7,302 matches
-
rezultat în urma întocmirii unui raport de expertiză/ constatări tehnico-științifice redactat de către inspectorii antifraudă, dispus de către organele de urmărire penală. Față de această împrejurare, se apreciază că normele criticate încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât stabilesc un tratament diferențiat în ceea ce privește restituirea unor sume achitate cu titlu de taxă pe valoarea adăugată, în funcție de mijloacele prin care acestea au fost stabilite - decizie de impunere emisă de organele de inspecție fiscală sau raport de expertiză/constatări tehnico-științifice întocmit
DECIZIA nr. 225 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288225]
-
art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia consideră că dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 29/2018 încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât stabilesc un tratament diferențiat ca urmare a faptului că, în cuprinsul acestui articol, respectiv alineat, se face referire la anularea unor sume achitate cu titlu de taxă pe valoarea adăugată care au fost stabilite prin decizie de impunere emisă de organele de inspecție fiscală
DECIZIA nr. 225 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288225]
-
25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, paragraful 55). De asemenea, principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalității și nediscriminării existând atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663
DECIZIA nr. 225 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288225]
-
până cel târziu la data de 6 noiembrie 2024, ora 14.00, direcției de sănătate publică, respectiv ministerului cu rețea sanitară proprie unde a depus dosarul de concurs, pentru a se opera corecția necesară. (6) Repartizarea candidaților pe săli se face diferențiat, pe domeniile pentru care s-au înscris, de către fiecare universitate de medicină și farmacie, respectând prezenta metodologie și regulile epidemiologice impuse. (7) La data de 14 noiembrie 2024, candidații pot afla sala și ora începerii probei de concurs vizitând
METODOLOGIE din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289040]
-
Registrul electronic se utilizează în mod obligatoriu pentru: a) înregistrarea datelor persoanelor fizice angajate în cadrul profesionistului, desemnate prin act administrativ cu drepturi de acces la aplicația SUMAL 2.0 Agent - Registrul electronic și aplicația mobilă SUMAL 2.0 - Avize, cu rol diferențiat în funcție de atribuțiile prevăzute în fișa postului; ... b) înregistrarea datelor referitoare la spațiile de depozitare a materialelor lemnoase, cu determinarea obligatorie a coordonatelor geografice ale acestora și cu asigurarea unei conexiuni permanente la internet; ... c) înregistrarea numărului/numerelor de înmatriculare
ORDIN nr. 2.070 din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289432]
-
executării lucrărilor de construcții legiuitorul a prevăzut expres că organele de control au, printre altele, și obligația să aplice sancțiuni sau să se adreseze instanțelor judecătorești și organelor de urmărire penală, după caz, rezultă că însuși legiuitorul tratează în mod diferențiat organele de control și organele de urmărire penală. ... 100. Pe de altă parte, conform art. 32 alin. (4) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, în situațiile prevăzute la art. 24, organele de control vor putea cere
DECIZIA nr. 46 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289235]
-
a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că acestea nu sunt afectate prin normele criticate, întrucât nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalității decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. De asemenea, în concordanță cu ceea ce instanța de contencios constituțional a statuat în mod constant, respectiv că egalitatea de tratament presupune în mod necesar identitatea de situații juridice
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
intră în contradicție cu dispozițiile art. 16 din Constituție dacă aceasta generează discriminări, fără a exista vreo motivare obiectivă și rațională care să le justifice. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, încălcarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017). ... 25. În
DECIZIA nr. 306 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288772]
-
Legea nr. 341/2004 generează pentru beneficiarii acestei legi o serie de drepturi patrimoniale, prevăzute, în principal, de art. 5 din lege, dar și de alte dispoziții ale actului normativ. În cuprinsul legii, în acest sens, există trimiteri realizate în mod diferențiat la documente diferite de atestare a unor calități de revoluționar, prin certificatul de revoluționar, respectiv la titlul acordat de Președintele României prin decret, aspect care accentuează confuzia creată de legiuitor în privința procedurii de urmat pentru beneficiarii Legii nr. 341/2004
