44,063 matches
-
ceremonia au fost înmânate: președintelui, două crucișă- toare intergalactice, primei doamne un submarin nuclear multifuncțional cu rază nelimitată de acțiune, iar copilașilor câteva dezintegratoare neutrinice pentru ca să se joace cu ele în spatele reședinței. Vizibil emoționat, Supremul a mai ținut un mic discurs, apoi i-a invitat să servească cina împreună. A doua zi, încă din zori, flotele imperiale reunite făcură terci câteva nenorocite de sisteme solare locuite de niște primitivi care voiau autonomie și drepturi egale cu ale galacticilor din centru. Apoi
BINEMERITATUL PREMIU NOBEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403106373.html [Corola-blog/BlogPost/352275_a_353604]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > ADINA UNGUR-CALVARIA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin Țene Adina Ungur Calvaria O poetă a revărsărilor furibunde și al discursului aluvionar, clocotitor, cu izbucniri torențiale, și sincope studiate,premeditate și ludice este Adina Ungur în volumul Calvaria, Editura Eikon, 2007. Versurile acesteia conțin,deopotrivă,o viziune asupra existenței și a propriilor trăiri. Simultaneitatea registrelor sale este echilibrată și, oricât am
ADINA UNGUR-CALVARIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Adina_ungur_calvaria.html [Corola-blog/BlogPost/361897_a_363226]
-
cu săgeți și cuțite/călărind jumătatea luminoasă de lună/ori în chip de vultur seara/ne scria cu stilou/dimineața de mână(RămâiPleacă). Poliformismul reprezentărilor e cea mai elocventă probă a disponibilității imaginative.Proteismul, care e, în egală măsură,al discursului liric și al universului închipuit, poate fi considerat principiul esențial al poeticii Adinei Ungur.Ochiul poetei este avid,inima e mare și trăiește clipa, auzul vibrează,iar mâna aduceîn pagină infinitatea fragmentelor percepute,care se mișcă enigmatic,hiperbolic ori microscopic
ADINA UNGUR-CALVARIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Adina_ungur_calvaria.html [Corola-blog/BlogPost/361897_a_363226]
-
ale tocitului. Aceste stări de spirit asaltează ca viforul scena ei, iar de aici adâncul afectiv copilăresc. Augustă și relevată, opera ia aici la țintă ușa spre inimă, ca floarea fereastra ochilor! 24 Ianuarie, zi națională, nici ea scăpată de discursul festivist, de ovații cu muchii de tribun politic, își reabilitează azi aura, la Opera Comică pentru Copii. Preexistenta și regăsita zi însemnată prin aparținerea de memoria înfiorată a istoriei ființei națiunii, la propria aniversare readuce întocmai ceea ce a hrănit-o
BUCURIA UNIRII , SPECTACOL FESTIV, LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422025186.html [Corola-blog/BlogPost/370372_a_371701]
-
amintirea sunt forme de recuperare a realității prin retorică.Paginile sunt presărate cu prolegomene narative, inclusiv cu ceremonialuri introductive, având o valoare de documentare cu prelungire în desfășurarea epică. Proza e un reflex al memorialisticii cu rădăcinile înfipte în monografie, discurs închegat, caleidoscopic, prin mai multe planuri ale narației, prin amplificări cazuistice ale analizei. În fapt cartea autoarei are și caracterul unui roman polivalent, de extracție istorico-memorialistic-monografic și se aseamănă tangențial cu unele piese ale lui Ibsen, aceea a reactivării trecutului
ELENA BUICÂ-ÎNTOARCEREA SPRE OBÂRŞII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_intoarcerea_spre_obarsii_al_florin_tene_1349855874.html [Corola-blog/BlogPost/343593_a_344922]
-
totul special, deosebită, unică,, datorită acurateței, limpezimii, prospețimii, frăgezimii, francheței și coerenței sale, a felului/modului său direct și sincer de a fi și a se purta sau raporta, precum și a conținutului/mesajului prophetic pe care-l conține și cuprinde discursul, dialogul, învățătura, cuvântul, rostirea și rostuirea sa. Părintele Arsenie Boca nu a fost doar un mare duhovnic ci el a fost și rămâne un geniu autentic, căci a avut o minte sclipitoare și o rațiune efervescentă, fascinantă, captivantă și debordantă
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486646531.html [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
