1,246 matches
-
în timp ce există responsabilitatea de a pregăti generațiilor viitoare, chiar și de preoți, un context uman, social și spiritual în ca-re fiecare persoană să poată trăi cu demnitate și din plin a-ceastă etapă a vieții. 2. Preotul în vârstă în Familia diecezană 1. Atenție plină de bunăvoință față de preotul în vârstă. O doză mare de bunăvoință se cere față de preotul în vârstă, nu atât la nivel de cuvinte, cât de fapte: organizând pentru el ajutoare care să-l sprijine în mod concret
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Întrebări despre preotul în vârstă. Punând problema astfel, ne întrebăm: Care este locul său în Biserică? Care este harul său vocațional? Care este raportul lui cu comunitatea creștină și raportul comunității creștine cu el? Care este locul lui în Familia diecezană? La aceste întrebări vrem să răspundem, aici, pe tonul unei discuții de familie, de când Biserica este familie prin na-tură și din voința lui Isus; ea este, așa cum ne amintește Conciliul, «casa lui Dumnezeu (cfr. Tim 3,15), în care locuiește
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
nu se micșorează ca importanță. Aceasta trebuie să fie valabil și pentru Biserică. Niciunul nu este superior în agapă: nici în cea umană și nici în cea euharistică. Preotul în vârstă trebuie să se simtă în apele sale în Familia diecezană și de aceea niciodată nu trebuie să fie marginalizat, ui-tat, pus deoparte, nefolosit, evitat, criticat. La baza tuturor a-cestora trebuie să fie respectul față de persoana care nu de-pinde de faptul că este mai mult sau mai puțin tânără, sau mai
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
din-colo de sacrificiile făcute de el pentru a face să se nască o comunitate parohială, pentru a construi biserici și încă altele - și valoarea pastorală constituită de înțelepciunea sa umană și creștină. Cea mai bună „pensie” pe care o biserică diecezană o poate da preotului în vârstă este aceea de a face să-i crească bucuria că și-a consumat anii pentru Cristos, înainte de toate, evitând să-i provoace traume și tristețe. O POEZIE, CA O CONCLUZIE Concluzia acestei cărți despre
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
social (Râmnicu Vâlcea, 1934), volum reeditat sub denumirea Femeia în Biserică, familie și societate (Arhiepiscopia Râmnicului, 2011). 2 Andrei Magieru (1891-1960), cu studii de teologie ortodoxă la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cernăuți (1909-1913), doctor în teologie; Rector al Internatului diecezan din Beiuș (1914-1917), secretar al Consistoriului ortodox român din Oradea (1917-1921). Arhiereu-vicar la Oradea, cu titlul "Crișanul" (1926-1935), Rector și Profesor de Noul Testament la Academia teologică din Oradea (1924-1936); Episcop al Aradului din 1936 până la moarte. 3 Nae Ionescu, Învățământul
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se fi aplicat numai adulților și, după ce aceștia s-au convins de valoarea și despre neapărata trebuință a Botezului, ne putem aștepta să întâlnim și cazuri de Botez aplicat și copiilor”<footnote Prot. Dr. P. Deheleanu, Manual de sectologie, Tipografia diecezană, Arad, 1948, p. 294-295. footnote>. Cu toate acestea, cărțile Noului Testament ne oferă suficiente indicii din care putem bănui că, din cele dintâi decenii ale răspândirii creștinismului, odată cu părinții au fost botezați și copiii lor, atunci când Sfântul Apostol Pavel a
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
în perioada aprilie-iunie 2009 " Consumul de droguri în rândul studenților din Iași. Prevalență, atitudini și cunoștințe" care a vizat analiza consumului de drog în rândul studenților și a fost realizată de Biroul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog al Centrului Diecezan Caritas Iași în parteneriat cu S.C. Program Evaluation S.R.L. și Universitatea "Al. I. Cuza", Catedra de Sociologie și Asistență Socială. Într-o primă etapă, metodologia folosită a fost cantitativă, pe bază de chestionar. Eșantionul a cuprins un număr de 435
