2,141 matches
-
Obiectul de activitate al societății comerciale este: - proiectarea, producerea, comercializarea navelor și echipamentelor navale, exploatarea navelor, repararea și dezmembrarea de nave, construcții metalice și diverse produse pentru populație, asistență tehnică și service naval; - efectuarea operațiunilor de comerț exterior, engineering, colaborarea directa cu băncile de comerț exterior, operațiuni valutare, conform legii; - desfășurarea de activități cu caracter social în favoarea salariaților; - comercializarea de materii prime, materiale și produse finite din stoc și din compensații; - participarea la cooperarea în producție cu agenți economici români sau
HOTĂRÂRE nr. 620 din 1 august 1996 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale Şantierul Naval "Carsinav" - S.A. Hârşova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115727_a_117056]
-
privitoare la aplicarea statutului de către o instanță internă de arbitraj. Articolul 11 (1) În sensul prezentei legi, face parte din personalul de specialitate orice persoana care realizează, produce, redactează, elaborează sau coordonează emisiuni ori programe sau care are o participare directa și cu conținut creator la realizarea acestora. Prin statutele proprii, cele două societăți vor nominaliza funcțiile care se încadrează în prevederile prezentului alineat. ... (2) Pe durata angajării personalul prevăzut la alin. (1) nu poate ocupa sau exercita alte funcții, cu excepția
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110172_a_111501]
-
nr. 3/1988 privind încheierea și executarea contractelor economice, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 18 din 2 aprilie 1988, se modifica după cum urmează: 1. Articolul 37 va avea următorul cuprins: "Art. 37.- Produsele trec în proprietatea sau administrarea directa a unităților beneficiare, după cum urmează: a) pe data predării produselor către unitatea beneficiara; ... b) pe data predării produselor către organizația de transport, în cazul în care expedierea produselor se face de unitatea furnizoare. ... Organizațiile de transport au obligația de a
DECRET-LEGE nr. 146 din 11 mai 1990 pentru modificarea şi abrogarea unor prevederi din Legea nr. 3/1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107010_a_108339]
-
Articolul 1 Activitatea de perfecționare a personalului din industria miniera și activitatea geologica se organizează în cadrul Centrului de Calcul Electronic și Organizare, unitate economică cu personalitate juridică din subordinea directa a Ministerului Minelor. Articolul 2 Organizarea activității de perfecționare se face pe baza normelor unitare de organizare și funcționare, precum și a criteriilor de normare, selecție și încadrare a personalului, elaborate de Ministerul Învățămîntului. Articolul 3 Centrul de perfecționare a personalului
HOTĂRÎRE nr. 412 din 14 aprilie 1990 privind organizarea activităţii de perfecţionare a personalului din industria miniera şi activitatea geologica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107096_a_108425]
-
de 30 de zile. Articolul 5 În județele cu zona montană, prevăzute în lista-anexa nr. 2 la prezenta hotărîre, se înființează comisii județene ale zonei montane. Comisiile județene funcționează pe lîngă direcțiile generale pentru agricultura și industrie alimentara, în subordinea directa a directorului general și sub îndrumarea tehnica și metodologică a Comisiei zonei montane. Articolul 6 Structura organizatorică, atribuțiile și răspunderile comisiilor județene ale zonei montane se stabilesc de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare împreună cu Comisia zonei montane, cu avizul Ministerului
HOTĂRÎRE nr. 438 din 25 aprilie 1990 privind înfiinţarea şi organizarea Comisiei zonei montane din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107105_a_108434]
-
Grupului de intervenții și salvare navala Constanta, care sînt finanțate de la bugetul statului. Articolul 3 Centralele - antreprize generale -, întreprinderile și alte unități din subordinea Ministerului Transporturilor își schimba denumirea, potrivit anexei nr. 2. Articolul 4 Centrul de calcul electronic din subordinea directa a ministerului, unitate cu personalitate juridică, se desființează. Articolul 5 Structurile organizatorice ale regionalelor de cai ferate, centralelor și întreprinderilor se aproba de către consiliile de administrație ale acestora, cu avizul organului ierarhic superior, cu respectarea criteriilor specifice pentru funcțiile de
