1,212 matches
-
umbre și de furia neagră / a vântului dezlănțuit în codri (vv. 43-45), dar și în Liniștea după furtună, unde ocurenta din finalul poeziei dezvăluie chipul naturii dezlănțuite: prin care-n chinuri grele / și lungi, fiori de gheață / simțiră mulți văzând dezlănțuite / potrivnic nouă vânturi / și fulgere smintite (vv. 39-41).342 Poate fi, dimpotrivă, suflu vital al naturii ce renaște imaginile reflectă atunci ecouri petrarchești și vergiliene: se-alină gerul și-adieri jilave se iscă sub zefir și umbră sura / de nori
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
più negligentemente son messe. Zibaldone, 1928-29. 347 Giuseppe Savoca (CQ), op. cît. 348 Deși în opera ermeticului există reminiscențe ale filonului romantic, precum predilecția pentru peisajul nocturn, lunar și tema trecutului valorizat în defavoarea prezentului, nu întâlnim nici peisaje ale naturii dezlănțuite, nici tonul patriotic, impetuos din unele versurile leopardiene; prin urmare nu regăsim nici toposul discutat cu semnificația de element ostil al naturii, nici ca instrument al maniei zeilor. 349 Observația îi aparține lui Giorgio Baroni, Tempo e tempo, Ungaretti e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
fostul Zair al fostului mareșal Mobutu Sese Seko, vechi prieten, căruia fost Uniune Sovietică îi trimitea ajutoare frățești constînd din spărgătoare de gheață... O situație economică deplorabilă, o corupție feroce, o evaziune fiscală de o anvergură inimaginabilă și o criminalitate dezlănțuită. Comunismul și perestroika au falimentat, făcînd loc noilor oligarhii financiare și mafiei, cu concursul activ al finanței mondiale și complicitatea puterii. PIB-ul Rusiei reprezintă doar 1,1% din PIB-ul mondial, după surse ale O.N.U. Peste jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
pe cele ale lui Cathy, răvășită de insolita apariție în existența sa. El vine dinspre instinctele primare și ajunge, în fond, să le personifice. Heathcliff se suprapune (și imagistic: iese mereu din furtună, întorcîndu-se apoi, furibund, în ea) cu natura dezlănțuită, reprezintă tot într-o lectură pre-freudiană a romanului id-ul (se-ul) prin excelență. Linton, aristocratul fin și temperat (pe care Catherine îl descoperă după Heathcliff, fiind fascinată și de el!), dimpotrivă, sugerează stabilitatea lumii civilizate, societatea echilibrată, menită să
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
în cultură, construind un altul, sau, mai degrabă, reconstruind un altul, având ca suport propria sa biografie, propria sa personalitate, propria sa lume, de la care nu se dezice. Pentru că nu un romantism cald, diafan o caracterizează, ci, dimpotrivă, o pasiune dezlănțuită, o senzualitate aparte, o continuă căutare și o continuă neliniște. Pe de altă parte, fiind fiică a Transilvaniei, poeta nu putea să nu se sprijine, instinctiv, în producția sa, pe acei "factori etici, de adâncime, de perenitate, ai spiritului național
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
repetat. Iar, prin repetiție, ploaia distruge, "calcă-n picioare", propriul ei semantism (și, implicit, al termenilor proximi). Iată particularizarea termenilor generali, diferențiați pe niveluri individuale. "Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,/ Înnebunitele ploi și ploile calme/ ploile feciorelnice și ploile dezlănțuite femei,/ Ploile proaspete și plictisitoarele ploi fără sfârșit/ Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,/ Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor înaltă, înaltă,/ Îmi place să le rup firele și să umblu cu ele în dinți,/ Să amețească, privindu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
reci,/ Că îngheață pământul/ Emisferei de veci". (Iarna stelele). Opoziția intervine, însă, din bucuria ("Plouă soare peste mine/ Și mă udă cu lumină.") și extazul ("Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,/ Înnebunitele ploi și ploile calme/ ploile feciorelnice și ploile dezlănțuite femei.") cu care poeta întâmpină ploaia la vârsta copilăriei și ura pe care o generează zăpada: "Ninge cu dușmănie,/ Cu ură cade zăpada/ Peste apele înghețate cu ură,/ Peste livezile înflorite din răutate,/ Peste păsările care îndură./ Ninge ca și cum prin
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o maieutică plină de riscuri și de responsabilități, din care pot decurge nu numai învățăminte, ci și suferințe, nu numai semnificații, ci și salvări"175 : "Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,/ Înnebunitele ploi și ploile calme,/ Ploile feciorelnice și ploile dezlănțuite femei,/ Ploile proaspete și plictisitoarele ploi fără sfârșit,/ iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,/ Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor înaltă,/ Îmi place să le rup firele și să umblu cu ele în dinți,/ Să amețească, privindu-mă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nu este numai o virtute. Pentru Hans Jonas, așa cum constatăm din titlul celei mai citite cărți ale sale: „Principiul Responsabilitate”, este cu mult mai mult: Însuși fundamentul unei etici a cărei exigență supremă este obligația față de viitor. „Prometeul definitiv dezlănțuit, căruia știința Îi conferă forțe Încă niciodată cunoscute și economia impulsul său neînfrânat, reclamă o etică care, prin stavile liber consimțite, Împiedică puterea omului de a deveni un blestem Închidea ontologia fundamentală” (Entre nous. Essais sur les penser - à - l
