1,251 matches
-
și cognitivă s- au obținut 57,5%, 45% respectiv 75%; pentru variantele de răspuns care vizează implicarea altora în satisfacerea interesului, deci fără efort personal, s-au obținut 32,5%, 37,5% și 20%; pentru variantele de răspuns care evidențiază dezinteres pentru „a cunoaște“, „a ști“, deci lipsa motivației și totodată lipsa totală de efort în a învăța, au optat 10%, 17,5% respectiv 5% dintre elevi. Calculând media procentelor obținem următoarele rezultate: 59,16% dintre preadolescenții investigați sunt interesați să
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
citesc doar lecția“, „aștept informațiile de la altcineva“, le-am considerat a fi cele care denotă un slab interes, un „interes extrinsec“. Variantele de răspuns: „nu-l rezolv“, „mă mulțumesc cu minim de informații“, „nu mă interesează“, sunt cele care denotă dezinteresul. Pentru a sesiza mai bine faptul că pentru preadolescenții investigați ponderea cea mai mare o are interesul cognitiv și cea mai mică „dezinteresul“, vom reprezenta rezultatele grafic. Faptul că interesul cognitiv are ponderea cea mai mare ar trebui să ne
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
răspuns: „nu-l rezolv“, „mă mulțumesc cu minim de informații“, „nu mă interesează“, sunt cele care denotă dezinteresul. Pentru a sesiza mai bine faptul că pentru preadolescenții investigați ponderea cea mai mare o are interesul cognitiv și cea mai mică „dezinteresul“, vom reprezenta rezultatele grafic. Faptul că interesul cognitiv are ponderea cea mai mare ar trebui să ne mulțumească însă acest rezultat ne mulțumește în măsura în care răspunsurile date au fost sincere și nu s-a încercat doar o impresionare a investigatorului, adică
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
învățare s-a confirmat ulterior și în rezultatele școlare obținute la tezele cu subiect unic unde, mai mult de jumătate dintre elevi, au obținut medii sub 699 iar 6 elevi au fost respinși. Acest fenomen al ponderii destul de mari a dezinteresului pentru învățare este un fenomen general la preadolescenți, o parte dintre ei concentrându-se doar asupra acelor aspecte care îi interesează în mod deosebit, neglijându-le total pe celelalte, iar altă parte este concentrată doar asupra acelor aspecte care nu
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
la question polonaise allait se poser devant l'Europe" (s. Ven.C.)177. Totuși, în primă fază a războiului cu Prusia, pentru Napoleon "la Pologne n'y compte qu'une province lointaine, qu'on peut armer" contra Prusiei 178. Acest dezinteres a fost sesizat de Adam Jerzy Czartoryski care pronostica pierderea de către Napoleon a simpatiei polonezilor. El avea, totuși, rezerve în ceea ce privește planurile împăratului francezilor 179, îndeosebi față de Galiția, în legătură cu care ar fi putut există, în pofida tuturor aparentelor și a asigurărilor date
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
edițiilor scoase de niște pensionari respectabili, pe care Scurtu probabil îi cunoscuse) se sufocase sub mormane de pământ și pagini gălbejite. Care vroia să intre în afaceri cu pompe funebre mai punea mâna să-l citească; în rest, plictiseală și dezinteres: nici la engleză, la facultate, nu-l mai făceau. Fugeau studenții de la ore când auzeau de el. Și, la urma-urmei, dacă ăsta era „maestrul anticipației“, atunci Jules Verne cine dracu’ mai era?! „Dacă-nțeleg eu bine, avem un tablou pictat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