HOTĂR��RE nr. 494 din 9 mai 1990 privind înfiinţarea şi reorganizarea unor unităţi din subordinea şi în cadrul Ministerului TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107121_a_108450]
-
1 a fost modificat de LEGEA nr. 241 din 14 decembrie 1998 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 16 decembrie 1998. Articolul 2 În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii de mai jos se definesc după cum urmează: a) investiție directa - participarea la constituirea sau la extinderea unei întreprinderi în oricare dintre formele juridice prevăzute de lege, dobândirea de acțiuni sau de părți sociale ale unei societăți comerciale, cu excepția investițiilor de portofoliu, sau înființarea și extinderea în România a unei sucursale
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 30 decembrie 1997 privind stimularea investiţiilor directe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117624_a_118953]
-
imobile sau/și bunuri mobile, corporale și necorporale; - participarea la creșterea activelor unei întreprinderi, prin orice mod legal de finanțare; b) investiție de portofoliu - dobândirea de valori mobiliare pe piețele de capital organizate și reglementate și care nu permit participarea directa la administrarea societății comerciale; ... c) investitor - persoana fizica sau juridică, rezidență sau nerezidenta, cu domiciliul sau cu sediul permanent în România ori în străinătate, care investeste în România, în oricare dintre modalitățile prevăzute la lit. a) și b); ... d) rezident
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 30 decembrie 1997 privind stimularea investiţiilor directe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117624_a_118953]
-
1999. Articolul 27 (1) Societățile comerciale și regiile autonome, care au în derulare contracte de locație de gestiune, de închiriere sau de asociere în participațiune, pot vinde sau încheia contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare, prin negociere directa cu locatarii sau asociații în situațiile în care aceștia au efectuat investiții în activele pe care le utilizează reprezentând mai mult de 15% din valoarea acestor active. În acest caz, din prețul de vânzare se scade valoarea investițiilor pe baza
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 88 din 23 decembrie 1997 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117600_a_118929]
-
nr. 15/1997 și nr. 59/1997, se aplică numai pentru contractele care au fost încheiate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. ... (3) Prevederile alin. (2) se aplică și în cazul societăților comerciale privatizate prin negociere directa, fără caiet de sarcini, precum și în cazul societăților comerciale privatizate către investitori străini care nu au primit certificat de investitor, ori s-a prevăzut restituirea în valuta a sumelor care se lasă cu titlu gratuit. (4) Pentru contractele în curs
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 88 din 23 decembrie 1997 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117600_a_118929]
-
noroc potrivit Ordonanței Guvernului nr. 16/1993 și Hotărârii Guvernului nr. 486/1992 . Articolul 6 litera A.i)6 a) Vînzarea de cărți, inclusiv dicționare și enciclopedii, ziare și reviste este scutită de T.V.A. independent de modul de realizare: directă, prin intermediari, pe bază de abonament. Nu șunt scutite încasările pentru reclamă și publicitate, precum și tipăriturile realizate exclusiv în scopuri comerciale, de reclamă și publicitate, cum șunt: cărți de telefon, mersul trenurilor, Pagini naționale și altele asemenea. ... b) Activitățile posturilor
DECIZIE Nr. 7 din 29 decembrie 1995 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111754_a_113083]
-
secretar de stat Anexa MINISTERUL ÎNVĂ ĂMÎNTULUI Numărul maxim de posturi: 287 (exclusiv demnitarii) MINISTRU - CONTROLUL MINISTRULUI - CONSILIERI - DIRECȚIA CONTROL FINANCIAR PROPRIU - CONTENCIOS - DIRECȚIA RELAȚII INTERNAȚIONALE - SECRETAR DE STAT - SECRETAR DE STAT - DIRECTA GENERALĂ ÎNVĂȚĂMÎNT SUPERIOR ȘI CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ UNIVERSITARĂ - DIRECTA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI FINANCIARE - DIRECTA BAZA MATERIALĂ A ÎNVĂȚĂMÎNTULUI - DIRECȚIA PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ - DIRECȚIA GENERALĂ ÎNVĂȚĂMÎNT PREUNIVERSITAR - DIRECȚIA ACTIVITĂȚI EDUCATIVE ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE - DIRECȚIA GENERALĂ STRATEGIA ȘI DEZVOLTAREA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI - DIRECȚIA ÎNVĂȚĂMÎNT PENTRU MINORITĂȚI NAȚIONALE - STRUCTURI ORGANIZATORICE PENTRU REALIZAREA PROGRAMELOR