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
un zid protector din piatră, înalt de 1,20 m, cu latura de 5,5 m, care dăinuie și astăzi, după cum aflăm din inscripția pusă pe zidul protector. Cu câțiva ani mai devreme, în 1845, Teofil Bendella, rector al Seminarului diecezan din Cernăuți, a făcut câteva însemnări despre „Stâlp” și o reproducere în care se vede că monumentul era înconjurat de un gard obișnuit de ostrețe. După Bendella monumentul „conține pe cele patru laturi ale sale povestea izbânzii repurtate de voievodul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
o va părăsi până la moarte. A fost membru corespondent al Academiei Române (1904). Colaborează la „Almanahul învățătorilor”, „Amicul poporului. Calendar pe anul 1921”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Calendarul poporului”, „Convorbiri literare”, „Dacia Traiană”, „Drapelul”, „Familia”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Foaia ilustrată”, „Învățătorul bănățean”, „Lucefărul”, „Răsăritul” (Palanca-Bacău), „Sfatul” (Sighet), „Telegraful român”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Tribuna poporului”, „Țara noastră”, precum și la multe calendare sibiene. Ca profesor, a publicat câteva manuale, cel mai cunoscut fiind Manual de istoria literaturii române (1893). Apărute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
Dumitru, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Editura Mitropoliei, Craiova, 1988. Stăniloae, Dumitru, Iisus Hristos și restaurarea omului, Editura Omniscop, Sibiu, 19932. Stăniloae, Dumitru, Iisus Hristos, Lumina lumii și îndumnezeitorul omului, Editura Anastasia, București, 1993. Stăniloae, Dumitru, Ortodoxie și Românism, Editura Diecezană, Sibiu, 1938. Stăniloae, Dumitru, Studii de telogie dogmatică, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 1-3, EIBMBOR, București, 1996-1998. Stark, Rodney, Cities of God: The Real Story of How Christianity Became an Urban Movement and Conquered
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Debutează în 1886, în „Gazeta poporului” din Timișoara, cu un apel către învățători și, în același an, cu Pitic Țințarul. În continuare, colaborează , timp de aproape șase decenii, la un mare număr de ziare și reviste: almanahuri și calendare, „Foaia diecezană”, „Drapelul”, „Luceafărul”, „Familia”, „Tribuna”, apoi, după Unire, la „Arhivele Olteniei”, „Semenicul”, „Banatul literar”, „Calendarul românului”, „Almanahul Banatului” ș.a. Debutează editorial cu Poveștile Bănatului (I, 1893). Urmează alte volume, care conțin cu precădere basme, dar și, sporadic, legende și snoave. Nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
Germane din München. A întemeiat și a condus revista „Banatul literar” (1934-1938). Debutează cu poezii mărunte și articole despre folclor în 1906, continuând să colaboreze susținut la un număr relativ mare de periodice, între care „Drapelul” (Lugoj), „Izvorașul”, „Șezătoarea”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Tudor Pamfile”, „Neamul românesc”, „Conștiința națională” (Craiova). Publică, între 1925 și 1933, numeroase broșuri cuprinzând culegeri de folclor bănățean, dintre care majoritatea în colecția „Biblioteca folcloristică a Banatului”, al cărei director era. În zona acelorași preocupări se situează și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
creștere în Târgoviște. Episcopul Molajoni l-a numit în 1839 pe părintele franciscan Paul Aikler, paroh rezident la Târgoviște. După 1867 misionarii franciscani s-au retras, dar la Târgoviște au activat mai mulți preoți franciscani, alături de părinți pasioniști și preoți diecezani. Provincia Bulgariei și Valahiei a franciscanilor observanți își justifica în acea epocă existența doar prin cele câteva localități românești. În anul 1851 această Provincie a fost încorporată alături de conventele din Austria, Croația, Ungaria și sudul Transilvaniei în Provincia Sfântul Ioan