întrucât ideea de fixare oficială și definitivă a adevărului științific în general și istoric în cazul de față de către o comisie aprobată statal este străină de ethosul științei, codificat în ceea ce a ajuns să se numească "normele mertoniene": comunalism, universalism, dezinteres, scepticism organizat (Merton, 1973). Ideea fixării adevărurilor definitive și apodictice este complet străină spiritului epistemic al științei. Încă de la C.S. Peirce s-au impus în carta epistemică a "comunităților de cercetători" principiile tentativității și failibilității cunoașterii umane, fapte ce interzic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este, prin urmare, scopul obiectiv ca efect al acțiunii, ci acțiunea în sine. Nu opera de artă în independența ei finală, ci actul de creație. În urma căruia majoritatea autorilor percep o clară schimbare de atitudine personală față de aceasta în direcția dezinteresului. În reflecțiile sale asupra compoziției literare, Paul Valéry sublinia acest aspect: "Opera spiritului nu există decât în act. În afara acestui act, ceea ce rămâne nu este decât un obiect cu care spiritul nu mai are nimic de-a face"138. Ceea
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
se plânge adesea de: stare de febră, ochi roșii, pleoape căzute, pupile contractate sau dilatate, ten foarte palid, este slăbit și fără poftă de mâncare, doarme la ore neobișnuite, insomnie iar comportamentul îl demască prin: furt de bani, plictiseală, indiferență, dezinteres față de familie și de școală, pierderea puterii de concentrare, dispariția unor obiecte din casă care pot fi vândute ușor pentru procurarea banilor, purtarea ochelarilor de soare în momente nepotrivite, absențe inexplicabile de acasă, conversații telefonice pe ascuns, pierderea interesului față de
Fii conștient, drogurile îți opresc zborul. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Argeanu Teodor, Liliana Negrii () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1980]
-
pentru conformismul și filistinismul burgheze, extrapolate la întreaga masă a „publicului”. De aici, sfidarea, violențele de limbaj, care colorează deja primele articole-manifest ale poetului. Numai dacă ținem seama de o atare interpretare putem înțelege extremismul atitudinii de respingere a receptării, dezinteresul afișat cu ostentație față de „gradul de comprehensibil al operei”: creația autentică violentează, prin însăși complexitatea și „dificultatea” ei, „confortul” general: „Opera de artă devenită dintr-o dată pe placul spectatorului - scrie Voronca în revista Punct - nu e cu nimic mai presus
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și tapasya. Cea de-a treia a mai ap]rut în discuția noastr] despre practicile austere asociate ascetismului (tapas, „c]ldur] spiritual]”). Pentru Gandhi, acest concept reprezint] un cadru pentru cultivarea curajului, ț]riei, tonusului și, în primul rând, a dezinteresului (invocând aici Gita) necesar pentru punerea în practic] cu succes a tehnicii în discuție. Satya se refer] la „adev]r”, dar unul privit într-o tripl] ipostaz]: onestitate, adev]r al cunoașterii și adev]r al existenței sau realitate. Sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
românce altfel decât majoritatea contemporanilor săi, respectiv ca pe niște ființe oarecare, incapabile să trezească un interes mai special. Atitudinea de clasă, mai rezervată, a nobilului familiarizat cu saloanele pestane și vieneze, gusturile personale În materie sau, pur și simplu, dezinteresul lipsit de semnificație ideologică, sunt factori care trebuie luați În considerare În vederea explicării perspectivei sale singulare. Alte aprecieri superlative la adresa frumuseții româncelor Întâlnim la ardeleanul Nagy Ferenc XE "Ferenc" , care scrie În anii 1830-1840 și aparține generației romantice. După cum vom
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prezența fenomenului denumit „Însingurare tehnologică cu efecte negative În planul personalității lor”. Dintre aceste efecte amintim: Încredere scăzută În forțele proprii, nemulțumire față de aspectul fizic, neîncredere În alții, dificultăți de relaționare, teamă de eșec, greutăți În comunicarea „face to face”, dezinteres pentru viața socială, etc. Fenomenul de Însingurare tehnologică influențează și atitudinile adolescentului ce devine puțin interesat de consum mulțumindu-se cu gustări fugale și varietate redusă a Îmbrăcăminții. Implicațiile fenomenului la nivel societal sunt mai puțin studiate la noi. CAPITOLUL
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
