1,137 matches
-
să-și vorbească unul altuia, ar vorbi în limbi diferite, iar dacă ar rosti aceleași cuvinte, acele cuvinte ar însemna obiecte, valori și aspirații diferite pentru fiecare dintre ei. La fel este cu unele concepte precum democrația, libertatea și securitatea. Deziluzia minților diferit constituite care comunică prin aceleași cuvinte, ce întruchipează convingerile lor susținute cu cea mai mare fermitate, cele mai profunde emoții și cele mai arzătoare aspirații, fără a găsi răspunsul la care se așteaptă, i-a separat și mai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
afectată profund interioritatea; pe acest teren apar tot felul de efecte negative (anxietate, isterie, neadaptare, depresii) pe care managerul trebuie să le depășească. 6) Înțelegerea treptelor iraționalului. Dat fiind că o serie de fenomene (stresul - un formidabil detonator al iraționalului, deziluziile, fuga după senzațional, exotic, imprevizibil, dramatic, reacțiile de explozie, fascinație, supradocilitate sau admirație și gelozie etc.) sunt din ce în ce mai prezente în organizații, ele având o mare încărcătură emoțional‑irațională, cunoașterea, înțelegerea și eliminarea lor devin absolut necesare. Or, acesta este domeniul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fază finală a stresului, adică acea fază în care stresul nu mai poate fi gestionat. Definiția burnout-ului ca „boala luptătorului”, a celui care se angajează prea intens în faza inițială, de debut, în munca sa și în final ajunge la deziluzii, a condus la conceperea acestuia ca o consecință indiscutabilă a angajării inițiale, ca o fatalitate. De asemenea, ei au pus burnout-ul pe seama vulnerabilității individuale, au favorizat considerarea lui ca fiind necontrolabil. Aceste puncte de vedere sunt nesatisfăcătoare, în măsura în care nu lasă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
susținute de Karl Korsch și de Georg Lukács. În anii ’60 ai secolului XX, privilegind o orientare mai pragmatică, anumiți autori, ca Melvin Seeman, Erik Allardt sau Robert Blauner, au Încercat să creeze „scale” de atitudine care să permită măsurarea deziluziilor generate de progres și a dezamăgirii față de lume prin evidențierea sentimentului de izolare, de deposedare sau, pentru a relua o formulă utilizată adesea de Erich Fromm sau de Jürgen Habermas, de „supunere cvasi-ineluctabilă a dorinței În fața voinței semenilor”. G. F.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
solidară a lui Jean-Louis Laville și Michel Servet (Defourny, coordonator, 2000) sau dezvoltarea locală (Pecqueur, 1999) ilustrează căutarea unei articulări mai coerente Între economic și social și, În același timp, o alunecare a globalului Înspre local. În linii generale, „Marea deziluzie” a mondializării, titlul ultimei lucrări a lui Joseph Stiglitz (2000), fost consilier al Băncii Mondiale, a accentuat destabilizarea concepției reducționiste asupra dezvoltării și a globalizării, care și-a găsit forma cea mai completă În gândirea unică (teoria standard a lui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conturului comunității În interiorul căreia este chemată să se exercite solidaritatea socială și nu explică legăturile de obligație reciprocă de care depinde orice sistem de alocare publică de resurse. Republica procedurală este În cele din urmă sortită să producă anomie și deziluzie”. Vedem aici semnificația profundă a logicii comunitariene. Dacă apartenența la o comunitate joacă un rol atât de important În determinarea scopurilor omului, liberalismul nu mai este decât o tradiție printre atâtea altele: „Iluminismul i-a făcut pe cei mai mulți dintre noi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Pentru ei, liberalismul procedural eșuează În Încercarea de a exprima responsabilitățile față de comunitate, a căror forță morală rezidă În parte În faptul că numai În raport cu ele reușim să ne Înțelegem, și, pe deasupra, este dezarmat În fața riscului de anomie și de deziluzie. Critica formulată de comunitarieni stabilește, În plus, o legătură constitutivă Între chestiunea construcției identitare și cea a judecății practice. Pentru a ști cum trebuie să acționez, trebuie să știu cine sunt. Cu alte cuvinte, trebuie să recunosc legăturile comunitare care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
plăcerea artistică este un fenomen unic, care trebuie aprofundat În specificitatea sa de fapt social și reprezentațional. Acesta este principalul motiv pentru care muzica suscită În așa măsură atenția specialiștilor În științe sociale din societățile noastre care suportă acum efectele deziluziei democratice, ale diminuării credinței În progresul industrial și științific și ale căutării obsesive a binefacerilor sale. Am putea cita mai multe centre europene sau americane de cercetare În domeniul sociologiei, antropologiei, psihologiei sociale sau istoriei care consacră o parte importantă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se manifeste preponderent, este nevoie de contexte favorizante. Astfel, atitudinea utopică a dominat secolele în care se puneau, de pe poziții raționaliste, bazele culturii și civilizației vestice, exploatînd potențialul constructiv al omului, în timp ce atitudinea distopică se manifestă cu precădere pe fondul deziluziilor provocate de punerea în practică a unor idei utopice. Se recunoaște că sentimentul, temperamentul, impulsul utopic reprezintă o caracteristică a unei vîrste, a omului și a omenirii, a inocenței, a iluziilor și a încrederii determinate de o cunoaștere de suprafață