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
În 1886, după ce a poposit la Blaj o perioadă de câteva luni, proaspăt sfințitul preot Demetriu Radu s-a întors în arhidieceza de București, unde era deosebit de apreciat. Arhiepiscopul i-a încredințat funcțiile de rector al Seminarului și de econom diecezan. Ca rector al Seminarului el a avut marele merit de a fi introdus limba română, ca limbă curentă de predare. În ceea ce privește misiunea sa de păstor al comunității greco-catolice, Demetriu Radu s-a lovit de multe dificultăți, dar în primul rând
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
România sunt 43 de fraternități locale cu 1150 membri cu profesiune perpetuă. Asistența spirituală este realizată în funcție de regiune: în Muntenia și Moldova de către preoți franciscani conventuali, iar în Transilvania de către franciscani conventuali sau capucini, iar în unele cazuri, de către preoții diecezani, cu aprobarea forurilor competente. 2. „Aurora franciscană”, publicație a terțiarilor franciscani În revista „Viața” din anul 1914, părintele Iosif Tălmăcel a consemnat existența unui număr mare de terțiari, care nu mai aveau însă o activitatea riguroasă; ei știau că trebuie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
îndurare creștinească, cum sunt pomenile făcute săracilor, vizitarea bolnavilor, sunt un mijloc de ispășire a păcatelor proprii și ale altora, sunt un mijloc de a atrage milostivirile cerurilor asupra lor; - mărturisirea credinței lui Hristos, supunerea față de Pontiful Roman, de Episcopul diecezan și de parohul propriu încadrează pe membrii Ordinului în adevărata Biserică a lui Hristos, îi înrolează în acea armată atât de solid închegată a cărei izbândă e sigură, căci Hristos e în fruntea ei și precum El a biruit, tot
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din greu, timp de 30 de ani, fu chemat la răsplata slavei cerești”. Și lista aceasta, a generozității absolut dezinteresate, gratuite întru Dumnezeu, ar putea continua cu mulți, mulți alți misionari franciscani, sau, din ultimul secol, cu foarte mulți preoți diecezani. Ambrozie Babich, guardianul de la Bărăție (București), a refăcut tot complexul, după un incendiu devastator, cu banii primiți de la rudele lui („omul cel mare”, cum l-a numit canonicul Carol Auner). Caetano Liverotti, sosit în misiune în 1864 în Moldova, dar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
dăruire totală pe credincioși. A fost întruchiparea sfințeniei. A fost ales Ministrul cel dintâi al Provinciei Franciscane „Sf. Iosif” din Moldova. Episcopul Dominique Jaquet (1895-1903) a păstorit neobosit poporul moldav, a înființat la Iași Institutul Cipariu, a construit localul Seminarului diecezan, a înființat Școala de dascăli de la Hălăucești, și tot în aceeași localitate, a contribuit la construcția Seminarului Franciscan. A fost artizanul creării Provinciei Franciscane din Moldova. Papa Leon al XIII-lea l-a ridicat la rangul de Arhiepiscop titular de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
unit diverse grupuri naționale. Era un bun și iubit păstor, vorbea curent franceza, italiana, maghiara, germana, iar în ceea ce privește limba română, a fost primul arhiepiscop care o cunoștea și o vorbea ca un nativ. Între 1900-1902 el a fost rectorul Seminarului diecezan din București și a predat în limba română, obicei pe care l-a preluat apoi, și marele său admirator, preotul greco-catolic Demetriu Radu. În timpul războiului și a ocupației germane, R. Netzhammer a mediat și a făcut servicii pentru poporul român
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