Vrancei literare”; 4. la IOAN DUMITRU DENCIU - este analizată aproape toată opera (romanescă, poetică, eseistică - lipsește proza scurtă) - se concentrează, astfel, în mare, micro-monografia; de reținut, totuși, câteva sintetizări ale Duhului „dencian”, de către Mircea Dinutz - absolut memorabile: „Autorul își construiește discursul cu moderație, așezându-și cu grijă piesele în spațiile optime, dozându-și atent afectele și efectele, fără ostentație, concentrat în egală măsură asupra detaliilor, cât și asupra ansamblului. Se simte efortul de a fi limpede și convingător pe orice temă
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
Cea mai constantă preocupare (aproape paternă) a lui Florin Paraschiv este natura umană, asupra căreia se apleacă cu înțelegere, compasiune reținută, luciditate dureroasă, întrebuințându-se în gradul cel mai înalt: inteligență divergentă, o aleasă erudiție, tandrețe și premoniție îngrijorată. Orice discurs al acestuia, pe orice temă ar fi, se dovedește a fi, în final, un traseu inițiatic în care autorul se recomandă ca un hermeneut redutabil, ca o natură dialogică, de rafinată subtilitate, cu însemnele oralității la vedere, conviv în mare
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
Primul lucru care se impune atenției ar fi organicitatea creației sale, în ciuda faptului că poetul își primenește mereu mijloacele de expresie, își modifică surprinzător demersul lirico-dramatic, de la un volum la altul. În al doilea rând, este evident regimul mnezic al discursului său, cu o translare halucinantă a planurilor temporale, într-o tentativă temerară și singulară de supraviețuire a eului moral. În al treilea rând, impresionează capacitatea sa de penetrație în cele două universuri (social și psihic), vitalismul imaginilor artistice născute în
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
istoria instituțiilor național-ortodoxe nu poate ignora descripțiile și opiniile autorului. De aceea conținutul lucrării este mult mai convingător decât opiniile recenzorului. Dincolo de valoarea lui științifică și apologetică, tratatul se citește cu multă plăcere, grație capacității autorului de a construi un discurs, cu argumente, motivații, limbaj și sintagme atent utilizate. Explicațiile de la subsolul paginilor justifică afirmațiile argumentative. Prin acest volum, Domnul Cristinel Ioja se așează și aliniază, cu multă competență, probitate intelectuală și morală, respect și onoare, în rândul dogmaticienilor români, conținutul
CRISTINEL IOJA, O ISTORIE A DOGMATICII ÎN TEOLOGIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ, EDITURA PRO UNIVERSITARIA, BUCUREŞTI, 2013, 622 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Recenzie_cristinel_ioja_o_i_stelian_gombos_1390901988.html [Corola-blog/BlogPost/347715_a_349044]
-
sunt modeste, la cel mai sărac neam latin din Europa. Prof. Dr. Viorel ROMAN consilier academic la Universitatea din Bremen www.viorel-roman.ro februarie 2013 ------------------------------------------------ Viorel Roman, cărți și articole: - De la Râm la Roma. Studii, articole și conferințe, 1990-1999. Anexe: Discursuri prilejuite de vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România. București 1999, 220 p. - Iliescu la Roma. Cine va începe dialogul? Partidă Națională sau Convenția Neoliberală? În: Dimineața, Nr.184 (696), București, 20 sept. 1992 - Integrarea în Europa/UE
TRAIAN BĂSESCU LA ROMA 2013 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_traian_basescu_viorel_roman_1361218555.html [Corola-blog/BlogPost/351802_a_353131]
-
memoriam), o lume că un ecran alb în care cei dispăruți o transcriu pe a noastră. Poeta trece de la o stare de calm meditativ la una de mare intensitate pasionala, ca în Incantation, care amintește de imnul românilor prin autoritatea discursului: „Coeurs pairs, veillees d'etoiles/Faites disparaître leș mauvais instants Br� lez-les au-dessus de la terre/Pâles lumières/Pourchassez, jetez leș faux soleils Leș frissons troubles, leș heures en cendres. Nu își cenzurează trăirea, nu adopta un stil, nici o modă poetica
