1,142 matches
-
poate nu citea jurnalele epocii. Stai în praf când vrei/ să vorbești cu oamenii. Lucrează cu ei. Niște pâine/ prinde bine oricui./ Lipsa de speranță face poezie dar nu una prea bună.” Interviul Acoladei este realizat de Lucia Negoiță, care dialoghează cu poeta Ioana Ieronim. Simona Vasilache, colega noastră, scrie inteligent despre „relațiile de vecinătate” așa cum apar ele în cărțile clasicilor noștri. Iar Parantezele lui Nicolae Prelipceanu se ocupă de „un drog care nu e interzis, dimpotrivă, este recomandat”
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3936_a_5261]
-
sau falsul roman al lui VVM răspunde cu o altă ideologie, teorie politică, viziune filosofică și cosmologică, meditație despre literatură, într-un discurs cât se poate de nebulos, abstract și probabil voit confuz. Când nu lucrează cu fantasme (umbre care dialoghează, personaje presupuse, ipoteze de epică), textul lui VVM se înfundă într-o eseistică extrem de pretențioasă, pe care nu știi când să o iei în serios și când să o consideri o formă de deriziune. Cel mai mult m-a descumpănit
Un roman împotriva cititorilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10722_a_12047]
-
cuplu DUO MIHĂILESCU: Manuela și Dragoș Mihăilescu, cu un program despre care criticul de artă Gabriel Kelemen scrie: Periplul componistic al recitalului de pian evocă eliberator subtilitățile grației muzicale cu precizia emoției în plin act. Fără emfază, cele două piane dialoghează consonant cu virtuozitatea univocă. Acribia lejeră denotă înalta măiestrie ce, destinsă, marșează triumfal în proximitatea intangibilă a câmpului savuros al policromiilor sonore. Spectacol muzical fulminant, impecabil în substanță, înnobilând la superlativ aspirațiile auditoriului într-un climat ambiental elegant din cadrul fast
SIMN LA TIMI?OARA by Veronica Laura DEMENESCU , [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
Petre, Ilaria Occhini, Maia Morgenstern. Ulterior, proiecțiile viitoare ce vor fi găzduite de Sală Elvira Popescu (Bd. Dacia 77) se vor bucura de participarea unor protagoniști și a unor autori ai filmelor prezentate, cu care publicul va avea ocazia să dialogheze. Seria de filme își propune să reflecteze, prin intermediul limbajului cinematografic, asupra importanței mișcări de emigrare dinspre România către Italia, țara gazdă care în trecut a trăit la rândul sau experiență unei emigrări masive către Americi.
Vezi programul NCRR, în perioada 17-24 ianuarie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80305_a_81630]
-
Brunul îl cunoaște până la momentul plecării în Italia, la șaisprezece ani) și unul al prezentului (’59) în care, proaspăt ieșit din detenție, amnezicul încearcă să se integreze, cu ajutorul tovarășului Bojin, în societatea avânturilor socialiste. Treptat, singurătatea pe care o umpluse dialogând cu Vasilache (marioneta primită la ieșirea din spital, un obiect din trecutul său vacuizat), se destramă prin înfiriparea unei legături de dragoste cu Luiza. Bruno află însă, abia la sfârșit, ceea ce naratorul omniscient îi dezvăluise progresiv cititorului: atât Bojin (în privința
Păpușari și marionete by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5179_a_6504]
-
dezechilbru presupune conflictul interior al unor ființe de factură superioară, al căror corespondent în teatru sînt Hamlet, Don Quijote sau Ivan Karamazov. Acum omul e alungat în el însuși și intră în pielea unui energumen care își spune sieși monologul dorit, dialogînd la nesfîrșit cu propriile fantasme: Hamlet cu fantoma, Ivan cu diavolul și Don Quijote cu nălucirile lui. Și cum monologul se petrece într-un teren care, subiectiv fiind, nu poate fi epuizat de definiții, el este un dialog care se mișcă
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