HOTĂRÎRE Nr. 394 din 28 mai 1996 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 458/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115290_a_116619]
-
ĂMÎNTULUI Numărul maxim de posturi: 287 (exclusiv demnitarii) MINISTRU - CONTROLUL MINISTRULUI - CONSILIERI - DIRECȚIA CONTROL FINANCIAR PROPRIU - CONTENCIOS - DIRECȚIA RELAȚII INTERNAȚIONALE - SECRETAR DE STAT - SECRETAR DE STAT - DIRECTA GENERALĂ ÎNVĂȚĂMÎNT SUPERIOR ȘI CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ UNIVERSITARĂ - DIRECTA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI FINANCIARE - DIRECTA BAZA MATERIALĂ A ÎNVĂȚĂMÎNTULUI - DIRECȚIA PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ - DIRECȚIA GENERALĂ ÎNVĂȚĂMÎNT PREUNIVERSITAR - DIRECȚIA ACTIVITĂȚI EDUCATIVE ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE - DIRECȚIA GENERALĂ STRATEGIA ȘI DEZVOLTAREA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI - DIRECȚIA ÎNVĂȚĂMÎNT PENTRU MINORITĂȚI NAȚIONALE - STRUCTURI ORGANIZATORICE PENTRU REALIZAREA PROGRAMELOR DE COOPERARE EUROPEANĂ*) - CONSILII NAȚIONALE - STRUCTURI
HOTĂRÎRE Nr. 394 din 28 mai 1996 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 458/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115290_a_116619]
-
K. Bühler ) structural, determinat semantic, verbele tranzitive se grupează în: a. tranzitive directe; semantica mesajului verbal se realizează pe deplin prin relația sintactică dintre verb și un complement direct: „Le-am scris cu unghia pe tencuială.” (T. Arghezi) Sunt tranzitive directe: • verbele de simțire: a vedea, a auzi, a privi, a simți, a asculta, a pipăi, a mirosi etc. „C-acel demon, plânge, râde, neputând s-auză plânsu-și.” (M. Eminescu); „A mai venit de-atuncea să v-asculte, Voi plopi adânci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de mult să plângă și n-au putut.” (L. Blaga) • dativ: completivă indirectă: „Iar celui ce cu pietre mă va izbi în față Îndură-te, stăpâne, și dă-i pe veci viață!” (M. Eminescu) • acuzativ: însoțit de morfemul pe: completivă directă: „La jugu-i el silește pe cei ce l-au urât.” (M. Eminescu), precedat de prepozițiile despre, la, pentru: completivă indirectă: „Nu poți vorbi oricum despre cel ce ți-a pus creionul în mână.”, precedat de prepoziția cu: completivă sociativă: „N-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o singură dată. Pentru ceilalți termeni propoziționali marcați prin elemente de relație doar, el rămâne subînțeles: „Unde și când m-am ivit în lumină, nu știu.” (L. Blaga) Niciunul dintre elementele de relație prin care se introduce în frază completiva directă nu se constituie în marcă distinctivă absolută. Identitatea specifică funcțional-sintactică a completivei directe rămâne implicită în planul semantic al relației de dependență, determinat în mod esențial de natura regentului. COMPLEMENTUL INDIRECTTC "COMPLEMENTUL INDIRECT" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale) tranzitive
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
el rămâne subînțeles: „Unde și când m-am ivit în lumină, nu știu.” (L. Blaga) Niciunul dintre elementele de relație prin care se introduce în frază completiva directă nu se constituie în marcă distinctivă absolută. Identitatea specifică funcțional-sintactică a completivei directe rămâne implicită în planul semantic al relației de dependență, determinat în mod esențial de natura regentului. COMPLEMENTUL INDIRECTTC "COMPLEMENTUL INDIRECT" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale) tranzitive (cu tranzitivitate directă sau indirectă): „Gândindu-se la toate acestea, muierea lui Țugurlan
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Această formulare teoretică este susținută și de Yamagishi (1998), potrivit căruia actorii sociali tind să se angajeze în anumite relații pentru a gestiona problemele legate de incertitudinea socială. 4.1.4. Tipologia relațiilor de schimb 4.1.4.1. Schimburile (directe nonreciproce) negociate În subcapitolele anterioare am făcut referire la un singur tip specific de schimb, schimbul direct negociat. Înainte de a prezenta celelalte tipuri de schimb, voi relua pe scurt elementele ce definesc schimburile directe negociate (acestea sunt utilizate cu precădere