ANGELA NACHE-MAMIER & „PRESQUE DEUX VIES EN UNE!” DE IOANA GEACĂR [IOANA DANA NICOLAE ] de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Angela_nache_mamier_presque_deux_vies_en_une_de_ioana_geacar_ioana_dana_nicolae_.html [Corola-blog/BlogPost/351172_a_352501]
-
în Bine, Adevăr și Frumos. Argumentul exegetei este urmat, în mod inedit, de Cuvântul scriitoarei Elena Buică, original nu numai prin titlu (Priviri retrospective), ci și prin faptul că „eroul” acestei cărți a fost și cel dintâi cititor al ei. Discursul său strălucește prin modestie, apreciind contribuția Cezarinei Adamescu drept „un deosebit gest de prețuire” de care „nu mulți scriitori se pot bucura”, dar considerând că „nici eu nu-l merit pe deplin” și devine astfel o adevărată profesiune de credință
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1474714439.html [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
nouă primăvară, un nou elogiu limbii române) unde, ca un critic remarcabil cum este, constată consecvența scriitoarei Elena Buică, exprimându-și respectul și prețuirea față de personalitatea proteică a acesteia, deoarece aceasta „nu se poate să nu te atragă prin noblețea discursului, prin dăruirea jertfelnică, prin toate aceste gesturi aparent neînsemnate, o strângere de mână, o vorbă caldă, o îmbrățișare (fie ea și virtuală) în stare să te vivifice atunci când nu mai poți suporta provocările vieții”. Este o chintesență a trăsăturilor de
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1474714439.html [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
lumină și cu ocazia acestei dezbateri a fost claritatea de opinii a președintei Asociației Magistraților din România, judecătoarea Gabriela Baltag, echilibrul conferit de puterea adevărului și libertatea asumată a adevărului, întru largă și concretă apărare a independenței justiției, printr-un discurs totalmente cinstit și cu valențele curajului impresionant, cu forța de a inocula identificarea cauzei comune a magistraților. Fermitatea doamnei judecător a constituit, astfel, exemplar, dinamul în care sunt absorbite adeziunile colegilor săi profesionali, fiind în unitate o forță neînlăturabilă în cadrul
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430463694.html [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
lângă noi, Aurel Ștefanachi. Este o carte extrem de importantă, a apărut al patrulea volum și va apare și volumul al cincilea”. În continuare, ceilalți membri ai prezidiului au dorit să spună câteva cuvinte despre volumul doamnei Mioara Bahna, iar din discursurile care au fost spicuim următoarele: - Florin Dochia: „Mioara Bahna descoperă emoția dincolo de text, iar cartea este una care va face modă!”; - Firiță Carp (care a prezentat publicului și revista „Detectiv Cultural”); „Mioara Bahna știe să scoată valoarea din orice!”; - Ionel
“Dintre sute de femei”, doar una a fost cap de afiş la Muzeul Unirii din Iaşi! by http://uzp.org.ro/dintre-sute-de-femei-doar-una-a-fost-cap-de-afis-la-muzeul-unirii-din-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/92756_a_94048]
-
nu era terminat, când cineva venise să-i anunțe că prima parte a cursului trebuie închiată și îi poftise pe toți la o cafea. După sfertul de oră convenit, se reîntorseseră în sală mai relaxați. * - Și-acum, își reluă trainerul discursul, haideți să descoperim împreună ce este antreprenoriatul. Îmi puteți da exemple de antreprenori de succes pe care îi cunoșteți? Cineva îl numi pe Steve Jobs, altă voce spuse Warren Buffett...se mai auziră câteva voci răzlețe din sală pronunțând alte
ANTREPRENORUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Antreprenorul_tania_nicolescu_1358094930.html [Corola-blog/BlogPost/345178_a_346507]
-
produsul. Care prin promovare, adică prin reclamă, devine atât de atractiv pentru grup, încât l-ar putea conduce la concluzia că fără acest produs, viața i-ar deveni cât se poate de cenușie... Din sală, câteva râsete aprobatoare îi însoțiră discursul. Chipul trainerului se luminase și acesta continuă: - Tot așa cum Dumnezeu a creat lumea, dar i-au fost necesare șapte zile pentru aceasta și antreprenorul poate să creeze o adevărată lume - a sa, firește- însă pentru aceasta are și el nevoie
ANTREPRENORUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Antreprenorul_tania_nicolescu_1358094930.html [Corola-blog/BlogPost/345178_a_346507]
-
cercetării orientate. Premisa de la care pleacă este aceea că atât în spațiul gândirii filosofice, cât și în acela al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune regândirea rolului explicitului și implicitului în discursul prin care are loc organizarea conceptuală a experienței trăite, în structurarea cogitativă a materialului cognitiv. Tensiunea dintre implicit și explicit stă la baza a ceea ce, în perimetrul intersubiectivității limbajuale numită comunicare, acționează ca mesaj. Comunicarea se profilează ca fundal pe
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
suspiciune. În ce privește conceptul de mesaj și importanța mesajului filosofic, Platon și Aristotel nu au apărut. Deși în fiecare clipă extinsă construim mesaje prin care mișcăm oamenii și realitatea lor socială, doar rareori conștientizăm în instrumentarul de influență rolul mesajului. Producem discursuri prin care vizăm ființa. Se elaborează inițiative antiteroriste. Președintele ONU și papa se adresează lumii în ideea atragerii în punerea în practică de strategii teleologice. Organizațiile trimit înștiințări membrilor lor. Copiii dau de veste părinților lor. Mass-media transmite știri. Organizațiile
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? “De ce s-ar numi ce facem noi aici <filosofie> ?” - se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se va argumenta în direcția și cu convingerea
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
a filosofemelor, mesajul „filosofematic”, iar acest mesaj vine întotdeauna după. Demersul poate cuprinde trei etape: - istoricizarea accesului termenului de mesaj la noțiunea de mesaj și ridicarea lui la concept; - desprinderea caracteristicilor mesajului filosofic și ale comunicării filosofice, prin raportare la discursul filosofic; - explicarea modului cum mesajul filosofic motivează și întemeiază activitatea filosofică. Logica demersului argumentativ este orientat de trei principii de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
comun ar putea-o suspecta de petitio principii. „Orice comportament, orice fenomen uman în general - arăta J.- F. Lyotard (1997, p. 73) - este întâmpinat cu întrebarea: Ce semnificație are?” Ce semnificații teoretice se pot desprinde din examinarea textelor filosofice? Textul, discurs de tip scris, apare ca manifestarea unui comportament care, preciza același Lyotard (1997, p. 73), dacă este într-adevăr comportament, „are un sens”, iar percepția „evidentă și imediată a sensului constituie comprehensiunea”. Ansamblul proceselor de comunicare este un sistem dinamic
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
o știință riguroasă (E. Husserl). Comunicare, cunoaștere și iluminare, filosofare comunicantă, filosofia este practic o comunicare filosofică, este un supramesaj (Iuri Lotman, 1975, p. 86). Întrucât singurul mijloc de comunicare filosofică este codul lingvistic, se poate afirma că filosofia este discurs „lingvistic”, o activitate de producție verbală cu tematică esențială, filosofală, un discurs asupra filosofemelor. P. Ricœur menționează printre „filosofeme”: logos, eidos, theoria, epokhe (1984, p. 445). Obiectul activității filosofice: filosofemele. În Tractatus logico-philosophicus (4031, 4112), L. Wittgenstein arată: „Filosofia nu
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
este practic o comunicare filosofică, este un supramesaj (Iuri Lotman, 1975, p. 86). Întrucât singurul mijloc de comunicare filosofică este codul lingvistic, se poate afirma că filosofia este discurs „lingvistic”, o activitate de producție verbală cu tematică esențială, filosofală, un discurs asupra filosofemelor. P. Ricœur menționează printre „filosofeme”: logos, eidos, theoria, epokhe (1984, p. 445). Obiectul activității filosofice: filosofemele. În Tractatus logico-philosophicus (4031, 4112), L. Wittgenstein arată: „Filosofia nu este o doctrină, ci o activitate. Scopul filosofiei îl constituie clarificarea logică
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]