vechi/ în cămări cu mirodenii)// « Vine plata luminii»/ au scris// Curînd/vine plata luminii// Curînd/sub bănuți de metal/ne vom odihni pleoapele" ( Plata luminii, p. 28). Cînd nu scrie despre moarte sau meditează pe marginea textelor sacre, Ioan Morar dialoghează cu marile spirite ale omenirii. Sunt niște intermezzo-uri culturale, de scurtă întindere, care lasă în final, cititorului, un spațiu de meditație: Suntem chit,/ William Shakespeare/ Cînd nu se va mai ști nimic/ despre tine/ Nu se va mai ști
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
îmbogățiți la sfîrșit de mileniu, Mă-ta! Țînțarii! Se poate descifra ca un pariu al cineastului în pragul a 80 de ani. Luîndu-se la trîntă cu postmodernismul în floare, eroii încalcă toate barierele începînd cu pudoarea și terminînd cu... improvizația, dialogînd cu spectatorii cărora le amintesc că "toți sîntem condamnați la libertate". Recapitulîndu-și teme predilecte, într-o sarabandă în care viciile sînt manifeste, iar virtuțile ascunse, Jancsó trece el însuși prin cadru, plutind au ralenti prin acest ipotetic cîntec de lebădă
Senzor by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16652_a_17977]
-
Nu găsesc titlu de carte mai nepotrivit pentru a ilustra viața lui Anavi Ádám decât Un veac de singurătate. Anavi Ádám a trăit un veac plin, în care n-a fost singur nici o clipă. A stat mereu cu ochii deschiși, dialogând însuflețit cu strania lume prin care a trecut. Numai faptul că a fost martorul a două războaie mondiale, al triumfului și căderii comunismului și nazismului, al înspăimântătoarelor crize economice mă înfioară într-un fel pe care nu știu să-l
Ați vrea să trăiți o sută de ani? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7537_a_8862]
-
pentru Elena Udrea, Monica Macovei și Vasile Blaga. Dorin Florea spune că "tonul la care au ajuns discuțiile este unul nepermis". El subliniază că nu s-ar fi ajuns la situația tensionată din prezent dacă în PDL "s-ar fi dialogat mai mult și s-ar fi ținut cont mai mult de opiniile exprimate". Este evident că multe din nemulțumirile din PDL sunt datorate unor măsuri vechi, care la timpul lor nu au fost discutate suficient în partid, nu au fost
Florea: În PDL sunt trupe aliniate în tranșee, care trag cu furie by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38779_a_40104]
-
mult temperament. Nu și vreo idee. Dă aprobator din cap la afirmații complet diferite, chiar opuse. Se declară tot timpul de acord cu interlocutorii, dar face imposibil dialogul. Dl. Stan se numără printre specimenele umane cu care nu se poate dialoga: are răspunsuri aduse de acasă la toate întrebările, de obicei fără vreo legătură cu acestea, extrăgîndu-le absolut la nimereală dintr-o minte doldora de clișee. Vă dați seama cu cine a trebuit să discute dl. Pleșu? Sau dl. Patapievici? Două
Cui i-e frică de foștii securiști? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14637_a_15962]
-
aceasta: cît de eficientă e filosofia în viața oamenilor. Citind volumul capeți impresia că eficiența e reală și la îndemîna oricui. E îndeajuns să-ți concentrezi exercițiile spirituale pe patru laturi: 1) a învăța să trăiești; 2) a învăța să dialoghezi; 3) a învăța să mori; 4) a învăța să citești (după clasificarea lui Hadot) ca ceva în viață să se schimbe. Concluziilor erudite din carte, cronica de față nu le poate opune decît mefiența dată de experiența lumii contemporane. Din
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
am fost aici. ș...ț În miezul stelei al insomniei al lipsei de rost/ ș...ț În inima dorinței de-a pieri/ ș...ț În inima refuzului de-a fi", spui în poemul Aici (vezi, ce bine, ce ușor putem dialoga prin versurile tale...). Ești cioraniană, ai o atitudine cioraniană, privitor la sensul vieții. M.P.: Știi cine a observat asta prima dată? Eugen Simion, într-o cronică pe care a publicat-o, în ’88 sau ’89, în "România literară". Îmi amintesc
