1,495 matches
-
de către părinți, dar nu și loialitatea față de propriul grup sau spiritul militant. Transpare un fel de dezimplicare în viața comunității: cooperarea e privită, mai degrabă, ca un mijloc de a-ți atinge propriile obiective și nu ca o atitudine civică dezirabilă. În ceea ce privește itemii vizînd ceea ce a fost conceptualizat sub numele de sensibilitate, existența unui ideal, a anumitor credințe apare pe ultimul loc, la egalitate cu dezvoltarea intuiției, a sensibilității. Din nou pragmatismul pare să apară în prim plan; părinții își pregătesc
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
întrebarea, de fapt, dacă între răspunsurile părinților și modul concret în care ei intervin asupra educației copiilor lor există o legătură reală sau nu. Ideea ar fi aceea că părinții au răspuns mai degrabă în funcție de ceea ce le apare ca fiind dezirabil. Mamele avînd studii superioare aleg itemii exprimînd autonomia în cea mai mare măsură, cei exprimînd cooperarea în cea mai mică și optează pentru sensibilitate la un nivel puțin superior mediei indicatorului respectiv. La nivelul cel mai scăzut de studii se
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
această chestiune. În plus, a doua întrebare care a întrunit cele mai multe alegeri atît pentru mame, cît și pentru tați din toate cele douăsprezece variante făcea trimitere la încrederea acordată de copil părintelui, fapt care a fost, probabil, perceput ca intens dezirabil social. TABELUL 8.9. Valorile medii ale indicatorilor obiectivelor educative pe termen scurt pentru care au optat părinții în funcție de reușita școlară a copiilor Valorile medii ale indicatorilor sintetici COOPERARE EXPRESIVITATE ACOMODARE AUTOREGLARE [mama] [tata] [mama] [tata] [mama] [tata] [mama] [tata
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
obiectiv au loc în familiile de tip Paralel caracterizate prin autonomie internă și închidere spre exterior. Faptul ar putea fi explicat prin ideea că mamele nu doresc să transmită copilului atitudinile proprii vieții lor de cuplu, că acestea nu sînt dezirabile, profitabile. Este posibil ca aceste mame să aibă dificultăți de relaționare în raport cu adolescenții care s-au socializat într-un mediu în care nici cooperarea internă, nici cea externă nu au fost valorizate. Tot în cazul acestor familii este aleasă acomodarea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
într-o altă variantă decît școala de arte și meserii. TABELUL 9.1. Nivelul mediu al reușitei școlare din primii trei ani de gimnaziu pentru toți elevii, respectiv pentru cei de clasa a VII-a în categoriile de studii considerate dezirabile de către mame MAMA: Nivel maxim de studii considerat potrivit pentru copil Media generală 5-7 Elevi clasa a VII-a Total elevi N % Media N Procent Med. V-VII Gimnaziul (8 clase) 3 1.9% 6.83 3 0.9% 6
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
0,90 AUTOREGLARE 7 0,86 22 0,59 43 0,86 80 0,88 156 0,83 Anexa 3 PRACTICILE EDUCATIVE ALE PĂRINȚILOR TABELUL 3.1. Numărul mediu de ani de școală ai părinților în funcție de categoria de studii considerată dezirabilă pentru copil Nivelul de studii considerat potrivit pentru copil de către fiecare părinte Așteptările MAMEI Așteptările TATĂLUI nr. ani școală MAMA nr. ani școală TATA N Media N Media Gimnaziul (8 clase) 3 10 Școala de arte și meserii 19 10
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de la producătorii de mașini, echipamente electronice, îmbrăcăminte și până la toate tipurile de jocuri -, acestea făcând apel la mituri și simboluri, cu ajutorul cărora promit individului o nouă dimensiune a realității. Analiza mesajelor și imaginilor publicitare evidențiază prezența unor reprezentări și stări dezirabile pentru individ, dar care de multe ori nu sunt foarte departe de ceea ce numim utopia miturilor tradiționale. În acest sens, mitul familiei fericite, al frumuseții ravisante, al conducătorului salvator sau al paradisului terestru nu sunt cu nimic mai realiste decât
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
interacțiunea socială. Alături de aceste nume, simbolurile oferă semnificațiile împărtășite de o majoritate socială și răspunsurile pe care aceasta le dă"469. În mod evident, prin faptul că împărtășesc semnificațiile obiectelor și categoriilor, simbolurile stabilesc și determină o serie de reacții dezirabile, care influențează până în cele mai profunde zone identitatea colectivă și individuală. Datorită faptului că simbolurile sunt răspândite și interiorizate prin intermediul interacțiunii, ele intră în procesul de învățare socială la fel ca orice alte elemente care asigură coeziunea și unitatea grupului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
trebuie precizat că nu este vorba despre un celălalt oarecare, ci despre acela care poate să rezolve problema proiectării eului în altul. Este nevoie de o serie de elemente care să se obiectiveze în cadrul alterității, aceasta întruchipând o stare ideală, dezirabilă a eului, un întreg ansamblu arhetipal, o promisiune, un anumit paradis pierdut, dar nu neapărat în termenii în care îl descrie Mircea Eliade. Este momentul în care devenirea întru celălalt trece în plan ideal, întrucât eul nu preia din celălalt