adăugăm enumerările (tipul discutat supra, 2.3) clasa crește însă considerabil. Valoarea ironic-depreciativă a acestei utilizări poate avea mai multe surse convergente: poate proveni din preferința clasificatorilor pentru calificarea negativă, din convertirea mărcilor aproximării în mărci ale deprecierii (aproximarea implicând dezinteres), dar și din degradarea mărcii de politețe populară. De altfel, valoarea reverențioasă populară a fost asociată și cu familiaritatea. O reacție a unei persoane vizate de folosirea lui alde emfatizează (ironic) valoarea familiar-afectivă: Am văzut în ziar, cu titlu mare
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
vieții. Cu această ocazie, întărim prezentarea consecințelor stress-ului datorat activității profesionale (muncii), consecințe sau stări care, agravându-se, pot induce o stare critică sub aspect profesional sau bio-psiho-social al individului. Astfel de consecințe, de ordin psihic: - apatie - negativism - stânjeneală - plictiseală - dezinteres - insatisfacție - alienare - irascibilitate sunt completate și de stări fiziologice, precum: - oboseală - dureri de cap - dureri de stomac - indispoziții generale etc., toate acestea nefiind altceva decât consecințe majore ale impactului fenomenului de stress asupra organismului uman aflat în acțiune lucrativă. Sintetizând
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
analizează cazurile referindu-se la: 1) elev: aptitudinea școlară, gradul de pregătire școlară, deficiențe fizice, fiziologice, afective, metodele de învățare folosite de elev, frecvență la scoala, atitudinea elevului față de muncă, interesele și aspirațiile lui; 2) familie climatul cultural-educativ, familii dezorganizate, dezinteresul părinților sau cerințe prea mari din partea familiei ce depășesc posibilitățile elevului, condiții de muncă, de supraveghere și îndrumare etc.; 3 ) școală metodologia folosită la ore, supravegherea și îndrumarea elevilor, controlul și evaluarea randamentului școlar, relația profesor-elev, relațiile dintre elevi, ritmul
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
triada autistă”): * anomalii calitative ale interacțiunii sociale; * anomalii calitative ale comunicării; * interese restrânse cu comportamente repetitive și stereotipe. Anomalii ale interacțiunii sociale Impresia pe care o lasă copiii cu tulburare autistă este aceea de izolare, de indiferență față de oameni, de dezinteres pentru semeni (atunci când aceștia nu sunt percepuți ca o amenințare). Ei par că „văd prin oameni”, fiind mai atrași de obiecte decât de proprii părinți. Nu exprimă un comportament social reciproc: nu reacționează prin zâmbet la zâmbet, nu se uită
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
Dacă debutul este precoce, între luna a IV-a si a VIII a de viață se remarcă la acești copii, lipsa mișcărilor anticipatorii atunci când sunt luați în brațe, precum și lipsa zâmbetului ca răspuns la zâmbetul mamei. Progresiv devine evidentă apatia, dezinteresul pentru cei din jur, copilul retrăgându-se parcă într-o lume interioară în care jocul ritualizat ocupă un loc important. Dacă debutul survine mai târziu, după o evoluție normală, tabloul clinic se caracterizează prin trei simptome principale: 1. În primul
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
totală indiferență față de persoanele din jur. Copilul privește în depărtare, parcă dincolo de oameni, aruncându-și doar fugitiv privirea asupra examinatorului fără a avea acea privire sclipitoare, fără a avea contactul din privire (ochi in ochi). Față de persoane, copilul autist manifestă dezinteres cvasitotal, nereacționând la prezența sau absența părinților, ca și când el ar fi singur. Inabilitatea în relațiile sociale se constată și în eșecul de a stabili contactul cu anturajul. Astfel el ciupește sau mușcă persoanele din jur, lipsit de orice experiență afectivă
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
