. La-nceput am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/373145_a_374474]
-
Sophie Stephane, și atunci mă topeam de plăcere; sau eram Jardinel, Diane de Poitiers, cum mă denumiseră doi colegi de liceu, Bogdan și Radu. Din păcate, prin clasele 5-7, unii mă strigau în bătaie de joc Armenia, si ajunsesem să detest numele asta, așa că, venind în Israel, am renunțat la el și nu l-am mai declarat când mi-am făcut buletinul de identitate. Totuși , el mi-a rămas în actul de naștere, și după mulți ani, mi l-am revendicat
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE( VERSIUNE CORECTATĂ ȘI REEDITATĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372170_a_373499]
-
că bătrânețea este un dar. Mergând spre ziua de mâine, cu fiecare oră ce trece înaintăm spre bătrânețe. Toți îmbătrânim, unii mai frumos, alții mai urât și greu de suportat mai cu seamă când bolile bătrâneții te-au cuprins. Toți detestam bătrânețea nu doar pentru că e urâtă, ci mai ales fiind că este cea mai vie dovadă că suntem muritori, că suntem deșertăciune, efemeri și singuri, la fel cum ne-am ... Citește mai mult SCRISOAREA UNUI BĂTRÂN CĂTRE O FIINȚĂ TÂNĂRĂDe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
că bătrânețea este un dar. Mergând spre ziua de mâine, cu fiecare oră ce trece înaintăm spre bătrânețe. Toți îmbătrânim, unii mai frumos, alții mai urât și greu de suportat mai cu seamă când bolile bătrâneții te-au cuprins.Toți detestam bătrânețea nu doar pentru că e urâtă, ci mai ales fiind că este cea mai vie dovadă că suntem muritori, că suntem deșertăciune, efemeri și singuri, la fel cum ne-am ... XXVIII. VIAȚĂ ESTE FRUMOASĂ, de Ionel Cadăr, publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > UNEORI Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1584 din 03 mai 2015 Toate Articolele Autorului Uneori te mai simt lângă mine, Deseori fericit te detest, Viața-ntreagă e o simfonie, Curge-ncet și constant, fără rest. N-am uitat încleștarea din luturi, Sărutarea...Pustiu a rămas... Uneori te zăresc fericită, Veșted sufletul meu, fără glas. N-am uitat, e prea simplă uitarea, Nu te pot
UNEORI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379731_a_381060]
-
am ajutat pe toți cât am putut, iar Dumnezeu mi-a dăruit ani ca să trăiesc!...” Și nu a fost înfiptă luarea de mită în miezul sufletului său, tot așa precum nu a fost adeptul violenței în cadrul unei anchete penale. Îi detesta, de altfel, cu toată puterea pe cei care foloseau binecunoscutele tactici inumane de aflare a adevărului de la inculpat, considerând violența un mod de manifestare complet anormal, tocmai pentru că trăise din plin ororile conflagrației mondiale de la mijlocul secolului al XX-lea
UN PROCUROR IUBIT… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374691_a_376020]
-
articuleze, împrumutând ceva din atitudinea mea, dorind să-mi atragă astfel atenția că era în mare parte nemulțumit de starea mea. - Poate mai târziu, după ce mâncăm, i-am răspuns, perturbându-l brusc, știind ce însemna "a defila" pentru Ovidiu, căci detestasem permanent acest soi de romantism planificat. Însă seara aceea avea sa fie fără pereche, fără să semene cu vreuna din cele precedente, pe care le petrecusem împreună. În timp ce îmi scoteam bluza, îl auzisem pe Ovidiu, din baie, glăsuind: - Am uitat
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
familia împăcată, prosperă și că și-au construit o altă viață pe ruinele lăsate de tine! Ba chiar că erau fericiți, pentru că te-au uitat, s-au resemnat!...Și ce ai fi vrut? Du-te la dracu, Analisa Cernat! Te detest! Te detest!...” Un hohot disperat se rostogoli pe aleile umbrite ale parcului! Lea își procesa conștiința cu asprime și neîndurare, învinuindu-se, urându-se, provocându-și voit durere, pedepsindu-se fără milă. Cu cât suferea mai mult, cu atât mulțumirea
DILEME ( FRAGMENT 22) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375654_a_376983]
-
prosperă și că și-au construit o altă viață pe ruinele lăsate de tine! Ba chiar că erau fericiți, pentru că te-au uitat, s-au resemnat!...Și ce ai fi vrut? Du-te la dracu, Analisa Cernat! Te detest! Te detest!...” Un hohot disperat se rostogoli pe aleile umbrite ale parcului! Lea își procesa conștiința cu asprime și neîndurare, învinuindu-se, urându-se, provocându-și voit durere, pedepsindu-se fără milă. Cu cât suferea mai mult, cu atât mulțumirea ei creștea
