1,506 matches
-
comportamente deviante. Majoritatea sunt de tipul neatențiilor, scăpări neintenționate și un număr mic de erori. În ceea ce privește infracțiunile, acestea sunt aproape de limita inferioară a eșantionului examinat, subiectul fiind în zona prudentei din timpul conducerii unui autovehicul. În același timp majoritatea comportamentelor deviante surprinse se află în sfera lipsei de risc pentru sine și ceilalți participanți la trafic (nivel ĂĂ. Pentru a sublinia valoarea diagnostica a chestionarului CLV prezentăm comparativ profilurile a doi conducători auto profesioniști. Unul este G.K., conducător auto cu o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
risc Subiectul G.K. Subiectul F.I. Figură 3 Prezentarea comparativa a doua profile individuale După cum se poate remarcă din figură 3, cei doi conducători auto, din punct de vedere al comportamentului global sunt la același nivel, adică au un comportament ușor deviant, cu ceva peste media eșantionului, altfel spus, manifestă risc moderat în circulația rutieră. Cele două cote brute se află în aceași categorie calitativa, practic cei doi pot fi considerați ca fiind aproape identici din punct de vedere al abaterilor comportamentale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
manifestă risc moderat în circulația rutieră. Cele două cote brute se află în aceași categorie calitativa, practic cei doi pot fi considerați ca fiind aproape identici din punct de vedere al abaterilor comportamentale comise în timpul conducerii autovehiculelor. Analiza tipurilor comportamentale deviante manifestate în circulație evidențiează că ambii conducători auto comit aproximativ aceleași deviații (neatenții, erori și infracțiuniă. Diferențe majore sunt însă remarcate la capitolul referitor la nivelul riscului conținut de abaterile comportamentale manifestate în timpul conducerii autovehiculului. Dacă în cazul subiectului F.I.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
N.J. și Stasz, C.(1990Ă prin „acte contrare legii, comise de către oameni la locul de muncă, de obicei în grupuri sau individual, în scopul avantajului personal”. Astfel de acte au mai fost abordate în literatura de specialitate sub denumirea de devianta în organizații, termen ce desemnează generic actele ce se abat de la normele organizației sau cele legale. În cazul generalizării unei astfel de criminalități, funcția respectivelor instituții în societate nu mai este îndeplinită producând perturbări ale funcționarii întregului sistem social. Transparență
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
că valori, sunt condiții necesare în funcționarea instituțiilor publice pentru a preveni asemenea acte. Respectarea unor valori în comportament este o modalitate de control social de obicei ignorată. Reiss(1980, apud Davis și Stasz, 1990Ă au constatat faptul că minimizarea deviantei în unitățile de poliție era realizată prin strategii interne(măsuri aplicate de managementă sau externe(măsuri aplicate de presă, asociații civice sau nonguvernamentaleă, ambele folosite proactiv sau retroactiv. Controlul social realizat prin intermediul valorilor caracteristice unei culturi organizaționale își poate aduce
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
poliție era realizată prin strategii interne(măsuri aplicate de managementă sau externe(măsuri aplicate de presă, asociații civice sau nonguvernamentaleă, ambele folosite proactiv sau retroactiv. Controlul social realizat prin intermediul valorilor caracteristice unei culturi organizaționale își poate aduce contribuția la minimizarea deviantei în organizații și aceasta cu atat mai mult cu cât „controlorii sunt ei însuși vulnerabili la devianta organizațională”(Davis și Stasz, 1990Ă. Schimbarea culturală a instituțiilor publice românești în sensul adoptării în cultura lor organizațională a valorilor europene reprezintă un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
civice sau nonguvernamentaleă, ambele folosite proactiv sau retroactiv. Controlul social realizat prin intermediul valorilor caracteristice unei culturi organizaționale își poate aduce contribuția la minimizarea deviantei în organizații și aceasta cu atat mai mult cu cât „controlorii sunt ei însuși vulnerabili la devianta organizațională”(Davis și Stasz, 1990Ă. Schimbarea culturală a instituțiilor publice românești în sensul adoptării în cultura lor organizațională a valorilor europene reprezintă un factor de creștere a eficienței acestor instituții. Într-un raport al unei cercetări referitoare la tentativele de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
adulții sau covârstnicii etichetează drept emoție de rușine, jenă, vinovăție sau mândrie, bucurie, triumf. Teoria propusă de Peggy A. Thoits este centrată pe managementul emoțiilor, ceea ce presupune că emoțiile au dinamică proprie, pentru înțelegerea căreia autoarea a introdus conceptul de „devianta emoțională”. 3.5.1. Devianta emoțională „se referă la trăirile sau expresiile afective care se diferențiază de ceea ce este așteptat într-o situație dată, calitativ sau în ceea ce privește gradul” (Thoits, 1990, 181Ă. Cât de frecvență este devianta emoțională? Cum se distribuie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
