2,119 matches
-
univesalitate nu este mai puțin modernă decît cea a liberalilor sau a iacobinilor însă pornește de la presupuneri în mod radical inconciliabile, care le prefigurează pe acelea ale antropologiei absolut actuale. Pentru Herder ca și pentru antropologi, care-și vor crea disciplina trei sferturi de secol mai tîrziu, cultura fiecărei națiuni nu este altceva decît un ansamblu al codurilor de limbaj, al simbolurilor, al tipurilor de raporturi sociale, al instituțiilor și al tehnicilor, totodată al modurilor de adaptare la influențele împrejurărilor temporale
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
politice (Luengo D. și Ponce D., 1996: 70), în timp ce doar 30% s-au declarat mulțumiți de mersul democratic al țării (Latinobarómetro, 1998: 6). Nemulțumirea provenea, în parte, de la caracteristicile sistemului bipartid. AD și COPEI erau organizații de partid ierarhice și disciplinate cu un trecut caracterizat prin înțelegeri oculte care le-a permis să monopolizeze scena politică. Deși dominau sindicatele, asociațiile de afaceri și alte grupuri organizate din societatea civilă (Copedge, 1994), ele aveau legături relativ slabe cu sărăcimea urbană în creștere
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
vertical. Acest gest substituie mesajul verbal ,, Nu mai faceți gălăgie și intrați în sala de clasă!"); • zgomotul în clasă sau pe coridorul școlii (Profesorul își duce degetul arătător la buze și-și pune o mână pe frunte pentru a-i disciplina pe elevi, substituind astfel mesajul verbal ,, Faceți liniște pentru a începe activitatea!"); b) rațiuni psihologice: • transmiterea unor stări emoționale sau fizice (Zâmbetul profesorului ca reacție la răspunsul corect al unui elev substituie enunțul ,,Foarte bine"); c) rațiuni strategice: • economie de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
încadrate în muncă, jurisdicția muncii. Principalele aspectele prevăzute de codul muncii: * contractul individual de muncă; * drepturile și obligațiile salariatului și angajatului; * condițiile concedierii și ale demisiei; * concediile, repausul, pauzele de masă, sărbătorile legale; * conflictele de muncă, greva; * regulamenul intern; * răspunderea disciplinară, patrimonială, contravențională și penală. Cele mai importante definiții enunțate de codul muncii sunt salariatul, salariul și angajatorul. Salariatul este o persoană fizică ce se obligă să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, pe baza
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
artă ca atare, fie comentariul unui critic de artă, fie receptarea lucrării / evenimentului de către un public specializat sau interesat de fenomenul artistic vizual. Înțelese atât ca formațiuni care tind să configureze o disciplină printr-un proces de formare multi(inter)disciplinară, cât și ca practici de (re)structurare și investigare a teritoriilor artistice contemporane, studiile vizuale reflectă condiția critică a practicii și teoretizării culturii actuale. Pe de o parte, regândirea disciplinei studiilor (culturii) vizuale din perspectiva practicii discursive a criticii culturale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
la un obiect de studiu, disciplina putându-se numi mai curând "studii ale culturii vizuale", câmpul ori obiectul de studiu fiind "cultura vizuală". S-a constatat, de asemenea, faptul că această disciplină e un hibrid eclectic, o întreprindere multi(inter)disciplinară formată prin convergența unei varietăți de discipline și metodologii 91. Potrivit lui Jessica Evans și Stuart Hall, răspândirea termenului de "cultură vizuală" s-ar datora Svetlanei Alpers, care, studiind o lucrare despre pictura olandeză, pe care o vedea ca făcând parte
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
prin ilustrare și evaluarea prin analiză. Apărută prin anii '70, disciplina "istoriei radicale a artei" desemna un set de curente intelectuale inter-relaționate care s-au aliniat anumitor forme de activism și argumentare politică directă. Având un caracter interdisciplinar, această nouă disciplină apela la intuiții conceptuale și metode analitice din cele mai diverse domenii și curente, cum ar fi sociologia, teoria socială, antropologia, psihanaliza, semiotica, structuralismul, teoria critică, filosofia post-structuralistă și studiile culturale 222. Una dintre aceste intuiții conceptuale ale noii istorii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și cu sine însuși, pentru a fi luat în serios. L-am regăsit în jurnal pe omul sobru, atent la interlocutor, mereu prevenitor și meticulos în vorbire ca și în scris, cu replica bine cântărită, totdeauna devotat principiilor ce îi disciplinează relația cu ceilalți. A avut, pentru scurt timp, și „funcții de conducere”, dar nu și „calitățile” necesare menținerii lor: abilități oportuniste, instinct cameleonic etc. Drept care a fost nevoit să „încaseze” destule „contre” din partea celorlalți, diferiți ca fire și caracter și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și cu sine însuși, pentru a fi luat în serios. L-am regăsit în jurnal pe omul sobru, atent la interlocutor, mereu prevenitor și meticulos în vorbire ca și în scris, cu replica bine cântărită, totdeauna devotat principiilor ce îi disciplinează relația cu ceilalți. A avut, pentru scurt timp, și „funcții de conducere”, dar nu și „calitățile” necesare menținerii lor: abilități oportuniste, instinct cameleonic etc. Drept care a fost nevoit să „încaseze” destule „contre” din partea celorlalți, diferiți ca fire și caracter și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