apare tremurul pleoapelor și al degetelor mâinii. Dispariția reflexelor osteotendinoase, dezechilibrul și încordarea generală asociată cu alte semne clinice (transpirație profundă, paloarea exagerată a feței, pierderi mari în greutate, etc) pot fi semne alarmante ale supraîncordării sau supraantrenamentului. În concluzie, dezinteresul și oboseala favorizează instalarea hiperexcitabilității sistemului nervos, marcată de înrăutățirea acestor indici fiziologici, consemnate în joc sub forma scăderii randamentului precum și prin: * greșeli în manevrarea mingii; * slaba participare la acțiunile colective de joc; * greșeli frecvente în plasarea pe teren; * eschivări
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
comunicativă”, “înțelegător, dar și exigent”, flexibil, să manifeste compasiune (“să i pese de problemele copiilor”). Nu toți copiii sunt la fel. Pentru unii, profesorii trebuie să fie exigenți, pentru alții, nu.( F3) Comunicarea părinți - școală În percepția subiecților există un dezinteres aproape general al părinților față de școală. Dacă noi, părinții, am fi serioși, și copiii ar fi foarte bine. Din păcate, noi ne răzbunăm pe ei când suntem nervoși, apoi uităm totul, lăsăm totul baltă. (F4) 4.2.2.Analiza răspunsurilor
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
organizarea timpului liber; prieteni / anturaj; responsabilități; sănătate; relația cu familia; limbajul; vestimentația; pasiuni; muzică; beneficiile lecturii; influența televizorului. Cauze ale barierelor în comunicarea profesor - elev neîncrederea elevilor în profesori; timpul; centrarea activităților pe învățare și mai puțin pe relații, sentimente; dezinteresul profesorilor; dezinteresul și indiferența elevilor; unii profesori nu permit comunicarea cu elevii în alte situații decât cele școlare; diferența de vârstă; timiditatea și sentimentul de inferioritate (ale elevilor); rigiditatea, conservatorismul unor profesori; prejudecățile, stereotipurile; exigența profesorilor. Schimbări în stilul personal
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
liber; prieteni / anturaj; responsabilități; sănătate; relația cu familia; limbajul; vestimentația; pasiuni; muzică; beneficiile lecturii; influența televizorului. Cauze ale barierelor în comunicarea profesor - elev neîncrederea elevilor în profesori; timpul; centrarea activităților pe învățare și mai puțin pe relații, sentimente; dezinteresul profesorilor; dezinteresul și indiferența elevilor; unii profesori nu permit comunicarea cu elevii în alte situații decât cele școlare; diferența de vârstă; timiditatea și sentimentul de inferioritate (ale elevilor); rigiditatea, conservatorismul unor profesori; prejudecățile, stereotipurile; exigența profesorilor. Schimbări în stilul personal de comunicare
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
susținut atât de părinți, cât și de copii. Există chiar o rutină zilnică, subliniată mai mult de elevi, întrebarea “Ce ai făcut la școală?”; * Majoritatea profesorilor (72%) consideră că în comunicarea cu părinții elevilor există bariere/obstacole, principalul obstacol fiind “dezinteresul” familiei față de școală; * În comunicarea cu elevii, 72% din profesori au admis că există o serie de bariere, bariere care țin de prejudecăți, stereotipuri, diferențe culturale, stilul didactic etc. * Majoritatea profesorilor intervievați afirmă că stau de vorbă cu elevii și
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
unei implicări internaționale active și, mai mult decât atât, globale. URSS își redirecționa strategia de extindere, iar dacă politica de îngrădire avea să aibă succes, trebuia să se extindă la nivel global. Legitimarea acțiunilor americane continua să se centreze asupra dezinteresului Statelor Unite din punct de vedere strategic în teritoriile în care interveneau, susținându-se lupta pentru apărarea principiului universal al democrației. Cele două superputeri își consolidează în această perioadă legitimitatea de a interveni pe teritoriul unor terți pentru a apăra o
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]