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aprofundate care nu mai lasă loc iluziilor, sau măcar ipostazierii lor. În fond, aceleași elemente care au înflăcărat imaginația utopiștilor - dezvoltarea științelor și a tehnicii, organizarea superioară, pe baze raționale a societății, egalitarismul etc. - au constituit și sursa principală a deziluziilor, în momentul în care s-au putut constata efectele produse asupra individului prin aplicarea acestora. În istoria discursului literar distopic, opera lui Lucian din Samosata, Istoria advărată, din secolului al II-lea, este considerată prima ce prezintă anumite trăsături ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
colonizate. Totuși, observăm că decepția de după 1989 n-a fost niciodată atât de profundă ca în țări post-comuniste cum ar fi de exemplu Georgia. Succesul vechilor social-democrați comuniști la alegerile parlamentale din 1993 a fost un prim semn important al deziluziilor față de ceea ce în mod general se cheamă "tranziția" și "integrarea în Europa Occidentală". În concluzie, considerăm că Polonia post-comunistă combina sindromuri post-coloniale și de veche colonie. Cazul cel mai apropiat în regiunea Europei Centrale și Orientale este acela al Ungariei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
gândirea geopolitică tradițională poloneză, bazată pe expresia necesității de a avea maximum de independență posibilă față de Germania și Rusia. Totuși, chiar și poziția privilegiată de partener special al Statelor Unite în Europa Centrală și Orientală nu poate reduce sentimentul crescând al deziluziei privind poziția Poloniei în ordinea mondială globală. Această situație ar putea fi considerată ca paradoxală din multe puncte de vedere. Situația geopolitică actuală a Poloniei este probabil una dintre cele mai bune din cel puțin ultimele trei sute de ani; economia
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
suficient de animați de pasiunea absenței punctelor de reper pentru a ocupa acest cadru dezgolit de sens. Aceasta ar putea fi o posibilă interpretare a istoriei totalitarismului român ca o istorie a modernității, a lipsirii de sens și a unei deziluzii definitive asupra lumii, o istorie care a dus la distrugerea structurilor identitare, la o descompunere a cadrelor în care o societate se obișnuise să supraviețuiască, la un seism al regimurilor referențiale ale cunoașterii și ale comportamentelor colective 63. Aceasta înseamnă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
identității era investită într-un refuz sistematic al oricărei forme de colaborare cu regimul și cu mandatarii acestuia 75. Astfel, Revoluția din decembrie 1989 nu a fost precedată de o deșteptare colectivă sau individuală și nu a fost consecința unei deziluzii ideologice. De altfel, autoritatea marxism-leninismului nu a depășit niciodată cercul foarte restrâns și ferm al militanților istorici ai partidului comunist. Ca urmare, comunismul românesc nu trebuie înțeles prin intermediul unui demers fondat pe istoria intelectuală 75, pentru că aceasta pur și simplu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
reîntoarcere spre modelul bipolar. 3. Concluzii Purtând urmele specificităților și tradițiilor istorice bulgare și cele ale tipului de regim comunist, clivajul anticomuniști/foști comuniști găsește în Bulgaria un teren favorabil într-o serie de factori: 1. situația socio-economică actuală de deziluzie, la paisprezece ani după căderea regimului comunist, privitoare la condițiile dificile de viață și sărăcirea severă a unei părți din populație; 2. faptul că clivajele dintre cele două războaie nu mai joacă un rol important în structurarea peisajului de partid
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
parțială. Decizia luată de conștiința lui IK este rar întâlnită și poate avea loc în creiere foarte dotate. Această decizie de cunoaștere-conștiință a jucat un rol în dirijarea energiei cerebrale în sens creator. Încercările de recuperare se lovesc deseori de deziluzii, dezamăgiri și tristeți care dăunează procesului de recuperare. IK a eliminat aceste stări. Procesul de neuroplasticitate de la periferia leziunii, descris de cercetări recente, are loc pe un teren afectiv tolerant și empatic față de echipa de recuperare. Din punct de vedere
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
care scriitorul însuși îl indică drept cardinal - paralizia. Asociată unei inerții ce funcționează precum o forță universală, paralizia e cuprinsă în spectrele neputinței, ale fricii, deznădejdii și tristeții, fie că e asociată spaimelor fără nume ale unui copil, încremenirii și deziluziei din viața celor maturi sau vidului necunoscut și fascinant din vecinătatea morții. Fiecare dintre cele 15 texte reprezintă șansa unui contact direct cu zona inefabilă din viața unei lumi, însă probabil că povestirea care esențializează atât "spiritul" literar al scriitorului