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
acord/contract menit să constrângă comportamentul partenerului de schimb. Aceasta este situația așa numitelor schimburi reciproce. Cele două tipuri de schimb social despre care am discutat (negociat și reciproc) fac parte din aceeași categorie de schimburi sociale, cele definite drept directe (vezi tabelul 4.1). Ambele tipuri de schimb implică ideea existenței unei dependențe directe între participanții la schimb. Indiferent dacă negociază sau nu și dacă încheie contracte constrângătoare sau nu, aceste schimburi vor implica întotdeauna parteneri interesați de obținerea unor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
ori se produce o confuzie. Prin schimb se înțelege schimbul economic, pe piață. Acesta este însă doar un tip specific de schimb (schimb direct negociat), pe lângă multe alte forme de schimb (vezi tabelul 4.1). 4.1.4.2. Schimburile (directe nonnegociate) reciproce Schimburile negociate, așa cum am precizat mai sus, implică un proces decizional comun, negocierea, în care actorii stabilesc un acord sau o înțelegere cu privire la termenii schimbului (acord cu obligativitate strictă a schimbului). Schimburile reciproce, din cauza lipsei negocierii (explicite) și
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de școlaritate, alegerea conținuturilor subordonate realizării acestora pentru evidențierea progresului școlar și corelativ stabilirea standardelor de performanță care trebuie atinse. Fiind un proces multidimensional, se pot identifica, în funcție de criteriile alese, mai multe strategii/tipuri de evaluare: * Evaluarea bazata pe observatia directa * Evaluarea specifică folosind teste elaborate * Evaluarea inițială realizată la începutul demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili nivelul la care se situează elevii; * Evaluare formativă, care însoțește întregul parcurs didactic, organizând verificări sistematice în rândul tuturor elevilor din toată materia; * Evaluarea sumativă
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
artistică. În concursul feminin calul este așezat în lățime la înălțimea de 125 cm iar în concursul masculin calul este așezat în lungime la o înălțime de 135 cm. În funcție de poziția corpului față de aparat săriturile cu sprijin se împart în directe și cu răsturnare. Săriturile directe se caracterizează prin faptul că în timpul primului zbor corpul execută o mișcare de rotație spre înainte, în jurul axei transversale, de maximum 135O, iar în timpul zborului doi execută o mișcare de rotație spre înapoi. În timpul zborului
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
în schema 2 și 3 permit aprofundarea acestor observații. Schema 3 Genericitatea (N3) acestui text este complexă: este vorba în primul rînd despre o scrisoare deschisă, gen jurnalistic de opinie care adoptă în planul textului modelul scrisorii cu adresă dublă: directă, către un destinatar numit, și indirectă, către cititorii ziarului. Dar scrisoarea apare pe prima pagină, practică neobișnuită, ceea ce-i dă un statut de editorial; pe de altă parte, ea are toate caracteristicile genurilor retorice judiciare (a acuza / a apăra) și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
22% declară că au efectuat ore suplimentare care nu au fost plătite, iar 21% susțin că salariul lor a fost mai mic decât al altor colegi care realizau aceeași muncă) și încărcarea cu sarcini care nu intrau în responsabilitatea lor directă (26%). În opinia dvs. care a fost cea mai gravă? Mai mult de jumătate dintre angajații intervievați (51%) nu au știut sau nu au vrut să răspundă la întrebarea legată de estimarea gravității situațiilor de discriminare și încălcare a drepturilor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
22% declară că au efectuat ore suplimentare care nu au fost plătite, iar 21% susțin că salariul lor a fost mai mic decât al altor colegi care realizau aceeași muncă) și încărcarea cu sarcini care nu intrau în responsabilitatea lor directă (26%). Respondenții italieni au ales să răspundă astfel: Salariul meu era mai mic ca al altor colegi care făceau aceeași muncă (8 %) Am efectuat ore suplimentare care nu au fost plătite (14%) A fost favorizat un/o coleg/ă în detrimentul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]