1,449 matches
-
acestui proces psihic, este necesar să urmărim dezvoltarea memoriei micului școlar, ea constituind nu doar o premisă, condiție pe care se sprijină învățarea, ci un scop al învățării, un obiectiv care trebuie realizat cât mai bine. „Memoria nu poate fi disociată de operațiile de gândire, de dezvoltare a inteligenței. Pe măsură ce operațiile logice se cristalizează, codul mnezic se apropie de exigențele gândirii” apreciază P. Popescu - Neveanu. Activitatea de învățare oferă micului școlar un nou status - rol (cel de elev) ceea ce provoacă restructurări
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
echilibrelor chimice care se stabilesc în soluțiile de hidroxid de amoniu: H2O + NH3↑ ⇄ NH4OH ⇄ NH4+ + HO se recomandă ca, la dizolvarea hidroxizilor amfoteri în exces de hidroxid de amoniu, să se folosească soluții diluate. În caz contrar, electrolitul este parțial disociat în ioni, iar amoniacul gazos, care se formează în sistem, se degajă continuu, determinând deplasarea echilibrului chimic spre formarea sa (din hidroxid de amoniu); din acest motiv, scade concentrația în ioni hidroxil în sistem, capabili să se coordineze la ionul
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
4]2) roșu-portocaliu NOTE: 1. Conținutul eprubetei cu tetrakis(tiocianato)mercuriat (II) de amoniu se va păstra în vederea efectuării de experiențe ulterioare. 2. Experiența nu reușește dacă se folosește clorura mercurică HgCl2 ca sare de mercur, întrucât aceasta nu este disociată în soluție, ca urmare a caracterului său puternic covalent. 7. Într-o eprubetă care conține 2 ÷ 3 cm3 soluție de azotat mercuros Hg2(NO3)2 se adaugă câteva picături de soluție de sulfocianură de amoniu NH4SCN. Rezultă, inițial, unui precipitat
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
ioni din soluție. De asemenea, se poate determina sarcina ionilor complecși. Dacă disocierea combinației complexe se realizează în doi ioni (adică este un electrolit de tip 1:1) conductibilitatea molară a combinației variază în jurul valorii de 100 (</formula>). Când combinația disociază în trei ioni, conductibilitatea molară are o valoare cuprinsă în domeniul 220 ÷ 250 (</formula>). Pentru cazul disocierii în patru ioni a compusului, conductibilitatea sa molară are o valoare care aparține, în general, intervalului 400 ÷ 450 În situația disocierii combinației în
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
combinații complexe folosind formula (5.6). Cunoscând concentrația molară a soluțiilor de compuși coordinativi, se calculează conductilitățile molare ale acestora pe baza relației (5.8). Din valoarea obținută pentru fiecare combinație, se formulează concluzii privind numărul de ioni în care disociază compusul respectiv și se scriu echilibrele de disociere electrolitică în soluție apoasă. 5.2 Studiul stabilității compușilor coordinativi 5.2.1 Determinarea constantelor de stabilitate ale compușilor coordinativi prin metode spectrofotometrice 5.2.1.1 Considerații teoretice Cea mai importantă
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
faptul că tabloul condensează, în ansamblul lui, dezvoltarea unei narațiuni în trei episoade succesive. Între acestea, episodul central se distinge prin vizibilitatea accentuată, datorată discretizării cromatice și eidetice. În acest sector al imaginii, roșul și griul veșmintelor sunt ușor de disociat și siluetele actorilor se conturează clar, în timp ce în celelalte două sectoare ale tabloului detaliile și culorile, deși se detașează de zonele întunecate, sunt dominate de uniformitate cromatică. O ambiguitate cromatică bleu-verde închis caracterizează spațiul în care este plasată Luna în timp ce
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
că indiferent de manifestare, ca decupaj al vederii spre port sau colț de grădină, ea debordează spațiul tradițional al metaforei albertiene: „care face din tablou o fereastră spre lume”. Devine însă un motiv figurativ care susține construcția peisajului și care, disociind exteriorul / lointain de interior / proche, contribuie la efectul de profunzime, detașându-se de viziunea renascentistă și de mimetismul care o caracterizează. Funcția ferestrei matissiene este ilustrată în tabloul intitulat La Conversation. Aici codificarea cromatică și tonală a perspectivei atmosferice este
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și în general evitat, iar imaginile, purtătoare ale narativității, sunt adesea considerate desuete. Potențialul narativ rămâne, cu toate acestea, un fenomen remarcabil în artele vizuale. Referindu-se, în Implications of Narrative in Painting and Photography, la acest aspect, Emma Kafalenos disociază, cu intenția de a accentua caracterul provizoriu al narațiunii în imagine, conceptele narrative și narrative implications. În accepția ei, narațiunea implică un sjuzet, o fabula, cel puțin două evenimente și un actant recurrent. Implicațiile narative sunt atribute potențiale ale imaginii
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