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
posibile, cu atît mai mult se cere formulată următoarea întrebare: care trebuie să fie imposibilele noastre, ce posibile trebuie împiedicate cu orice preț, la ce trebuie să spunem, în mod categoric, nu? Iată ce scrie Hans Jonas 98: "Prometeu definitiv dezlănțuit, căruia știința îi conferă puteri încă necunoscute iar economia impulsul său nemăsurat, are nevoie de o etică care, prin limite liber consimțite, să împiedice forța omului să devină nenorocirea sa." Plecînd de la ideea că, pentru prima oară în istoria sa
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
valoare de 45.000 euro). Pentru cei care nu-l cunosc pe acest scriitor baroc al zilelor noastre, reamintim că e profesor de franceză, critic literar și membru al juriului Médicis și că toate romanele sale beneficiază de aceeași scriitură dezlănțuită, creativă și adesea delirantă, de o poezie plină de fantezie, erotism și umor. Patrick Grainville e un mare călător, imaginația sa hrănindu-se din peregrinările de-a lungul și de-a latul țării și al lumii. Astfel, Africa i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
multiseculare. Or, cu Yann Moix, cuvintele o iau uneori razna, iar dacă nu răspund așteptărilor, sunt pur și simplu cuplate, răsucite, mutilate pînă ce ajung să exprime imaginea dorită. Verbe ca "boomeranguise", " zazôuble", "chachapoule", printre altele, structurează un imaginar baroc, dezlănțuit și megaloman, în care, punctînd închipuite halte necesare, autorul interpelează batjocoritor lectorul și, simultan, se întoarce autoironic asupra sa : "puteți să vă interesați la cititorii care vor fi ajuns pînă la această pagină despre incredibila epopee pe care Yann Moix
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Constantin își avertizează stăpânul că nu este potrivit să se întoarcă din drum. Nepăsător la superstiții însă, cuconul nici nu vrea să audă. Noaptea, în întuneric, orice urmă de curaj îi dispare, mai ales în fața asaltului susținut al elementelor naturale dezlănțuite. (Temerile îi fuseseră alimentate, în prealabil, de istorisirea babei Axinia, care redă, în formă romanțată, îngrozitorul sfârșit al duducăi Safta.) Eroul este catapultat subit într-o atmosferă de coșmar: "O șuierătură de vânt ce auzii fără veste prin horn mă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
uriașe, care sunt aruncate spre cer, vrăjmașe, în fantastice blocuri negre de apă și se prăbușesc mugin în prăpastie, iar de cealaltă parte, toată zarea fierbe în spumă albă, prin care înnegresc, ici colo, vârfuri ascuțite...". Tabloul romantic al elementelor dezlănțuite imaginat, pictural, de Géricault se reifică brusc sub ochii lectorului: "Din când în când vine un val năprasnic și, urlând, cade asupră-le; luntrea pârâie; oamenii se încleștează de crengi, s-o țină pe loc; valul trece, lăsând din nou
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
boier și respectat proprietar de pământ, Costin nu se poate abține: "Nespusă vrăjmășiia a prostimei!". Execuția este înfățișată succint, însă tonul rămâne implacabil: "Și așea, fără de nice o milă, de viu, cu topoară l-au făcut fărâme". Terorizat de mulțimea dezlănțuită, dar escortat de o trupă de seimeni înarmați, vodă reușește, în cele din urmă, să scape cu viață. Zugrăvirea unui nor de lăcuste capătă dimensiuni hiperbolizate 73: de aceea Eugen Negrici vorbește, plastic, despre "o pagină învolburată de presentimentul medieval
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
împreună cu țâncul ei, ca să nu mai asculte sfăturile boaitelor și a dușmanilor mei". Crescendo-ul nebuniei atinge cote apocaliptice, fiind retezat numai de limitările fiziologice impuse de maladie. Vizualitatea excepțională a cadrului ne permite să distingem cu claritate faciesul tiranului dezlănțuit: "Ucideți-i pre toți... Nici unul să nu scape... A! mă-năduș!... Apă! Apă! Apă!". Ruxandra și mitropolitul părăsesc în grabă patul muribundului și se întâlnesc cu cei doi boieri fugari, Spancioc și Stroici, care, grație absenței lor din ziua masacrului, scăpaseră
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