DILEME ( FRAGMENT 22) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375654_a_376983]
-
vă cer, cu cine să vorbesc! De-ați fi ca Iuda, ar fi bine: Iscariotul, când a aflat că-i trădător, a fugit ca hăituit de ciumă, De primul copac s-a spânzurat; el n-a-ndurat cumplita rușine; Ah, sincer vă detest, și milă mi-i de buna voastră mumă!...” Așa a rostit în fața a mii de dobitoace un cerb ce era hăituit De doi câini, pe care... într-o iarnă rece, când lupii-i alergau: El s-a grăbit, în ajutor
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
de evoluție a datoriilor țărilor africane, asupra manifestărilor pacifiste din Occident, asupra sumbrelor realități ale lumii capitaliste în care șomajul progresează. Și totuși, Ceaușescu nu mai este crezut. Opinia publică îl urăște acum, așa cum odinioară îl iubea. Soția lui este detestată. Cuplul este atacat prin formule lapidare, de genul: El este nebun, iar ea este rea". Fiul lor, Nicu, făcut de rușine public cu trăsnăile lui, este înlocuit în octombrie 1987 din fruntea UTC, pe care o conducea din 1976. Descurajarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care simte în adâncul conștiinței sale că tot ce a spus d. C. A. Rosetti în viață-i a fost rău și pernicios să mai și plătească contribuție directă pentru îmbogățirea rabinului unei secte ale cărei "așa-numite" principii le detestează? Înțelegem ca negustorii, a căror staroste, cam fără știrea lui Dumnezeu, a fost d. C. A. Rosetti, să pună mână de la mână, fiecine cu cât l-o ajunge, și să-l înzestreze precum l-au mai înzestrat, înțelegem ca aceste
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ziceți dv. în Scrisoarea [a] VIII-a, din secolii "mediani" care "nu permitea unui om să exercite un comerciu sau o industrie decât după împlinirea unor condițiuni grele și învingerea unor dificultăți nenumărate", un sistem pe care, după cum mărturisiți, îl detestați. Și se-nțelege că trebuie să-l detestați. Acel sistem asigura înaintarea meritului, dar numai a meritului, pe când d-v. credeți că v-ar opri "talentul sau geniul de a se produce și a-și lua zborul lor natural". Acest
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
secolii "mediani" care "nu permitea unui om să exercite un comerciu sau o industrie decât după împlinirea unor condițiuni grele și învingerea unor dificultăți nenumărate", un sistem pe care, după cum mărturisiți, îl detestați. Și se-nțelege că trebuie să-l detestați. Acel sistem asigura înaintarea meritului, dar numai a meritului, pe când d-v. credeți că v-ar opri "talentul sau geniul de a se produce și a-și lua zborul lor natural". Acest talent sau geniu se exercită apoi în zbor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încălecat pe-o șa și v-am spus poveste-așa...”. Înțelegând conflictul dintre cele două forțe care apar în basm, elevii își formează noțiuni despre dreptate, cinste, curaj, perseverență. Vor învăța că se pot situa de partea binelui, a dreptății, detestând minciuna, nedreptatea, lăcomia și răutatea. Întâmplările din povești pot influența comportamentul de mai târziu al elevului. Basmele recomandate pentru lectura elevilor în timpul liber sunt: Harap-Alb de Ion Creangă; Făt-Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu; Albă ca Zăpada de Frații Grimm
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
psihică e alcătuită din lupta, din antagonismul dialectic, din drama contradictorie a psihicului și a biologicului, a morții și a vieții."18 Este, oare, moartea o simplă dispariție în neant? Dacă există vreun cuvînt pe care Lupasco să-l fi detestat acela e absolutul. Pentru el, moartea nu există din simplul motiv că e un absolut, în contradicție cu logica sa a antagonismului energetic, care presupune coexistența celor trei universuri. "Actualizînd viața, scrie Lupasco, conștiința se umple de moarte, actua-lizînd moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cărți de-ale mele, ați și publicat în revista Arguments, în 1961, articolul meu intitulat Sistemologie și Cosmogonie, știați deci la ce să vă așteptați. Dar văd că mă situați acum printre raționaliști, ba chiar printre raționaliștii metafizicieni (care mă detestă, fie ei și microfizicieni, fiindcă au rămas blocați în logica clasică a non-contradicției și identității), și aici e confuzia". Iar la sfîrșitul scrisorii, sale Lupasco adaugă: "Vă zbateți, cu o extraordinară și eroică subtilitate, între un abisal paralelism leibnitzi-an, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
