5,125 matches
-
activitățile didactice, precum și pe interacțiunea dintre educatori 1/cadrele didactice și elevi sau dintre cadre didactice (eficiența învățării presupune activitatea cadrelor didactice în echipă) ca o modalitate permanentă de lucru; b) elaborarea în comun a obiectivelor învățării - se referă la discutarea și explicarea obiectivelor acțiunii de învățare în cadrul relației dintre educator și elevi, deoarece fiecare participant la actul învățării are ideile, experiențele și interesele personale de care trebuie să se țină seama în proiectarea activităților didactice; c) demonstrația, aplicația și feedbackul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
propriei experiențe sau atitudinea față de problemele pe care le ridică unele texte; d) încheierea lecției - modul cum se va încheia lecția aparține în totalitate profesorului (de exemplu, după o oră de științe care începe cu precizarea fenomenelor, cu observații și discutarea cauzelor și efectelor, este important pentru elevi ca ei să sintetizeze, într‑o formă concisă, legea sau mecanismul de producere a unui fenomen asociat cu activitatea practică desfășurată în decursul orei; după o oră de literatură, încheierea lecției poate să
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
stilistice nu alterează înlănțuirea ideilor. Astfel, într-o privire deopotrivă erudită și problematizantă, unde farmecul discret al citatului alternează cu speculația dezlănțuită, P. traversează problemele importante ale „angelologiei”: legitimarea temei îngerilor prin depășirea binarismului logic, raportul între om și înger, discutarea argumentului tomist privind existența acestor mediatori, situarea îngerilor în zona ontică a „imaginalului”, monahia ca stare de apropiere maximă în raport cu condiția angelității etc. Se propune la un moment dat chiar un decalog intitulat Teze pentru o fenomenologie a protecției (îngerești
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
fatalmente, mai didactică - se întâlnește în Avangarda în literatura română (1990). Teza rămânând aceeași, accentul cade acum pe radiografia limbajelor și nu a autorilor. Odată delimitate compartimentele (precursorii, dadaismul, constructivismul, futurismul, integralismul, suprarealismul, „marginalii”), comentariul se desfășoară pe trei niveluri: discutarea manifestelor (de unde se deduce o posibilă suprastructură retorică ce urmează a fi verificată prin confruntarea cu textul literar), descrierea poeticilor individuale și o foarte aplicată analiză de text. Fără a fetișiza obiectul studiat, P. punctează, în concluzie, rolul deopotrivă terapeutic
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
, publicație apărută la Craiova, săptămânal, între 20 octombrie 1930 și 23 decembrie 1935, cu subtitlul „Ziar independent, redactat de membrii Sindicatului Presei din Oltenia”. P. propune o mai bună punere în relație a ziaristului cu societatea (D. Tomescu) și discutarea ideilor „ce frământă societatea noastră” (C. D. Fortunescu). Cu articole colaborează Al. Popescu-Telega, Gh. D. Mugur, Ion Călugăru, Al. Iacobescu (sub pseudonimul Daniel Aramă), D. Tomescu, Corneliu I. Mihăescu, mulți dintre aceștia susținând ideea înființării unei universități și a unei
PRESA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289013_a_290342]
-
și literară dă culoare paginilor acestei gazete liberale, altfel neglijabilă. Scriitorul exersează aici, scriind mult și semnând puțin, în mod obișnuit cu pseudonime (Cain, Cod, Macbeth, Don Sallust) și inițiale. De la comentariul evenimentelor politice din țară și din Iași la discutarea afacerilor de politică externă, făcută cu un aplomb de cronicar avizat, dar și cu o umbră de scepticism și ironie, el atacă cele mai variate domenii ale gazetăriei - rubrica „Palatului de justiție”, rubrica „pieței”, faptul divers, cronica teatrală, știrile politice
PROPAGANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289040_a_290369]
-
Aug. Doinaș, Marin Sorescu, Mihai Dinu Gheorghiu, precum și, publicate în traducere, importante texte teoretice sau fragmente eseistice de John Barth, Gerald Graff, Jean-François Lyotard, Ihab Hassan, Guy Scarpetta. Acest consistent dosar-dezbatere a produs un ecou deosebit și persistent. După 1989 discutarea și cercetările privind p. se amplifică spectaculos, conceptul fiind practic instituționalizat prin acordul unei importante părți a obștii scriitoricești și a mediilor universitare, masiv primenite prin accesul unor specialiști din rândul generațiilor mai tinere. Dar se poate vorbi de p.