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
Cornel Nistorescu. Tinerețea bătrânicioasă a lui Victor Ponta. Întoarcerea recentă a lui Petre Roman, îmbrăcat în haine de un bun-gust desăvârșit, la Ion Iliescu. Modul aferat în care continuă să meargă parlamentarii pe coridoarele Casei Poporului, în timp ce ziariștii încearcă să dialogheze cu ei. Aerul marțial pe care și-l iau jandarmii când amendează o țărancă bătrână pentru că vinde pătrunjel pe stradă fără autorizație. Rapiditatea cu care se zgribulesc, de frică, aceiași jandarmi, devenind brusc orbi și surzi, când apare în preajma lor
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
într-adevăr, o persoană care și-a făcut studiile de doctorat în România", a afirmat Baconschi, potrivit Mediafax. El a spus că, după Conferința Internațională de la Londra de la începutul acestei săptămâni s-a constituit un grup de contact care va dialoga cu toate triburile, organizațiile și cu Consiliul Național de Tranziție din Libia, de la Benghazi. Teodor Baconschi a mai spus că, în ceea ce privește Libia, România a obținut ceea ce dorea, și anume ca implementarea celor două rezoluții ONU să se facă de către NATO
Baconschi: Posibilul ministru de Externe post-Gaddafi a făcut doctoratul în România () [Corola-journal/Journalistic/60875_a_62200]
-
este numaidecât vizibil, dar care definește un regizor autentic. Și anume că o parte dintre aceste filme conțin și o reflecție cu privire la arta și istoria cinematografului, la mijloace, strategii, materie filmică, cineaști etc. Cu alte cuvinte, o serie de filme dialoghează cu istoria cinematografului, și în acest fel ele devin mai mult decât filme, ascund metanaraț iuni, dar și nostalgia irepresibilă cu care filmul se naște cu frații Lumière sau cu George Méliès. Ce este Goana (2010) în regia lui Victor
The Best of Next by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5642_a_6967]
-
Rică Manea: „Prin tainice alchimii năștea imagini de o teatralitate autonomă, eliberate de servituțile ilustratorului, adevărate imagini-stare, imagini-gînd, oricînd gata să se destrame preluînd prin rezonanță zgomote, glasuri, șoapte dintr-un dincolo cu care puțini au curajul sau menirea să dialogheze. Să admirăm, dar să nu invidiem această grea povară, această teribilă cruce a artistului propulsat în prima linie a «războiului nevăzut» de bunul plac al uneori răutăcioaselor muze. Interpretez ca pe o confesiune personală a sa, rîndurile alese dintr-un
Despărțiri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2718_a_4043]
-
întâmplă în țară, că țara este într-o situație disperată. Ce a adus guvernarea Ponta? Prețuri mărite peste tot (...). Și atunci le mai trebuie încă un carnaval. Îl avem laTârgu Jiu", a susținut Blaga, potrivit NewsIn. Spre deosebire de domnul Ponta care dialoghează cu mare plăcere cu domnul Diaconescu, eu nu o să mă prezint niciodată la televiziunea domnului Diaconescu. Nu avem nicio înțelegere cu domnia sa, așa cum a avut-o în toată această perioadă Ponta cu Diaconescu", a întărit președintele PDL. Referitor la plecările
Blaga: "Carnavalul de la Târgu Jiu", o înțelegere între Ponta și DD () [Corola-journal/Journalistic/41504_a_42829]
-
înălțat dincolo de materie, acolo numai muzica este. Ani de zile am ascultat emisunile de la radio. Era acolo zilnic. "Serata muzicală TV" a fost spațiul în care intelectualii puteau să se exprime, să vorbească o limbă română nobilă, curată, zglobie, să dialogheze într-o țară în care acest exercițiu era interzis. Cîți s-au gîndit ce preț a plătit Iosif Sava pentru formele de libertatea pe care și le-a permis, ignorînd ideologia? Ce lupte zilnice a fost nevoit să dea nu