discuție și pot fi calificate în moduri diferite. O lege a naturii nu poate fi încălcată, adică nimeni nu se poate sustrage consecințelor inerente încălcării ei. Legile normative pot fi încălcate fără consecințe, dacă actul respectiv scapă controlului uman27. Puterea disciplinară obține normalitatea ca rezultantă a trei procese: controlul ierarhic, sancțiunea normalizatoare și examenul/examinarea. Controlul ierarhic presupune materializarea principiului privirilor care trebuie să vadă fără să fie văzute, respectând astfel una dintre exigențele majore ale puterii disciplinare: invizibilitatea. Preluând modelul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
mai largi? • Care gesturi sunt considerate ca având o semnificație specială și care ar putea fi considerate inacceptabile? Ce înțeles este atașat contactului din priviri? Dar evitării acestuia? • Cine poate vorbi și cui? Când? Unde? Despre ce? Comportamentul dezirabil și disciplina: Ce înseamnă comportament dezirabil? Cât de important este pentru individ și pentru grup? • Ce înseamnă disciplina? Ce reprezintă disciplina în termenii culturii și ce nu? Ce importanță are aceasta? Ce comportamente sunt considerate socialmente inacceptabile pentru elevii de diferite vârste
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
-i ajută pe elevi să le atingă; • are dreptul de a cere și de a primi ajutorul părinților, al directorilor și al colegilor; • nu toți elevii pot fi tratați întotdeauna la fel; unii ar putea avea nevoie pentru a se disciplina și pentru a se situa la nivelul standardelor așteptate, de programe speciale, axate pe tehnicile modificărilor de comportament. ▪ Exersează utilizarea stilurilor pozitive de răspuns. Modelul Canter diferențiază trei stiluri de răspuns: pasiv, ostil și pozitiv. Profesorii pasivi nu-i copleșesc
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de a rezista în cursul unei acțiuni duse în mod inteligent în fața confuziei, a dificultăților și a perturbărilor", adică "esența disciplinei": Disciplina înseamnă putere și stăpânire de sine, stăpânirea resurselor disponibile pentru a duce la bun sfârșit acțiunea întreprinsă 211. Disciplina ca atitudine în fața unei activități în desfășurare nu se confundă cu rutina, cu procedurile standard; dimpotrivă, disciplina presupune relevarea și dezvoltarea acelor activități permise de situație și de resursele acesteia, între care un loc central este ocupat de interesele și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
printr-o moralitate exemplară pe care el însuși o reprezenta. „Naționalismul, adică iubirea de neam îl aveți imprimat în suflet, căci este un instinct cu care v-ați născut și n-aveți nevoie să-l învățați, ci numai să-l disciplinați’. Am adăuga aici și patetica chemare adresată juraților în procesul Văcăreștenilor, care subscrie cu asupra de măsură acestui sentiment înălțător „Umila mea rugăminte și marea rugăminte a istoriei sunt ca la criteriul legii, la criteriul conștiinței să adăugați criteriul Națiunii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în diferite tehnici de lucru • Clasificarea culorilor și amestecarea lor • Linia și punctul, elemente de limbaj plastic • Forma (spontană și elaborată), element de limbaj plastic • Compunerea spațiului plastic PROIECT DIDACTIC Învățător: Dumitrache Florentina Școala: „Ion Ghica” Iași Clasa: I C Disciplina: Grafică și pictură Unitatea de învățare: Clasificarea culorilor și amestecarea lor Tema plastică: Culori primare, culori binare Subiectul lecției: „Baloane colorate” Tipul lecției: Formare de priceperi și deprinderi Scopul: Formarea priceperilor și deprinderilor de a folosi culori și amestecuri ale
GRAFIC? ?I PICTUR? by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84076_a_85401]
-
în epoca postmodernă. Pe de o parte, dezvoltarea tehnicilor și mutația practicilor, iar, pe de altă parte, eclectismul teoretic sînt principalele surse ale constituirii disciplinei, și, poate, o parte din secretul propulsării accelerate a comunicării politice. Roland Cayrol (1) considera disciplina ca fruct al "unei noi sfinte treimi: televiziunea, sondajele, publicitatea." La el se referă Gerstlé care, fără a nega rolul tehnicilor, amendează viziunea tehnocratică, instrumentală și reducționistă asupra comunicării politice, potrivit căreia aceasta "este ansamblul de tehnici și procedee de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
său în domeniul didactic și științific. Liceul urmat, școala militară, participarea la operațiunile de război, contactul cu învățământul liceal ca profesor și primii ani în calitate de asistent la Politehnica din Iași au contribuit la definitivarea personalității tânărului Ilie Bursuc, l-au disciplinat, întărindu-i convingerea că numai munca asiduă poate să conducă la realizări durabile. Profesorul Procopiu, în preajma căruia a „crescut“ profesional, i-a fost mentorul de la care a învățat că libertatea de gândire, spiritul de dreptate și adevăr, corectitudinea și cinstea