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
particularul eului, îmbogățindu-l cu toate elementele care rămân străine unei propoziții logice particulare. Această relație o întâlnim în cazul particular al alterității ca stare pe care eul nu o poate atinge, dimensiune prin care eul proiectează în celălalt elemente dezirabile care îi rămân îndepărtate, la care nu poate avea acces, dar care îi sunt necesare datorită semnificațiilor pe care le au. Este situația în care, prin imagine, celălalt dobândește atribute, de cele mai multe ori imaginare, care pot rezolva probleme cu care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ale comunității În care funcționează școala, iar relațiile școală - familie comunitate pot avea ca efect o creștere a transparenței actului didactic În cadrul școlarității neobligatorii. Din punct de vedere al politicii educaționale, se stimulează dezbaterea pentru identificarea acelor valori și practici dezirabile pe care ar trebui să le promoveze școala pentru a asigura succesul absolvenților săi. Din perspectiva psihologiei, se integrează ultimele progrese Înregistrate de științele cognitive, potrivit cărăra manifestarea competenței Înseamnă mobilizarea cunoștințelor corespunzătoare și a unor scheme de acțiune exersate
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
promovat în special în țările din Nordul Europei (Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda). Școala, "centru de cultură locală", este o instituție a comunității iar părinții sunt considerați ca persoane-resurse ce sprijină activitatea profesorului social, cognitiv și afectiv. Autonomia școlară, necesară și dezirabilă, nu trebuie însă limitată la deținătorii autonomiei, ci implică în mod inevitabil asumarea responsabilităților de către aceștia. În contextul în care autonomia școlii este un instrument de protecție împotriva arbitrariilor care pot veni de la nivelele superioare de supervizare și control, autoritatea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
manifestare a unor comportamente deficitare din partea copiilor ăși nu e vorba doar de a veni și a se informa asupra notelor și disciplinei și a-i aplica copilului o pedeapsă acasă, ci de participarea la activitățile educative concrete). Comportamentele sociale dezirabile ăacceptate de societate) sunt exersate în școală în mod sistematic, sunt dezbătute și eventual schimbate, uneori forțat, după norme universal valabile. Poate determina copilul să aibă comportament dual, acasă față de școală, dacă familia nu împărtășește sau nu cunoaște valorile și
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
câștige o competiție. Este important să participe pe principiul fair play. 2. Așteptați-vă la cel mai bun comportament din partea copiilor și comunicați-le ce așteptați de la ei: Stabilți reguli și standarde simple pentru ceea ce considerați a fi un coportament dezirabil ătrasmiteți siguranță). Copiii trebuie să simtă că acasă sunt în siguranță din punct de vedere fizic, intelectual și emoțional. Utilizați imaginația ăscenarii, povestiri cu tâlc, etc.) pentru a transmite copilului modele de comportament dezirabil. Nu acceptați mai puțin, manifestați explicit
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
ceea ce considerați a fi un coportament dezirabil ătrasmiteți siguranță). Copiii trebuie să simtă că acasă sunt în siguranță din punct de vedere fizic, intelectual și emoțional. Utilizați imaginația ăscenarii, povestiri cu tâlc, etc.) pentru a transmite copilului modele de comportament dezirabil. Nu acceptați mai puțin, manifestați explicit dezacordul dumneavoastră atunci când încalcă regulile. 2. Stabiliți planuri în vederea sprijinirii comportamentului dezirabil: Încercați să sprijiniți copiii în activitățile care îi pasionează. Exersați împreună cu ei comportamentele de bază din diferite situații ăacasă, la școală, în
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
din punct de vedere fizic, intelectual și emoțional. Utilizați imaginația ăscenarii, povestiri cu tâlc, etc.) pentru a transmite copilului modele de comportament dezirabil. Nu acceptați mai puțin, manifestați explicit dezacordul dumneavoastră atunci când încalcă regulile. 2. Stabiliți planuri în vederea sprijinirii comportamentului dezirabil: Încercați să sprijiniți copiii în activitățile care îi pasionează. Exersați împreună cu ei comportamentele de bază din diferite situații ăacasă, la școală, în societate etc.). Formulați așteptări adecvate vârstei copiilor. Anticipați eventualele probleme de disciplină în scopul prevenirii lor. Oferiți recompense
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
în activitățile care îi pasionează. Exersați împreună cu ei comportamentele de bază din diferite situații ăacasă, la școală, în societate etc.). Formulați așteptări adecvate vârstei copiilor. Anticipați eventualele probleme de disciplină în scopul prevenirii lor. Oferiți recompense copiilor care adoptă coportamente dezirabile Utilizați umorul și ironia ăcu moderație) ca măsuri stimulative pentru copii. 3. În cazul unor comportamente perturbatoare care se repetă, trebuie să aveți pedepsele deja pregătite; utilizarea lor trebuie combinată cu o atitudine care: Subliniază consecințele logice ale comportamentului copilului