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
sprijin ca metodă de atingere a scopului propus, respectiv oferirea șansei de a fi adoptați și de a fi îngrijiți într-o familie permanentă, aceasta fiind o măsură afirmativă/pozitivă care a pornit de la necesitatea de a aplica un tratament diferențiat copiilor adoptabili pe baza criteriilor stabilite prin lege, care de altfel și în alt context ar constitui o formă de discriminare, context în care apreciază că măsura afirmativă poate fi admisă ca o veritabilă excepție datorită existenței unor nevoi imperioase
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
16 alin. (1) din Constituție nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Egalitatea părților nu exclude, ci chiar implică un tratament juridic diferențiat“ în această situație. În cazul discriminării substanțiale sau de facto, atunci când se tratează într-o manieră identică două sau mai multe persoane sau situații care sunt în fapt diferite, Curtea Constituțională a arătat că tratarea diferită a unor probleme
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
organizare, funcționare și utilizare a acesteia. ... Articolul 2 (1) Suma forfetară prevăzută la art. 3 alin. (1) și (5) și la art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2024, cu completările ulterioare, se acordă în cuantum diferențiat, respectiv 750 lei/lună pentru persoana singură și 2.000 lei/lună pentru o familie. (2) Suma forfetară prevăzută la art. 26 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2024, cu completările ulterioare, se acordă în cuantum diferențiat, respectiv 500 lei/lună
HOTĂRÂRE nr. 1.178 din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288970]
-
acordă în cuantum diferențiat, respectiv 750 lei/lună pentru persoana singură și 2.000 lei/lună pentru o familie. (2) Suma forfetară prevăzută la art. 26 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2024, cu completările ulterioare, se acordă în cuantum diferențiat, respectiv 500 lei/lună pentru persoana singură și 1.500 lei/lună pentru o familie. Capitolul II Mecanismul și condițiile de acordare a sumei forfetare Secţiunea 1 Mecanismul și condițiile de acordare a sumei forfetare prevăzute la art. 3 alin. (1) din Ordonanța
HOTĂRÂRE nr. 1.178 din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288970]
-
Astfel, deși legiuitorul are competența, exercitată prin adoptarea art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, să acorde sau nu sporuri și alte drepturi salariale, precum și de a stabili data acordării acestora, aceste drepturi nu pot fi acordate beneficiarilor în mod diferențiat decât ținând seama de situația obiectiv diferită a acestora. Sporul pentru condiții de muncă, odată stabilit, prin buletine de expertiză, că este identic pentru personalul bugetar, fie nu va fi acordat deloc, fie va trebui să fie acordat tuturor, criteriul
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. Discriminarea presupune: – o diferențiere, un tratament diferențiat aplicat în situații identice ori similare - condiții îndeplinite în totalitate (vaccinații/testații/îmbolnăviții putând transmite virusul la fel ca și nevaccinații); ... – bazată pe un criteriu (în speță, criteriul fiind certificatul verde); ... – care atinge un drept (în speță, drepturile enumerate în cuprinsul cererii
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
după cum impune și aplicarea unui tratament juridic diferit, pentru situații care se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil“. Așadar, nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalității și, implicit, existența unei discriminări, decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. Articolul 14 din C.E.D.O oferă protecție împotriva oricăror discriminări, dar orice diferență de tratament nu semnifică, în mod automat, încălcarea sa. Pentru ca o asemenea încălcare să se producă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
justificat este dat de faptul că interzicerea accesului la anumite activități persoanelor nevaccinate/netrecute oficial prin boală/netestate, inclusiv a celor care dețin anticorpi împotriva virusului SARS-CoV-2 (cum este reclamantul), coroborată cu permiterea accesului celorlalte persoane, constituie, în mod evident, un tratament diferențiat, pentru care, aparent, pârâții nu au oferit o justificare obiectivă, cu excepția afirmației generale că persoanele vaccinate transmit mai greu virusul decât persoanele nevaccinate, și care deci creează, aparent, o situație discriminatorie, adică o încălcare a principiului egalității între cetățeni
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