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
pentru care independența nu este o valoare hotărîtoare. Valorile instrumentale pe care deținuții chestionați le-au situat în vîrful ierarhiei au fost, în ordinea crescătoare a rangurilor, următoarele: 1. cinste, sinceritate, dragoste de adevăr; 2. autocontrol, stăpînire de sine și disciplină; 3. curățenie exterioară, aspect îngrijit, curat; 4. dragoste; spirit afectiv, tandru, sensibilitate; 5. bună dispoziție, inimă ușoară, veselie; 6. ajutorare, colegialitate, spirit de grup. Primele trei sînt diferențiate clar din punct de vedere al mediilor (7,13; 7,93; 8
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
celor ce-mi ieșeau în cale și aflam că nu sunt căsătoriți întrebarea fatală: „Nu vrei să te însori cu tanti Elenuța?“ - spre hazul, penibil adeseori, al celor astfel atacați și spre necazul părinților mei, care nu izbuteau să-și disciplineze impertinenta odraslă nici cu vorba bună, nici prin metoda contondentă. Mai mărișor ceva, am învățat și să-mi programez „naivitățile“. Eram elev de școală primară deja, când - strecurându-mă nebăgat în seamă printre invitații noștri (de obicei, îmi era interzis
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
unității franceze), imediat după Les Appels aux Français (Apeluri către francezi) ale mareșalului Pétain. Cum să nu observăm, concluzionează nota de prezentare a lucrării, "în ce concordanță se află aceasta [opera lui Le Play] cu programul mareșalului? Familie, patrie, muncă, disciplină: există alte căi de a restabili o țară?" Vezi Oeuvres de Frédéric Le Play, Principes de paix sociale. La famille, Les Cahiers de l'Unité française, Paris, Plon, 1941. 9 Accesul la o locuință individuală este, desigur, cel mai bun
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1996 putem vorbi despre etapa elaborării propriu-zise a reformei. Este perioada care se distinge prin modificări la nivelul curriculum-ului în ciclul primar și gimnazial. Astfel, la limba română apare subcomponenta "comunicare", începând cu clasa a II-a se introduce disciplina "Științe", iar începând cu clasa a III-a se introduce disciplina "Educație civică". De asemenea, s-au elaborat și aprobat programele analitice pentru clasele I-IV, s-au introdus manualele alternative pentru clasele I și a II-a, iar în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care se distinge prin modificări la nivelul curriculum-ului în ciclul primar și gimnazial. Astfel, la limba română apare subcomponenta "comunicare", începând cu clasa a II-a se introduce disciplina "Științe", iar începând cu clasa a III-a se introduce disciplina "Educație civică". De asemenea, s-au elaborat și aprobat programele analitice pentru clasele I-IV, s-au introdus manualele alternative pentru clasele I și a II-a, iar în învățământul gimnazial s-au elaborat noi programe școlare care prezintă în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
apărarea Constituției și a libertăților cetățenești. Eminescu condamnă despotismul și demagogia care caracterizează clasa politică a vremii, fără a identifica diferențe majore între politicile promovate de conservatori și de liberali: "Pe partidul roșu îl ține la un loc și îl disciplinează nevoia de funcțiile statului și neînsemnătatea individuală a celor mai mulți membri, pe cel conservator identitatea de principii; și fiindcă nevoile pot fi comune, dar e mai greu ca principii abstracte să se reflecte în același chip în o sumă de capete
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al XIX-lea, iar individualitatea lui nu poate fi evidențiată decât prin comparare cu texte care au aceeași tipologie și același referent evenimențial. Analiza contrastivă are la bază tehnici ale lingvisticii computaționale, care vizează, în principal, investigații de natură lexico-semantică. Disciplină relativ nouă, lingvistica computațională utilizează tehnici computerizate de analiză lingvistică, implicând algoritmi, structuri de date și modele formale ale reprezentării, precum și tehnici ale inteligenței artificiale. Procesarea limbajului natural cu inventarul metodologic al informaticii oferă posibilitatea prelucrării unor corpusuri de dimensiuni
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a credinței și se străduiește să recîștige cît mai mult teren, eventual asigurat prin lege, pentru ea. Valoarea persoanei e subordonată, în acest caz, obiectivării reușite a religiei, care, ca orice obiectivare, trebuie să recurgă la număr și la masă disciplinată pentru a se impune. Dacă e agresiv laică, perspectiva obiectivantă constată anemia religiei în spațiul public și inferează de aici caracterul de convingere privată al credinței, inexistența transcendenței, irelevanța ei pentru destinul omului. Obiectivantă și normativă, ea luptă pentru legiferarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]