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
venite dinspre mediul exterior. Nu lipsesc nici fragmentele pur teoretice. Această îmbinare de proză și eseu creează o specie densă la nivelul ideilor, chiar dacă ambiguă din perspectivă artistică. Și faptul că se transmite un conținut, că cititorul e angajat în discutarea unei problematici nu e lipsit de însemnătate. Aceleași observații pot fi făcute cu privire la romanul Scarabeul sacru. Aici personajele sunt concepute ca niște structuri psihologice în permanentă schimbare, de unde și senzația de inconsistență, „obsesia vidului”. Magda afirmă direct: „ceea ce se schimbă
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
printr-un alt fapt social care îi este cauza (Durkheim, 1974). Dezvoltarea cercetării sociologice a demonstrat însă că în spatele simplității aparente a relațiilor cauzale, formularea acestora ridică probleme deosebit de complexe. Capitolul de față și cel următor sunt dedicate nu atât discutării aspectelor generale ale cauzalității, care poate fi găsită în multe lucrări de epistemologie, sociologică (de exemplu, Costner și Leik, 1964; Blalock, 1964; Gibbs, 1972; Achim, 1973), ci modului în care această schemă explicativă este utilizată efectiv în practica sociologică actuală
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Iată o listă non limitativă cu etape care favorizează alianța terapeutică: - reperarea gândirii automate; - evaluarea procentajului de credință în gândirea automată; - de ce procentajul nu este 100% (dacă pacientul are 100% credință, întrebarea devine: de ce 100% și nu 80%); - definirea termenilor; - discutarea argumentelor pentru sau contra; - identificarea de alternative. Pe măsură ce terapeutul pune întrebări, pacientul își modifică modul de a gândi, emoțiile și sentimentele. Interogarea socratică centrează pacientul asupra gândurilor sale și asupra a ceea ce resimte acesta mai degrabă decât asupra relației cu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Exprimarea gândurilor automate mai realiste, care anulează monologurile interioare în relație cu teama, pentru a face față emoțiilor. 4. Aprobarea, de către terapeut, a eforturilor de a opune rezistență înaintea fiecărei confruntări cu un nivel mai ridicat al situației stresante. 5. Discutarea principiilor în legătură cu pericolul, personalizarea responsabilității și autocritica. 6. Repetarea în imaginație, în intervalul dintre ședințe, a înfruntării elementului generator de stres (să ieși din casă, să te întâlnești cu ceilalți, să mergi în mulțime, să rămâi singură la domiciliu, să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
căror rol este acela de a asigura consolarea și protecția care n-a avut loc în realitate. Terapeutul poate utiliza jocul de rol și personifica o imagine a compasiunii care ajută la depășirea traumatismului și la detașarea de acesta. 5. Discutarea gândurilor automate și a postulatelor disfuncționale: personalizare, culpabilitate de a fi suferit un traumatism, iluzia unei lumi juste, stabile și securizante, și necesitatea de a se răzbuna. 6. Detașarea în raport cu traumatismul: cum să dezvolți un plan constructiv de viață în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
două ori pe săptămână, o jumătate de oră și o oră; - a opta ședință: desfășurarea unui program de resensibilizare cu integrarea mângâierilor senzuale și sexuale, insistându-se asupra mângâierilor sexuale pentru a favoriza excitația celor doi parteneri; - a noua ședință: discutarea, în cadrul cuplului, a celor trei secvențe precedente (aspecte pozitive și negative); - a zecea ședință: organizarea stadiului de penetrare dezinteresată, cu întărire pozitivă asupra faptului de a fi încercat împreună; - a unsprezecea ședință: recadrare și dedramatizare; reformularea protocolului și încurajări; - a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și terapeutul își pleacă ochii; Isabelle continuă să-l fixeze pe terapeut apoi spune: "Continuăm" și terapeutul își ridică din nou privirea. Andrș, 2004. Capitolul VIII: "Peurs et phobies sociale". Explicarea modelului, lucrul asupra informațiilor obținute, sfaturi privind identificarea și discutarea gândurilor automate negative și a schemelor. Până în acel moment, ea n-a vorbit despre problema ei decât cu soțul său, chiar dacă presupune că persoanele care îi sunt aproape "bănuiesc ceva". "Aș vrea să-ți vorbesc despre o problemă pe care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
culturală. Cerințele față de științele sociale sunt mult mai ridicate, tot așa cum este și potențialul lor de explicații complete și riguroase. Cursul 4tc "Cursul 4" Modelarea cauzală (I): reprezentările liniare bivariatetc "Modelarea cauzală (I)\: reprezentările liniare bivariate" Rezumat. Cursul începe cu discutarea părții analitice a procesului științific. De îndată ce este selectată și justificată alegerea unei teme, aceasta trebuie transformată într-un proiect de cercetare viabil. Tema este reprezentată printr-un model formal din care este apoi derivată o ipoteză testabilă care să specifice
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de probabilitate de apariție. Acest tip de raționament este dezvoltat și în ceea ce privește scorurile Z și scorurile t. Cursul se ocupă apoi de testarea multivariată, subliniind, în special, evaluarea variabilelor de control și elaborarea explicațiilor cauzale parțiale. Cursul se încheie cu discutarea unor asumpții caracteristice inferenței statistice cvasi-experimentale și prezintă argumente în favoarea unor metode de testare mai sofisticate. Ne aflăm în mijlocul unei discuții privind testarea cvasi-experimentală, unde cercetătorul se folosește de un număr mare de observații, însă nu are posibilitatea de a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