prezentată Nancy Wall Moure care consideră că cele mai multe potențialități narative apar în scenele vizuale cu subiecte istorice și mitologice. Se face referire la Wendy Steiner care crede că narativitatea este un atribut potențial al imaginii. Este prezentată Emma Kafalenos care disociază conceptele de narrative și narrative implications și arată că reprezentarea vizuală a imaginii nu este o narațiune, dar narațiunile verbale care expun mai mult decât un episod și reprezentările vizuale ale unui moment izolat, deși diferite, selectează procedee interpretative comparabile
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
tamponarea și compensarea. 2.2.1.1. Sistemele tampon Reprezintă un amestec între un acid slab și baza sa conjugată sau între o bază slabă și acidul său conjugat. Conform definițiilor Bronsted-Lowry un acid este o substanță care tinde să disocieze sau să elibereze H+ iar o bază este o substanță care tinde să asocieze sau să lege H+. De aceea acizii și bazele există în perechi. Sistemele tampon ale organismului sunt sangvine (sistemul bicarbonat / acid carbonic, sistemul fosfat dihidrat / fosfat
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
sisteme tampon osoase). Ele au capacitatea de a minimaliza modificările induse de excesul de CO2, acizi sau baze puternice și de a menține pH-ul în limite compatibile cu viața. Principalul sistem tampon este sistemul bicarbonat / acid carbonic. Acidul carbonic disociază în medii apoase cu producere de H+ și ioni bicarbonat. Reacția este reversibilă și este accelerată de anhidraza carbonică, enzimă prezentă în globulul roșu și celulele tubulare renale: Ecuația Henderson-Hasselbach descrie relația dintre raportul bicarbonat/acid carbonic și pH: pH
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
acid puternic în soluție va determina reacția acestuia cu bicarbonatul, reducând concentrația de bicarbonat și crescând-o pe cea de acid carbonic. Aceasta va duce la scăderea pH-ului, dar mai puțin față de situația în care 44 acidul puternic ar disocia el însuși în mediul apos intern. Acidul carbonic va disocia la rândul său, cu formare de CO2, care este eliminat pe cale pulmonară, și apă, care este eliminată pe cale renală. Adăugarea unei baze puternice în soluție va determina reacția acesteia cu
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
reducând concentrația de bicarbonat și crescând-o pe cea de acid carbonic. Aceasta va duce la scăderea pH-ului, dar mai puțin față de situația în care 44 acidul puternic ar disocia el însuși în mediul apos intern. Acidul carbonic va disocia la rândul său, cu formare de CO2, care este eliminat pe cale pulmonară, și apă, care este eliminată pe cale renală. Adăugarea unei baze puternice în soluție va determina reacția acesteia cu acidul carbonic, cu creșterea concentrației de bicarbonat și a pH
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
nivel tubular H+ și ioni de amoniu, precum și capacitatea de a reabsorbi bicarbonat. Secreția de H+ se produce la nivelul celulelor tubulare proximale și distale unde CO2 se combină cu apa, sub acțiunea anhidrazei cabonice și formează acid carbonic. Acesta disociază în H+ care sunt secretați în fluidul tubular, fiind schimbați cu ioni de sodiu și bicabonat care este reabsorbit în sânge sub formă de bicarbonat de sodiu. În tubul proximal H+ se combină cu bicarbonatul, cu formare de acid carbonic
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
rând hemoglobina redusă, care este mai puțin acidă decât oxihemoglobina. Concentrația crescută de CO2 la nivel tisular facilitează desprinderea oxigenului de pe oxihemoglobină. CO2 difuzează în globulul roșu unde este hidratat, sub acțiunea anhidrazei carbonice, cu formare de acid carbonic care disociază în H+ și HCO¯3. H+ sunt tamponați de hemoglobina redusă iar HCO¯3 difuzează extracelular fiind înlocuit de ioni de clor. În final CO2 este transportat în una din cele patru forme bicarbonat (70%), compuși carbamino (20%), acid carbonic
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
psihopedagogică românească, termenul de „supradotare” este folosit cu referire directă la nivelurile înalte ale capacității intelectuale generale. Este exclusiv inteligență (nu „factorul cognitiv”, căci acesta include și imaginația, factor decisiv în creativitate, de care s-a stabilit că inteligența se disociază de la un punc) și performanțele favorizate de aceasta, manifestate inclusiv în randamentul școlar al copiilor premianți la toate materiile. (A. Stoica Constantin, 2004, p. 19). Supradotarea reprezintă un grad superior mediei convenționale de dezvoltare a aptitudinilor generale sau specifice care
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
a realității și stării sistemului / procesului fără a ține partea nimănui. 45. Principiul neutralității în cazul apariției unor conflicte nu se implică și nu aderă la nici una dintre părțile adverse aflate în conflict. 46. Principiul evitării conflictului de interese se disociază clar de orice relație personală și instituțională care poate fi considerată ca incompatibilitate în relațiile auditor - auditat. 47. Principul armoniei sistemul organizațional este analizat ca un întreg urmărind combinarea interacțiunilor dintre procese și interacțiunea sistemului cu mediul exterior. 48. Principiul