înființare, dr. Vasiliu Mitrofanovie, profesor universitar la Facultatea teologică, redactor II pentru textul slavo-rus - Isidoriu Voroschievici, profesor de cântare corală; administrator și edituri Arcadiu Ciupercovici. Tipografia - W. Kerek Jarto, Cernăuți, strada Capitală. Fondatorul ei însă este Morariu Andrievici Silvestru, arhimandrit diecezan și vicar general, arhiepiscop al Cernăuților, mitropolit al Bucovinei și al Dalmației, membru al Dietei din Bucovina și deputat în Parlamentul de la Viena. Se publica Regulamentul pentru jurnalul bisericesc literar din Cernăuți care prevedea și modul de remunerare a personalului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
porțile minții și sufletelor lor Domnului: primiți-l deci cu toții pe Hristos care bate, primiți-l...” Credința apare sub conducerea unui comitet de inițiativă și provizoriu, compus din domnii N. Cotos și V. Loichița , părintele consilier Constantin Morariu, păr. Inspectori diecezani D. Topa, dr. O. Tarangul, dr. I. Paiu, părinții prot. Bucevschi, A. Tăutul, I. Petruc, Gh. Velenorschi, Gh. Negură, S. Reli, O. Sorocean, N. Lazariuc. Redacția își informa P.P.C.C. Părinți și Prea onorații credincioși și cititori că „începând publicarea acestei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
politică și culturală, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003. Bodea, Cornelia, Lupta românilor pentru unitatea națională. 1834-1849, Editura Academiei, București, 1967. Bodea, Cornelia, Moise Nicoară (1784-1861) și rolul său În lupta de emancipare național-religioasă a românilor din Banat și Crișana, Tipografia Diecezană, Arad, 1943. Bodin, Dumitru, Siebenbürgen von Italiener gesehen, Imprimeria Națională, București, 1943. Boerner, Peter, „Nationale Images and their Place in Literary Research: Germany as seen by Eighteenth Century French and English Reading Audiences”, În Monatshefte, Madison, 67, 1975, nr. 4
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
folclorist. Face gimnaziul la Beiuș, studii „preparandale” la Arad, un curs „complementar” la București (1906) și va fi învățător în câteva localități bihorene; este pensionat în 1928. Colaborează la „Almanahul învățătorilor români”, „Banatul literar”, „Biserica și școala”, „Bunul econom”, „Calendarul diecezan”, „Calicul”, „Cele trei Crișuri”, „Familia”, „Foaia literară”, „Foaia poporului”, „Gazeta de Vest”, „Gazeta poporului”, „Izvorașul”, „Luceafărul literar”, „Poporul român”, „Revista critică-literară”, „Rânduri”, „Sibiul umoristic”, „Șezătoarea”, „Timișana”, „Tribuna poporului” ș.a. Ca elev la Beiuș, S. citea „Familia”, unde era interesat cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
urmat în faptă. Erau vremuri în care episcopii se lăudau cu lucrul copiștilor din mănăstiri sau cu numărul de cărți ieșite de sub tiparnițe. Astăzi însă nici bibliofilia de tip baroc nu mai este la modă. Sunt o mulțime de librării diecezane care supraviețuiesc nu pentru că vând cărți, ci candelabre, haine preoțești și obiecte de cult. Editurile teologice din România au priză la public atunci când sunt niște proiecte private. Este adevărat: la baza piramidei se întâlnesc și pricini de uimire și binecuvântare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
necondiționată. El este conștient că adolescentul trăiește în această perioadă un grad înalt de sensibilitate, având nevoie și de înțelegere umană, de susținere, de lumină, de curaj și de forță psihică. Alături de cateheze, pot fi organizate, la nivel parohial sau diecezan, diferite întâlniri, reculegeri sau exerciții spirituale, care să aprofundeze tema reconcilierii sacramentale. Prin aceste momente, există și posibilitatea ca adolescentul să intre în contact și cu alți semeni cu care poate discuta și împărtăși experiențele proprii, temerile și reușitele, etc.
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]