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
s-au perindat prin viața sa și mamei, tinerețea marcată de întâlnirea cu Ioan Alexandru, revelația interbelicului, întâlnirea, dragostea și mariajul cu Tania Radu, cele două sute de petreceri anuale din casa lor de pe la jumătatea anilor '90, muzica, filmele, prietenia și deziluziile, întâlnirea cu președinții României, Dan C. Mihăilescu își împlinește, până la capăt, proiectul "exfolierii". Rămân, firesc, în urmă, ca o epidermă uscată, nedumeriri naive - de ce prieteni buni au ales colaborarea cu Securitatea și în ce măsură o întâlnire explicativă ar funcționa catharctic atât
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cu iraționalul și fatalitatea unui destin de neînțeles. Mircea Ivănescu propune chiar o interpretare a propriei biografii prin prisma acestui nod existențial tragic: nici catastrofa comunismului și nici seismele provocate de momentele și evenimentele particulare ale unei vieți, cu toate deziluziile și compromisurile ei, nu pot echivala, ca impact și gravitate, morțile celor doi frați. Savoarea dialogului are, în fond, o sursă la fel de neobișnuită precum întâlnirea celor doi protagoniști ce l-au făcut posibil. În Cuvântul înainte al volumului, Gabriel Liiceanu
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Biserici). Dacă Napoleon ar fi fost mai puțin glorios sau dacă înfrângerea sa ar fi fost mai puțin dezastruoasă, oamenii poate că s-ar fi arătat mai doritori să se abandoneze unei noi cauze. Dar dimensiunea înfrângerii sale a creat deziluzie. O altă remarcă care este legată de cele de mai sus vizează impactul limitat al mass-media. Gazetele și pamfletele au fost mijloace majore ale comunicării în masă. La începutul acestei perioade, chiar și ele aveau o distribuție restrânsă, din cauza penuriei
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ale Atlanticului. Expansiunea geografică a democrației pare a fi însoțită de slăbirea unor mecanisme esențiale ale poliarhiei postindustriale. Utilizez termenul de "erodare" în mod deliberat. Acest cuvânt pare să exprime cel mai bine fenomenul de neîncredere în democrațiile avansate. Cuvintele deziluzie, dezvrăjire, îngrijorare, utilizate de către unii autori, sunt insuficiente pentru a-l descrie. Dimpotrivă cuvintele criză, delegitimare și patologie, utilizate de către alți observatori par excesive. Diagnosticul corect nu este ușor de stabilit pentru că putem recurge la aceleași date, să luăm în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
12 (2004). Peste tot, numărul membrilor de partid s-a diminuat. Partidele de masă de ieri au devenit astăzi în special partide de politicieni activi. Cele mai cunoscute exemple sunt partidele social-democrate. Nivelul scăzut al participării la alegeri este rezultatul deziluziei. Cel mai spectaculos caz este în mod evident prăbușirea partitocrației în Italia. "Partidele sunt interesate doar de votul alegătorilor, și nu de opiniile sau aspirațiile lor". O astfel de afirmație propusă periodic în sondaje cetățenilor a fost aprobată de către o
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
primul rând, al societății, așa cum este ea organizată, cum o „găsește” tânărul „trezit” din prima sa „visare romantică” etc. Unii se omoară „din amor” - după canonul acelei prime capodopere a tânărului Goethe, Suferințele tânărului Werther, dar și această primă gravă „deziluzie” poate fi subsumată aceleiași „deziluzii față de real, de realitate”. Unele dintre aceste acte arată neîndoios proasta, slaba Înzestrare psihologică, uneori chiar și fizică, a unor tineri atunci când ei vor trebui să afronteze Într-un fel sau altul „viața”. Deși, evident
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
este ea organizată, cum o „găsește” tânărul „trezit” din prima sa „visare romantică” etc. Unii se omoară „din amor” - după canonul acelei prime capodopere a tânărului Goethe, Suferințele tânărului Werther, dar și această primă gravă „deziluzie” poate fi subsumată aceleiași „deziluzii față de real, de realitate”. Unele dintre aceste acte arată neîndoios proasta, slaba Înzestrare psihologică, uneori chiar și fizică, a unor tineri atunci când ei vor trebui să afronteze Într-un fel sau altul „viața”. Deși, evident, pentru unii, „viața” Începe mai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
comunistă, din țările din Est, exilul - se’nțelege, În țările bogate, vestice! - era o formă a salvării. Doar că prezența, pentru mulți exilați poposiți ca și obositele păsări migratoare pe malurile Înfloritoare ale vechilor democrații, exilul Însemna o dezamăgire, o deziluzie din care mulți nu și-au revenit deplin niciodată. Cam ceea ce li s-a Întâmplat și Românilor rămași În țară după ce a căzut comunismul: fugarii nu au găsit „dincolo” decât libertatea; care, cum o spuneam, este o formă socială splendidă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]