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
Proprietăți chimice A. Proprietăți acide. Acidul sulfhidric (H2S) în soluție apoasă este un acid slab, ceva mai slab decât acidul carbonic. Se captează H2S în apă și se determină valoarea pH-ului cu hârtie indicatoare. pH =......... În soluție apoasă, H2S disociază astfel. Deoarece H2S este un acid slab, HS¯ și S2¯ sunt baze conjugate tari. Soluțiile apoase ale sulfurilor și sulfurilor acide solubile au caracter bazic. Reacția bioxidului de sulf cu apa are loc după următoarea schemă: SO2 + H2O ↔ H2SO3 ↔ HSO3
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
Proprietăți chimice A. Proprietăți acide. Acidul sulfhidric (H2S) în soluție apoasă este un acid slab, ceva mai slab decât acidul carbonic. Se captează H2S în apă și se determină valoarea pH-ului cu hârtie indicatoare. pH =......... În soluție apoasă, H2S disociază astfel. Deoarece H2S este un acid slab, HS¯ și S2¯ sunt baze conjugate tari. Soluțiile apoase ale sulfurilor și sulfurilor acide solubile au caracter bazic. Reacția bioxidului de sulf cu apa are loc după următoarea schemă: SO2 + H2O ↔ H2SO3 ↔ HSO3
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
lui Kohlrausch (legea migrației independente a ionilor) conductibilitatea echivalentă limită (λ0) se compune aditiv din conductibilitățile echivalente limită ale ionilor existenți în soluții: unde: λ( & - conductibilitatea echivalentă limită a cationului; λ( +& - conductibilitatea echivalentă limită a anionului. La diluție infinită, electroliții disociază practic complet. Prin urmare gradul de disociere (α) va fi egal cu 1. Gradul de disociere (α) reprezintă fracțiunea din echivalentul gram care a disociat. Gradul de disociere (α) este redat de relația (137): Gradul de disociere (α) al unui
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
conductibilitatea echivalentă limită a cationului; λ( +& - conductibilitatea echivalentă limită a anionului. La diluție infinită, electroliții disociază practic complet. Prin urmare gradul de disociere (α) va fi egal cu 1. Gradul de disociere (α) reprezintă fracțiunea din echivalentul gram care a disociat. Gradul de disociere (α) este redat de relația (137): Gradul de disociere (α) al unui electrolit slab într o soluție de o anumită concentrație este egal cu raportul dintre conductibilitatea echivalentă a soluției respective și conductibilitatea echivalentă limită. Dar: în
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
volume - de exemplu, o grămadă de mere pe o farfurie -, atingându-se și petrecându-se unul peste celălalt, pentru a forma mase compacte. Pe de altă parte, șarpantele barocului târziu sau ale cubismului derivă din tendința acestor stiluri de a disocia și decupa volumele în configurații cu mai mulți vectori individuali. Tipuri de puncte nodale Volumele creează centri compoziționali grei prin conglomerarea de mase; dar vectorii sunt la fel de eficienți în producerea acestor centri. Ei procedează astfel întrețesându-se în configurații complexe
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
având un drum ciudat, conform accidentelor istoriei sale; orice direcție este la fel de bună. O a treia diferență distinge compoziția planului general de cea a elevației. În desenul unei fațade, centricitatea și excentricitatea interacționează intim, astfel încât contribuțiile lor pot fi redate disociat doar în cadrul cercetării noastre. Amintiți vă, de exemplu, cum un arc se prezintă ca o asociație a centricității circulare și a extensiei vectoriale. Totuși, în planul orizontal, compoziția nu trebuie limitată la ceea ce se petrece înăuntrul unei singure structuri arhitectonice
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
parte dintr-un complex proteic citoplasmatic, care conține o serie de proteine de șoc termic (cum ar fi hsp90 și hsp70). Hsp90 este direct legată de receptor, menținând conformația necesară cuplării cu ligandul. Odată cu legarea agonistului, proteinele de șoc termic disociază de receptor, permițând moleculei receptorului să adopte o conformație mai compactă, capabilă de legarea de ADN. Disocierea proteinelor de șoc termic activează motivele de dimerizare și secvența de localizare nucleară a receptorului, ceea ce permite translocarea nucleară [3]. Mecanismul de acțiune
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
simbolul ca resort al semanticii, având un sens profund. Contrapunând imaginea simbolului și asociind-o memoriei, Bachelard propune o teorie pe care Durand o va respinge categoric. În opera sa testament, Flacăra unei lumânări, fenomenologul, apropiind imaginea de planul memoriei, disociază categoria imaginii care inaugurează noi raporturi cu lucrurile, de lumea simbolului care trimite mereu la știință, afirmând, de la început, ceea ce este cunoscut. Gilbert Durand are perfectă dreptate atunci când nu acceptă teoria bachelardiană care devalorizează imaginea de funcția vitală, funcția simbolică
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]