14. Apoi se abătu somnul asupra pleoapelor ei într-o Prăpastie a Văii. 140 Și într-a șaisprezecea dimineață Spectrul se arătă în fața ei.] Spectrul astfel vorbi: "Au cine ești, Măruntă coaja și găoace Ce din obezile-mi scăpat-ai? Detest temnița mea, o detest și totuși o iubesc. De ai păcătuit și cu prihana ești, să știi că eu sînt pur Si fara de prihana și pune-voi la aspră strictă socoteală 145 Faptele tale toate din trecut; ascúltă ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
somnul asupra pleoapelor ei într-o Prăpastie a Văii. 140 Și într-a șaisprezecea dimineață Spectrul se arătă în fața ei.] Spectrul astfel vorbi: "Au cine ești, Măruntă coaja și găoace Ce din obezile-mi scăpat-ai? Detest temnița mea, o detest și totuși o iubesc. De ai păcătuit și cu prihana ești, să știi că eu sînt pur Si fara de prihana și pune-voi la aspră strictă socoteală 145 Faptele tale toate din trecut; ascúltă ce îți spun! bagă de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pară călătorind prin întuneric și neant". Astfel se vaită ea zi și noapte, silită să trudească-n suferință. Zadarnic auzea Luváh vaietele ei: zadarnic dragostea-i Îl aducea naintea ei în felurite chipuri, totuși ea nu-l știa, Totuși îl detesta, chemîndu-i numele și neștiindu-l, 235 Totuși de ură plină, si totusi iubitoare, trudind mereu în fum. [Și Los și Enitharmon se înveseliră; sorbiră cu-înzecită bucurie Din toată-a lui Luváh durere și-ale lui Urizen strădanii: Pentru-a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în zile de demult? O, viață-ostenitoare! de ce șed eu aici și nepăsării-mi dau Toate puterile, si nopții morții, cînd nepăsarea și durerea Plutind stau așezate peste întunecatu-mi prag? deși mă nalt, privesc Războiul din mădularele-mi și îl detest, totuși mi-e slabă inima 120 Și capul mi-e neputincios. Și totuși iar mă voi uita spre dimineață. De unde-i răcnetul acesta de Oameni furioși ce unul altuia sîngele-și beau, Și-s rumeni îmbătați de fumegîndu-l sînge închegat, iar
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Spaniolă. În 1867, după mai multe revizuiri ulterioare ale operei, a avut loc și premieră italiană. Pentru Expoziția Universală de la Londra din 1862, Verdi a fost solicitat să compună o piesă de protocol din categoria celor pe care compozitorul le detesta și pe care nu acceptase niciodată să le compună. Acum însă, fiind invitat să reprezinte noul Regat al Italiei pentru un eveniment de o asemenea importantă, s-a simțit dator să nu refuze această obligație și a scris o cântată
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ridică o uriașă sticlă de Coca-Cola. Și atât. Constantin Popa "gheorghe popescu" de gheorghe popescu Un spectacol oglindă Există, fără îndoială, o tiranie a Trecutului mai mult sau mai puțin apropiat. Îl evocăm, îl cităm, îl renegăm, îl adulăm, îl detestăm, dar el, trecutul, s-a instalat în noi, definitiv, ca o boală incurabilă ce ne devoră cu voluptate, secretând periodic amintiri și atitudini. Amintirile ne îmbălsămează vârstele prin care trecem implacabil, iar atitudinile, de cele mai multe ori, ni le otrăvesc. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
iar persoanele (și mai apoi personajele) care Îl Întrupează nu au decât parțial trăsăturile unui erou mitic. „Oricât de celebri ar fi, indivizii aceștia nu rămân altceva decât niște cazuri. Îi poți invidia, lua peste picior ca Molière, Îi poți detesta sau disprețui, precum Voltaire, te poți sili să le intri În grații sau, dimpotrivă, să Îi respingi, dar ei rămân doar ceea ce sunt. Provoacă scandal, stârnesc cleveteli, fără a putea Însă face școală.” 1 Cine ia foarte În serios litera
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]