exces pluvial/cer senin, iar oamenii de la munte, deposedați de orice instrument științific de raportare la realitate, sunt tentați să acorde o importanță oraculară capriciilor elementelor. Decupat din context și citit cu ochiul antrenat al profesionistului, pasajul descriptiv al forțelor dezlănțuite pare o bine creionată pagină de literatură gotică, pe gustul unui Burke: "Muntele se învălui o lună întreagă în neguri și în ploi putrede; potecile se prefăcură în șuvoaie, iar din satele de pe vale nu se mai auzi nimic. Și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mult prin niște curpeni încâlciți, prin niște viroage în care putrezeau copaci trăsniți și printre niște gropnițe din care ieșeau, cum ies oasele din stârv, rădăcini nălbite și întoarse". Peisajul terestru este reflectat, specular, de un tablou onomatopeic al elementelor dezlănțuite: "furtuna nu crăpa deloc în ploaie sănătoasă, ci se oțelea în spinarea gorunilor, crâșnea, frângea și dădea chiote. Numai niște picături mari și rare fluierau prin frunze, ca gloanțele". Un diluviu bestial completează orchestra haosului, imprimând velocitate extremă sarabandei: "lighioanele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pe care acum îi neagă, pur și simplu, pentru compromisurile cu regimul, pentru simpatiile față de curentele extremiste, pentru naționalism, xenofobie, antisemitism și alte lipsuri. Adesea, se ignoră cu bună știință noile fapte grave care amplifică valurile de ură mocnită ori dezlănțuită spontan, învrăjbind și mai mult oamenii. O situație asemănătoare cu aceea din interbelic, când M. Eliade relua ideea formulată în (6) de N. Iorga: "Nu cred că se află țară europeană în care să existe atâția intelectuali cărora să le
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
acest cult al statului poate să apară oricând, motivându-se intervențiile corective de factură liberală, urmate de cele sociale. Completările lui I. Berlin sunt binevenite, dar adesea mai greu de urmărit. Am citat incriminarea pe care o făcea "individualismului economic dezlănțuit" și "capitalismului sălbatic" ca urmări ale unei politici liberale de tip laissez-faire necontrolat, frate cu despotismul, care afectează drepturile fundamentale ale omului (4a, pp. 82-83). Un sens apropiat au și referirile la "individualismul umanist", care a dus pe întortocheate cărări
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
merkwürdigste aber aller Straßenbilder aus meiner frühen Kindheit [...] ist - das muß um 1900 gewesen sein - eine vollkommen menschenleere wie ausgestorbene Straße, auf die die schweren polternden Wassermassen ununterbrochen herabströmten.“ Confruntarea spectacolului străzilor marelui oraș cu spectacolul alterității totale a naturii dezlănțuite dislocă imaginea lor tehnică, instrumentalizată. La fel se întâmplă și cu șaretele (ratternden Droschke) care duc spre gară, spre locul unde metropola își instituie o limită ritualică. Survenirea, în chiar inima spațiului urban, a naturii, a depărtării orizontului, a pericolelor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
inocenței, își țes povestea de dragoste înflorită și parfumată într-un cadru bucolic. Instinctul îi dirijează mutual către o unire paradisiacă sub semnul purității sufletești și a anotimpului alegorizat, Flora, Primăvara. Dragostea împărtășită nu face loc spasmului dionisiac al instinctelor dezlănțuite, iar prezența lor solitară în mijlocul câmpului cu flori sugerează beatitudinea inocentă a cuplului adamic de dinainte de păcat. Nu există aici loc pentru ispită, pentru brutalitatea instinctelor. În Idilă, izolarea deplină a celor prinși în magia erotică este esențială. Idila se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bună parte din miriskusstnici, precum Konstantin Somov, se izolează în universul artei, reconstruind atmosfera feeric-frivolă a secolului XVIII, după care tânjea și Mateiu I. Caragiale. "Este o epocă furtunoasă cea în care noi pornim la drum. În jurul nostru bubuie furtuna dezlănțuită a vieții care se înnoiește. În vacarmul luptei, în mijlocul problemelor urgente pe care fiecare zi le scoate la iveală, în prezența răspunsurilor sângeroase date de viața rusească, Imuabilul pălește, ba chiar dispare (pentru mulți dintre noi). Simpatia ni se îndreaptă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dublând parcă insolitarea, un turn. Hors-text-ul care însoțește poezia lui Mircea Demetriad ilustrează un elan dionisiac, un lanț de trupuri goale, Menade și Koribanți intoxicați erotic, însuflețiți de zeița Astarte, care se desfășoară într-un joc nebun al vitalității naturii dezlănțuite. Separat, în josul paginii, trasat într-un medalion, iubita goală plânge lângă trupul, de asemenea gol, al iubitului ei. Patetismul imaginii vine să reflecte sentimentalismul poeziei și un contrapunct dramatic scenei exaltante de mai sus. Poezia care servește de libret imaginii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Voința de Putere. Secolul al XIX-lea inaugurează epoca deregle-mentării, în contextul puseurilor demografic, naționalist, militar, industrial, economic, ale căror amplificări exponențiale distrug vechile echilibre. Cu toate acestea, în ultimele decenii ale secolului, deși erau deja angajate într-o cursă dezlănțuită a înarmării, Franța, Germania, Anglia și Rusia nu se atacă încă în mod direct. Dispunînd de o supremație tehnică și militară absolută în raport cu restul lumii, aceste puteri preferă să se năpustească asupra Lumii înseși, care devine o pradă și pe
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]