emoție de rușine, jenă, vinovăție sau mândrie, bucurie, triumf. Teoria propusă de Peggy A. Thoits este centrată pe managementul emoțiilor, ceea ce presupune că emoțiile au dinamică proprie, pentru înțelegerea căreia autoarea a introdus conceptul de „devianta emoțională”. 3.5.1. Devianta emoțională „se referă la trăirile sau expresiile afective care se diferențiază de ceea ce este așteptat într-o situație dată, calitativ sau în ceea ce privește gradul” (Thoits, 1990, 181Ă. Cât de frecvență este devianta emoțională? Cum se distribuie această pe categorii sociale? În
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
a introdus conceptul de „devianta emoțională”. 3.5.1. Devianta emoțională „se referă la trăirile sau expresiile afective care se diferențiază de ceea ce este așteptat într-o situație dată, calitativ sau în ceea ce privește gradul” (Thoits, 1990, 181Ă. Cât de frecvență este devianta emoțională? Cum se distribuie această pe categorii sociale? În clasă socială de jos există mai multă devianta emoțională decât în clasa de mijloc? Femeile manifestă o devianta emoțională într-o măsură mai mare decât bărbații? Ce emoții au fost privite
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
afective care se diferențiază de ceea ce este așteptat într-o situație dată, calitativ sau în ceea ce privește gradul” (Thoits, 1990, 181Ă. Cât de frecvență este devianta emoțională? Cum se distribuie această pe categorii sociale? În clasă socială de jos există mai multă devianta emoțională decât în clasa de mijloc? Femeile manifestă o devianta emoțională într-o măsură mai mare decât bărbații? Ce emoții au fost privite că deviante sau ca problemă socială de-a lungul istoriei într-o societate sau alta? Iată câteva
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
situație dată, calitativ sau în ceea ce privește gradul” (Thoits, 1990, 181Ă. Cât de frecvență este devianta emoțională? Cum se distribuie această pe categorii sociale? În clasă socială de jos există mai multă devianta emoțională decât în clasa de mijloc? Femeile manifestă o devianta emoțională într-o măsură mai mare decât bărbații? Ce emoții au fost privite că deviante sau ca problemă socială de-a lungul istoriei într-o societate sau alta? Iată câteva întrebări generate de introducerea noului concept, care ar putea constitui
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Cum se distribuie această pe categorii sociale? În clasă socială de jos există mai multă devianta emoțională decât în clasa de mijloc? Femeile manifestă o devianta emoțională într-o măsură mai mare decât bărbații? Ce emoții au fost privite că deviante sau ca problemă socială de-a lungul istoriei într-o societate sau alta? Iată câteva întrebări generate de introducerea noului concept, care ar putea constitui teme de cercetare concretă. De altfel, Peggy A. Thoits propune o agendă extrem de bogată pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
într-o societate sau alta? Iată câteva întrebări generate de introducerea noului concept, care ar putea constitui teme de cercetare concretă. De altfel, Peggy A. Thoits propune o agendă extrem de bogată pentru cercetarea sociologică a emoțiilor: studiul condițiilor generatoare de devianta emoțională, examinarea metodelor de identificare și măsurare a deviantei emoționale, descrierea strategiilor de management al emoțiilor. 3.5.2. Managementul emoțiilor. În legătură cu managementul emoțiilor, Peggy A. Thoits ia în discuție: ăă sursele discrepantei dntre dintre emoția resimțită și regulile simțămintelor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de introducerea noului concept, care ar putea constitui teme de cercetare concretă. De altfel, Peggy A. Thoits propune o agendă extrem de bogată pentru cercetarea sociologică a emoțiilor: studiul condițiilor generatoare de devianta emoțională, examinarea metodelor de identificare și măsurare a deviantei emoționale, descrierea strategiilor de management al emoțiilor. 3.5.2. Managementul emoțiilor. În legătură cu managementul emoțiilor, Peggy A. Thoits ia în discuție: ăă sursele discrepantei dntre dintre emoția resimțită și regulile simțămintelor; ba strategiile de management al emoțiilor sau stilurile de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de rezolvare a discrepantei dintre emoția trăită și emoția (inclusiv exprimarea eiă care este convențional așteptată conform normelor culturale specifice unei societăți sau unei perioade istorice; că condițiile în care managementul emoțiilor eșuează. 3.5.3. Sursele discrepantei sunt variate. Devianta emoțională poate apărea din cauza: ăă rolurilor multiple pe care le are de jucat individul (de exemplu, a fi profesor la liceul în care învață și fiul tăuă; ba apartenenței la o subcultura marginala (de exemplu, în subculturile marginale poate apărea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
simplu accepta situațiile. Alte studii au arătat ca strategiile de management al emoțiilor variază în funcție de apartenență la clasă socială: cei din clasa de jos recurg mai rar la strategii reale (Pearlin și Schooler, 1978, citați de Thoits, ibidemă. Conceptul de „devianta emoțională” are aplicații interesante și în domeniul sănătății mentale, pentru recunoașterea bolilor mentale, ca și în discuția despre homosexualitate, având în vedere că multe tulburări psihice și comportamente atipice sunt etichetate în funcție de trăirea unor emoții și de afișarea unor expresii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