la diferite activități, iar celei de-a doua nu, deși ambele îndeplinesc cerința esențială a deținerii de anticorpi neutralizanți SARS-CoV-2, ceea ce face ca diferența de tratament juridic să nu fie justificată obiectiv. În ceea ce privește existența unui tratament diferențiat, din perspectiva accesului la anumite drepturi și libertăți, susținerea reclamantului este reală și ea rezultă cu evidență, din moment ce dispozițiile cuprinse în anexele celor două acte contestate plasează, într-adevăr, persoanele nevaccinate/netrecute oficial prin boală/netestate într-o categorie diferită de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
în anexele celor două acte contestate plasează, într-adevăr, persoanele nevaccinate/netrecute oficial prin boală/netestate într-o categorie diferită de restul persoanelor, printre care și cele care dețin anticorpi neutralizanți. În ceea ce privește existența unei justificări obiective pentru stabilirea acestui tratament diferențiat, instanța reține că ea nu a fost probată de către pârâți. Astfel, plecându-se de la premisa că scopul acestui tratament diferențiat ar fi cel declarat oficial, respectiv combaterea și împiedicarea răspândirii virusului (deci asigurarea sănătății publice), aspect necontestat de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
și cele care dețin anticorpi neutralizanți. În ceea ce privește existența unei justificări obiective pentru stabilirea acestui tratament diferențiat, instanța reține că ea nu a fost probată de către pârâți. Astfel, plecându-se de la premisa că scopul acestui tratament diferențiat ar fi cel declarat oficial, respectiv combaterea și împiedicarea răspândirii virusului (deci asigurarea sănătății publice), aspect necontestat de reclamant, urmează a se verifica în ce măsură interdicțiile aplicate persoanelor care nu se încadrează în prima categorie, dar dețin anticorpi neutralizanți
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
și necesare (constituie cea mai mică ingerință din cele posibile, fiind deci o măsură în lipsa căreia nu s-ar putea atinge scopul legitim în alt mod). Trebuie de asemenea precizat că o eventuală constatare a caracterului inadecvat al tratamentului diferențiat face inutilă cercetarea caracterului necesar al acestuia. În final, trebuie precizat că, fiind vorba de o diferențiere, statului îi revine sarcina de a demonstra caracterul adecvat și necesar al acesteia și, mai mult, este necesar ca demonstrația să fie una
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
rezolvarea acesteia, având, în plus, obligația de a o alege pe aceea care aduce cea mai mică atingere drepturilor, libertăților și intereselor particularilor. În această privință, instanța constată că pârâții nu au fost în măsură să dovedească aptitudinea acestui tratament diferențiat de a atinge scopul urmărit, respectiv combaterea și împiedicarea răspândirii virusului și, cu atât mai puțin, să dovedească faptul că el era necesar. Astfel, pârâtul Comitetul Național pentru Situații de Urgență recunoaște faptul că scopul vaccinării îl constituie producerea de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
invocă propria culpă, deoarece nu sunt cunoscute condițiile contractării bolii, evită să se supună carantinării și nu îi protejează pe cei din jur. Or, acest argument nu are legătură cu justificarea publică oferită în mod constant de autorități pentru tratamentul diferențiat, respectiv aceea că persoanele nevaccinate/netestate/netrecute oficial prin boală pot răspândi virusul. Chiar dacă s-ar accepta că poate fi oferit și acest argument, instanța reține că, deși aparent adecvată pentru a atinge scopul protejării sănătății publice (prin aceea că, fiindu
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
legal, nici logic pentru a justifica interzicerea accesului la activități persoanelor care dețin astfel de analize, Regulamentul 2021/953 neputând fi invocat în scopul restrângerii drepturilor și libertăților fundamentale. Față de toate cele expuse mai sus, curtea va concluziona că tratamentul diferențiat aplicat de pârâți persoanelor care dovedesc prin analize că dețin anticorpi neutralizanți SARS-CoV-2, în raport de persoanele care fac dovada vaccinării/testării/trecerii oficiale prin boală, nu are o justificare obiectivă, el întemeindu-se pe un criteriu de diferențiere nerelevant pentru atingerea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
fizice, în încercarea de justificare a negării dreptului de cumpărare chiriașilor, care ar putea opta pentru cumpărare doar în măsura în care restituirea în natură nu mai este posibilă. Autorii excepției susțin că ar putea fi înțeles un asemenea tratament diferențiat în măsura în care, pornind de la modalitatea de reglementare distinctă a procedurii de acordare a despăgubirilor, în cadrul altor legi speciale s-ar fi prevăzut același drept și pentru persoanele chiriașe, care folosesc alte bunuri decât cele preluate de
DECIZIA nr. 667 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281971]