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
am întrebat, cu o ironie mecanică, dacă schimburile comerciale dintre România și Pakistan au crescut în urma acestui eveniment cultural de răsunet. Spre surprinderea mea, ambasadorul român a răspuns: Da, au crescut. Pakistanezii sunt foarte sensibili la acest mod de a dialoga. România a devenit interesantă pentru diferiți oameni de afaceri pakistanezi și datorită descoperirii pe care au făcut-o, citind cartea, că există similitudini între Mihai Eminescu și Allama Iqbal, poet pentru care ei au un adevărat cult." Emil Ghițulescu nu
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
nevoie, fie și într-un preambul sumar, de o evaluare sau de o critică a modernității. Această carență ne-a indicat-o apariția ulterioară a cărții lui H.-R. Patapievici, Omul recent, cu care I. B. Lefter este dator să dialogheze (mai substanțial decât a făcut-o în ,Observator cultural") în premisele unei viitoare reeditări a cărții sale. E adevărat că, aparent, cei doi nu se întâlnesc pe același culoar ideatic, pentru că unul scrie despre modernitate, celălalt despre modernism, dar temele
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
raportez nici cu dușmănie față de critica literară și nici n-o privesc de sus. Nu am impresia că criticii literari sunt persoane care în secret ar vrea să devină scriitori. Deci nu cred ca este vorba de un discurs, criticii dialoghează, discută despre cărțile lumii, dar într-o altă formă. Iar cine stă mai mult în breasla asta, își dă în final seama că critica literară vorbește despre multe aspecte într-un mod extrem de limitat. La urma urmei este firesc, critica
Peter Esterházy „Eu nu am probleme umane, ci probleme de elaborare“ by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7141_a_8466]
-
cine minoritar? Am eu un ochi verde și altul căprui? Oare nu am și eu ca dumneavoastră două brațe, doi ochi, două urechi? A trăi în două spiritualități nu e ușor, dar dacă vrei să nu fii minoritar și să dialoghezi literar de la egal la egal nu-ți rămâne decât să cucerești capitala țării în care printr-o întâmplare te-ai născut și tot printr-o întâmplare trăiești. Nu știu dacă scriam poeme mai bune dacă mă nășteam între Italia și
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
o vom avea eu și domnul Ponta cu Sorin Oprescu, joi, pe teme de administrație și buget", a mai spus Antonescu. Primarul general al Bucureștiului, Sorin Oprescu, le-a adresat liderilor USL, Crin Antonescu și Victor Ponta, invitația de a dialoga pe teme legate de exercițiul administrativ și bugetar al Capitalei, cei doi hotărând, luni, la nivelul conducerii Uniunii, să dea curs invitației. "Am primit și eu, și Victor Ponta, în calitate de președinți, câte o adresă, o scrisoare din partea primarului general Sorin
Antonescu a avut o întâlnire privată cu Oprescu şi va mai avea una oficială, împreună cu Ponta () [Corola-journal/Journalistic/48834_a_50159]
-
și promovează spiritul creștin în lumea întreagă". Evenimentele importante ale întâlnirii de la Milano Ocazionata de aniversarea Edictului Sfântului Constantin, vizita Patriarhului Bartolomeu I a prilejuit ca în data de 15 mai Sanctitatea Sa și Cardinalul Angelo Scola, Arhiepiscop de Milano să dialogheze în public, la Palazzo Reale, pe marginea textului Sfantului Evanghelist Ioan: "Și veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi." (Ioan 8:32). Discuția lor s-a concentrar pe "semnificația temei libertății religioase în societatea pluralistă și mixtă contemporană
Generalul (r) Bartolomeu Constantin Săvoiu salută vizita istorică a lui Bartolomeu I la Milano by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78963_a_80288]