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
ține de educația primită în familie ca un elev să se comporte și să aibă o atitudine pozitivă. Modificările în bine a atitudinii elevului se pot realiza prin următoarele modalități: oferind un mesaj bine argumentat; modelând și / sau încurajînd comportamentele dezirabile și pertinente; inducând consonanță între componentele cognitive, afective și comportamentale ale atitudinilor. Necesitățile unui elev diferă enorm de cele ale altor persoane. Psihologul Abraham Maslow le împarte pe cinci niveluri distincte: nevoile fiziologice, nevoia de siguranță, nevoia de dragoste și
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
reflecte în comportamentele verbale și nonverbale prin care ei își exercită controlul social și își exprimă intimitatea. Liantul caracteristicilor descriptive pentru formarea identității este reprezentat de procesele cognitive. Fapt îmbucurător altminteri, trebuie să aducem în discuție și latura mai puțin dezirabila a avântului acestor procese. Un subiect delicat al relațiilor interumane în general, și al relației părinte-adolescent în particular este cel al disimulării adevărului. Diversitatea motivelor care stau la baza acestui tip de comportament ar ocupă prea mult din spațiul lucrării
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
le iau" (perseverența). Scală DEZIRABILITATE SOCIALĂ (Ds) are drept scop furnizarea unei măsuri a tendinței subiectului în a furniza celorlalți un profil în mod fals pozitiv sau negativ. Este o scală constituită din itemi care se referă la comportamente foarte dezirabile pe plan social. S-a avut în vedere că itemii să fie formulați astfel încât nici acordul total și nici dezacordul total să nu fie pe deplin posibile. Prin urmare, scorurile foarte mari la această scală sunt considerate drept indicatoare ale
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
mai bune și aplicate mai rapid decât competitorii. Credibilitatea firmei, acest bun intangibil, în care se investește, perseverent și abil, precum și efortul de imaginație, de creație, sunt cele care reușesc să convingă piața că firma deține cele mai bune soluții, dezirabile pentru orice client potențial. Firmele de consultanță în domeniul strategiei, al dezvoltării, companiile, institutele de cercetare și universitățile, sunt angrenate în a “reorganiza realitatea” prin creație. Firmele pot aduce originalitate și vigoare intelectuală fiecărei probleme cu care se confruntă și
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
să fie angajați în spațiul public. Filosoficul este doar unul din punctele de vedere cu privire la realitate, la evenimente. Sunt interpelați special, doar în chestiuni ce depășesc o anumită orientare a opiniei publice, gen: terorismul, realitatea virtuală, capitalismul libidinal, biogenetica ș.a. Dezirabil ar fi ca intervențiile lor să schimbe multe dintre conceptele dezbaterilor, însă politicile mediatico-publice fie contravin, fie precarizează fermitatea acestora. Există riscul ca aceștia să devină inconsecvenți sau să ajungă la poziții mutual complementare. Politic, filosofii nu pot fi de
Filosofeme deconcertante. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2274]
-
din mass-media românească, răspunsurile sunt influențate de modul în care a fost redactată întrebarea. La fel, a introduce cuvântul "nou" în unele întrebări ar produce o distorsiune, deoarece acesta este asociat, în mod obișnuit, cu ceva mai bun și mai dezirabil ("Ce părere aveți despre noul sediu al organizației noastre?"). Distorsiunea prin efectul de politețe Rezultatele unor chestionare pot fi lipsite de acuratețe deoarece oamenii sunt reticenți când trebuie să ofere răspunsuri care contravin normelor generale de comportament. D. Wilcox și
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Poziționarea" despre care vorbesc specialiștii în RP sau publicitate nu constituie altceva decât încercarea de a face că obiectul de care se ocupă să devină cât mai distinct, în mintea publicului relevant, și cât mai favorabil asociat cu lațurile pozitive, dezirabile ale reprezentărilor sociale. Un concept important pentru înțelegerea reprezentărilor sociale este acela de themata. Preluat de la Serge Moscovici, conceptul are la bază antinomii ale gândirii, atât ale celei științifice, cât și ale gândirii comune. Exemple de themata ale gândirii comune
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
de teme, de principii, avînd o anume unitate și aplicîndu-se la zone deosebite de existență și de activitate [...]. Ele determină cîmpul de comunicări posibile, de valori sau de idei prezente în viziunile împărtășite de grupuri și reglează, mai apoi, conduitele dezirabile sau admise". Moscovici, 1976, p. 48 Acesta insistă, de asemenea, pe caracteristica dublă a acestei noțiuni: produs și activitate. Este un produs, de semnează conținuturi, se organizează în teme și în discursuri asupra realității. Constituie, de asemenea, o activitate mentală
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]