la alții pare să fie absentă etc. În ce condiții se impune un comportament sau altul, În ce condiții ruptura dintre discurs și faptă În materie de participare comunitară se manifestă semnificativ rămâne de aflat. Desigur, lucrarea invită și la discutarea unor aspecte tehnice: cât de justificate sunt agregările de date pe două comunități rurale foarte diferite precum cele din Călățelele - județul Cluj - și satele componente ale orașului Câmpeni din Alba; cât de Întemeiată este noțiunea de sat administrativ; cât de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
imputase, între altele, acordarea unor burse de studii în străinătate lui A. Lambrior, G. Panu, G. Dem. Teodorescu, Spiru Haret, C. Meissner). Reales în Adunarea Constituantă la 4 mai 1879, se distinge prin spiritul său de larg umanism, cu prilejul discutării regimului juridic al străinilor din România. Trăind din avocatură, M. nu neglijează preocupările literare, continuând să găzduiască în casa sa, așa cum o făcuse și la Iași, întrunirile Junimii. Deși în acest timp nu face parte din guvern, publică un articol
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
localității în care trăiesc. În plus, interesul comun primează în fața intereselor personale și a patimilor politice, localnicii participând la ședințele mai multor filiale locale de partid. În general, acestea sunt văzute nu ca ședințe de partid, ci ca oportunități de discutare a problemelor comunitare și de găsire a unor soluții. Viața comunitară a Zerindului se oglindește în numărul mare de inițiative comune, în proiectele de dezvoltare, precum și interacțiunea cotidiană dintre localnici. Proiecte de dezvoltare comunitară Sunt câteva proiecte inițiate de primăria
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
noastră transcendentală. La această observație teologică poate fi adăugat un apăsător contraexemplu istoric, oferit de cultura și civilizația musulmană, de o impresionantă rezistență și vitalitate (uneori, dar nu întotdeauna regresivă) în fața presiunii seculare 1. Faptul că H.-R. Patapievici omite discutarea raportului dintre cadrele modernității și vitalitatea unei credințe născute într-o geografie prea puțin europeană este greu de înțeles. În fond, creștinismul apostolic a înflorit în vremuri de remarcabilă ostilitate politică, așa cum în secolul XX numeroase persecuții n-au inhibat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
rămas, cu excepția paragrafului anterior și desigur a acestuia, așa cum a fost pregătit pentru publicare în august 2006. După mai bine de un an, am decis să-l trimit la tipar fără a-l aduce la zi, lăsând pentru alte prilejuri discutarea evoluției sferei publice românești de atunci încoace. În esență, dincolo de unele învolburări ale postistoriei naționale - inaugurată și marcată simbolic de intrarea în Uniunea Europeană -, precum și dincolo de o criză majoră în existența mea, acum depășită, ideile, intelectualii și spiritul public îmi apar
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
noi. Metoda cazurilor poate să fie aplicată în cel puțin trei variante, de altfel și cel mai frecvent întâlnite: a) metoda situației - bazată pe prezentarea completă a cazului selectat, în fața elevilor, aceștia primind toate informațiile necesare soluționării cazului-problemă dat. Avantaje: discutarea cazului începe imediat; dezavantaje: timpul pus la dispoziție este mult prea redus; b) studiul analitic al cazului (Incidence Method) - și aici se face o prezentare completă a situației date, dar informațiile necesare soluționării sunt redate numai parțial sau deloc. Avantaje
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Cerghit, 1997). Organizarea activității prin intermediul metodei se poate realiza în mai multe feluri, și anume: cazul poate fi dat în cercetare: - întregii clase, cu care se poartă discuții colective la început și la final; - unei grupe restrânse, ceilalți elevi urmărind discutarea cazului și formulând observații critice în final; - fiecărui elev/student în parte, acesta fiind obligat să depună o activitate intensă și în final să-si expună concluziile; - elevi/studenți diferiți să se ocupe de studiul unor cazuri diferite. Aplicarea acestei
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
între o normă internă și o normă a dreptului comunitar; cum va fi soluționat în conformitate cu principiile dreptului comunitar; ce modificări legislative se impun; cu exemple pentru fiecare tip de normă comunitară în parte; - prezentarea soluțiilor corecte la cazurile practice și discutarea acestora; - concluzii; - răspunsuri la întrebările studenților și explicarea aspectelor neclare; - recomandări bibliografice. Proiect de seminar 1tc "Proiect de seminar1 " Disciplina: Istoria filosofiei antice și medievale Data: 18.10.2006 Locul de desfășurare: Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București Anul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
dezbaterile la manuscris, treabă care va aduce fără Îndoială o oarecare proprietate ședințelor (Ă). Discuții vagi, generale, tendințe la filosofări, lipsa unor referiri la creația curentă, la faptele, evenimentele, problemele acute, esențiale ale literaturii; pe de altă parte tendințe la discutarea chestiunilor mărunt materiale, Îngust practice - iată o parte din aceste aspecte. Mai grav decât atâta, uneori participările la cuvânt - dealtfel foarte anemice și puține - făceau să se manifeste atitudini confuze, Împăciuitoriste, făceau să se nege În fond prezența poziției de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]