stima. În general, oamenii așteaptă să primească ceva când direcționează simpatia lor spre alții (Clark, 1987, 303-313Ă. Persoanele care se abat de la aceste reguli și principii prin exagerare într-un sens sau altul, prin accentuare sau diminuare, sunt considerate „receptori devianți ai simpatiei”. Cei care nu acordă altora dreptul la simpatie sunt numiți „hipoinvestitori” (underinvestorsă, iar cei care simpatizează receptorii devianți - „hiperinvestitori” (overinvestorsă. Cultură simpatiei dozează cantitatea de simpatie în funcție de circumstanțe, de factorii istorici și ideologici. Adesea, hipoinvestitorii de simpatie se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
abat de la aceste reguli și principii prin exagerare într-un sens sau altul, prin accentuare sau diminuare, sunt considerate „receptori devianți ai simpatiei”. Cei care nu acordă altora dreptul la simpatie sunt numiți „hipoinvestitori” (underinvestorsă, iar cei care simpatizează receptorii devianți - „hiperinvestitori” (overinvestorsă. Cultură simpatiei dozează cantitatea de simpatie în funcție de circumstanțe, de factorii istorici și ideologici. Adesea, hipoinvestitorii de simpatie se simt ostracizați, bârfiți, rămân fără prieteni. La cealaltă extremă, hiperinvestiorii de simpatie sunt considerați „oameni buni”, „buni prieteni” sau „părinți
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
an. Datele existente arată că reducerea treptată a fumatului în combinație cu terapia comportamentală multi-componențială constituie un tratament eficient pentru persoanele care doresc să renunțe la fumat. Tulburările alimentare Tulburările alimentare presupun adoptarea unor comportamente alimentare sau metode de dietă deviante. Printre acestea se numără înfometarea intenționată sau ingestia unor cantități exagerate de alimente (alimentarea compulsivă). Persoanele afectate de aceste tulburări se gândesc excesiv la mâncare, greutate, aspect corporal sau alimente; ele pot fi atât normoponderale, cât și suprasau subponderale. Întrucât
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
de caligrafia greacă 1. 5tc "5" Manuscrisele Vechiului Testamenttc "Manuscrisele Vechiului Testament" Până la jumătatea secolului XX, majoritatea manuscriselor Bibliei ebraice erau de origine medievală; cercetătorii au comparat sute de astfel de manuscrise și au compilat din ele liste cu texte deviante, așa cum este, de exemplu, ediția Kennicott a Vetus Testamentum Hebraicum cum variis lectionibus (1776-1780), care unește peste 615 manuscrise și 52 de ediții tipărite ale unor părți din Biblia ebraică; colecția lui De Rossi, Variae lectiones Veteris Testamenti (1784-1788), cu
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
pot reprezenta pur si simplu consecințele in cazul încălcării unor reguli sau cedează unor impulsuri de moment, pe un fond de agresivitate întreținuta fie de un temperament violent, fie de eșecuri repetate in mai multe planuri etc. Conduitele dezadaptate, comportamentul deviant presupun abaterea celui in cauza de la normele acceptate de către un grup, in cadrul unei instituții sau al societatii in ansamblu si generează conflicte între individ și grup, individ și instituție . Forma grava a fenomenului de devianta este delincventa, care presupune
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
etc. Conduitele dezadaptate, comportamentul deviant presupun abaterea celui in cauza de la normele acceptate de către un grup, in cadrul unei instituții sau al societatii in ansamblu si generează conflicte între individ și grup, individ și instituție . Forma grava a fenomenului de devianta este delincventa, care presupune o fapta cu un caracter socialmente periculos, prevăzuta de legea penala si care este săvârșita cu vinovăție. Cauzele unor asemenea situații se manifesta atât la nivel macrosocial cat si microsocial, de la un context economic si social
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
loc al excluderii, nu al integrării sociale ( ibidem, p.31 ). In categoria inadaptaților sociali întră, potrivit literaturii de specialitate : delincvenții, psihoticii si psihopatii. Semnalând câteva caracteristici ale tulburărilor de comportament care stau la baza infracționalismului, Emil Verza enumera: 1. Comportamentele deviante moral se dezvolta mai ales după 7 ani, când se evaluează ca atare, deoarece se considera ca maxima structurare a conștiinței de sine aspectele responsabilității legate de conduita normala generala se stratifica intens abia in pubertate si adolescenta...Pana la
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
dezvolta mai ales după 7 ani, când se evaluează ca atare, deoarece se considera ca maxima structurare a conștiinței de sine aspectele responsabilității legate de conduita normala generala se stratifica intens abia in pubertate si adolescenta...Pana la pubertate comportamentul deviant moral se manifesta mai ales ca inadaptare sociala, familiala sau școlara si mai rareori ca manifestări antisociale. 2. In pubertate si adolescenta, conduitele de pre-delincvențe, infracționalismul mărunt este legat pe de o parte de imaturitatea socio afectiva si caracteriala, pe
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]